Procuroarea ex-DNA Claudia Rosu are multe explicatii de dat in legatura cu incalcarea Codului de procedura penala in dosarul UTI-IBC, fabricat de Binomul DNA-SRI ca sa-l infunde pe fostul primar al municipiului Iasi, Gheorghe Nichita (foto 1). Si nu doar Claudia Rosu trebuie sa raspunda, ci si procurorul Gheorghe Popovici, care i-a confirmat rechizitoriul si care in continuare activeaza in Directia Nationala Anticoruptie.

Acuzatia privind incalcarea CPP a fost formulata de catre avocatul Ionel Nechita (foto 2), in concluziile depuse la Curtea de Apel Bucuresti pe 2 iulie 2020, in dosarul nr. 46544/3/2015. In acea zi au avut loc dezbaterile finale, instanta stabilind pronuntarea pentru joi, 16 iulie 2020.

Mai exact, Ionel Nechita reclama faptul ca Directia Nationala Anticoruptie (deci implicit procuroarea de caz Claudia Rosu) a folosit in cauza un agent provocator, cablat cu tehnica spre a-l trage de limba pe edil si astfel sa obtina de la el afirmatii pe care dupa aceea parchetul sa le poata distorsiona in fel si chip, astfel incat sa para ca Nichita ar fi pretins mita. Iar agentul provocator la care se refera avocatul este omul de afaceri Iulius Gabriel Mardarasevici (foto 3), patronul Information Business Consulting (IBC), inculpat in dosarul lui Nichita pentru presupuse fapte de dare de mita.

Prevederea din Codul de procedura penala invocata de catre maestrul Nechita este articolul 101, privind principiul loialitatii administrarii probelor. Mai exact, alineatul 3 prevede urmatoarele:

„Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care actioneaza pentru acestea sa provoace o persoana sa savarseasca ori sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe”.

Or, prin faptul ca DNA l-a strans cu usa pe Mardarasevici ca sa-l provoace pe primarul Nichita, parchetul a comis o ilegalitate, argumenteaza avocatul Nechita. Este important de precizat ca dosarul l-a vizat mai intai pe seful IBC, iar apoi, pentru ca Gabriel Mardarasevici sa-si usureze situatia, a acceptat oferta DNA de a-l da in primire pe edil, puncteaza aparatorul lui Gheorghe Nichita.

In rest, in aceleasi concluzii puse la CAB, maestrul Nechita aminteste gravele nereguli comise de DNA si SRI in privinta interceptarilor, faptul ca DNA se incurca in propriile detalii din rechizitoriu (insailand o simpla fabulatie, iar nu o argumentatie solida, care sa stea in picioare), precum si – cel mai important – faptul ca nu mai putin de sapte martori au dat declaratii de-a lungul procesului penal, demontand capetele de acuzare insailate de catre DNA. Mai precis, cei 7 martori – membri in aparatul administrativ al Primariei Iasi pe vremea cand s-a petrecut asa-zisa luare de mita – au afirmat sub juramant ca niciodata primarul Nichita nu a facut presiuni asupra lor si nici nu a intervenit in implementarea proiectului de management al calitatii traficului in municipiul Iasi, proiect pentru ale carui atribuire si implementare parchetul sustine ca s-ar fi consumat faptele de coruptie. De altfel, amintim ca, in declaratia de inculpat data la penultimul termen, Gheorghe Nichita a explicat in detaliu faptul ca procedura era mult prea complicata si supravegheata la milimetru de catre Uniunea Europeana (proiectul derulandu-se pe fonduri UE), motiv pentru care primarul, chiar si daca ar fi vrut, nu ar fi putut face presiuni asupra aparatului birocratic, fiindca ar fi trebuit sa ia legatura cu toti membrii implicati si astfel manevra s-ar fi aflat imediat (click aici pentru a citi). Celor sapte martori din Primaria Municipiului Iasi i s-a adaugat al optulea, director in UTI, si el avand atributii in implementarea proiectului.

Iata cele mai importante fragmente din pledoaria avocatului (cu privire la mecanismul birocratic si la agentul provocator):

„Contrar aspectelor prezentate de M.P. (n.r. Ministerul Public) in motivele de apel (cu trimitere la proba testimoniala care fundamenteaza situatia de fapt), martorii din lucrari reaudiati in cursul cercetarii judecatoresti au declarat ca nu au cunostinta despre angrenarea inculpatului NICHITA GHEORGHE in activitati privind favorizarea asocierii U.T.I.-I.B.C. nici anterior si nici dupa semnarea contractului. Astfel, relevante sunt declaratiile complete ale martorilor facute in fata primei instante (si nu extrasele din faza urmaririi penale prezentate secvential in motivele de apel) - TOMORUG PETRU DUMITRU, CAZUC CARMEN, TUDUSCIUC DUMISTRACEL ANA CRISTINA si PUIU TEODORA - care, in esenta au precizat ca:

- nu au cunostinta de vreo interventie a primarului in sensul favorizarii vreunuia dintre ofertanti, dupa deschiderea licitatiei si daca inculpatul ar fi facut demersuri pentru a intarzia sau bloca platile;

- primarul nu a intervenit in semnarea contractului;

- primarul nu a intarziat sau acelerat plata si nici nu a retinut documente mai mult decat era necesar pentru aprobare;

- documentatia de plata era intocmita de responsabilul financiar al proiectului, dupa care era pusa la dispozitia compartimentul de specialitate din cadrul Directiei Dezvoltare si Proiecte Europene si ulterior inaintata Directiei Economice;

- ordonantarea la plata avea la baza situatiile de lucrari, respectiv facturile care proveneau de la managerul de proiect;

- inculpatul nu a intervenit niciodata pentru a urgenta sau intarzia elaborarea documentelor in vederea propunerilor si angajamentelor bugetare;

- in calitate de ordonator principal de credite, nu avea posibilitatea de a intarzia sau accelera efectuarea unei plati, nu putea sa aplice penalitati in cazul lucrarilor care nu erau efectuate la timp si nici sa le diminueze.

Declaratiile martorilor din lucrari indicati in motivele de apel ale M.P. (n.r. Ministerul Public) se coroboreaza cu aspectele prezentate detaliat in cursul cercetarii judecatoresti de martorul COMAN IULIU COSMIN (directorul Directiei Proiecte si Dezvoltare din cadrul Primariei Iasi), de managerul proiectului LUCACI CATALINA GABRIELA, de sefa Serviciului Informatizare NUCUTA CRISTINA PAULA, dar si de directorul managementului de trafic din cadrul U.T.I. FLOREA ADRIAN RAZVAN.

Totodata, in sustinerea netemeiniciei motivelor de apel sunt si inscrisurile inaintate la termenul din data de 28.11.2019 (incuviintate in aparare, prin incheierea din 14.01.2020) - continand transcripturile convorbirilor telefonice purtate intre martora ROSU ADINA si reprezentantii U.T.I. ori ai P.M.I. - care atesta modul de derulare a contractului, inclusiv de efectuare a platilor intre P.M.I.-U.T.I.-I.B.C, respectiv colectarea sumei de bani de 10% din valoarea contractului reprezentand serviciile de consultanta (mentenanta, garantie on site si customizare) post-implementare pe care si le-a asumat I.B.C. prin asocierea cu U.T.I.

In acelasi punct de analiza, va rugam sa observati ca nu putea fi colectata in contul I.B.C. „mita in suma totala de 3.632.168,40 lei... prin emiterea a 12 facturi fiscale fictive... si 2 bilete la odin nereale” intrucat chiar si in conditiile in care inculpatul NICHITA GHEORGHE a fost retinut de D.N.A. inca din data de 01.05.2015 (in dosarul nr.57/P/2015 al D.N.A. - S.T. Iasi), ulterior fiind sub efectul masurilor preventive dispuse de judecatorul de drepturi si libertati si suspendat din functia de primar al municipiului Iasi incepand cu data de 22.05.2015, I.B.C. a continuat sa emita facturi fiscale catre U.T.I. (...)

Apreciem ca se impune a fi analizata cu precadere activitatea desfasurata de MARDARASEVICI GABRIEL (din momentul punerii sub invinuire), subsumata notiunii de provocare.

Legislatia romana nu prevede o definitia a provocarii, dar pe baza art.101 alin.1 si 3 C.pr.pen. si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului se retine existenta acesteia daca situatia presupus infractionala tinde sa fie probata prin solicitarea emanand de la o persoana ce avea sarcina sa descopere infractiunea sau cand exista o invitatie directa la comiterea unei infractiuni din partea unui denuntator sau a unui martor anonim, lipsind orice indiciu ca fapta ar fi fost savarsita fara aceasta interventie. Prin urmare, suntem in prezenta unei „provocari” ori de cate ori organele de urmarire penala nu se limiteaza la a cerceta in mod pasiv activitatea infractionala, ci exercita o asemenea influenta asupra persoanei vizate, cu scopul de a obtine probe.

Consideram ca ar fi fost imposibila relevarea unor indicii in plan probator daca nu ar fi fost retinute drept mijloace de proba procesele-verbale de redare a discutiilor ambientale intocmite in primul ciclu procesual in urma „dirijarii” suspectului MARDARASEVICI GABRIEL in baza instructajului efectuat de ofiterii de politie judiciara, purtand tehnica de inregistrare asupra sa, pe langa inculpatul NICHITA GHEORGHE pentru a-l provoca cu prilejul intrevederilor din data de 29.09.2015, respectiv 12.10.2015, in scopul obtinerii de probe despre o presupusa activitate infractionala.

In acest context, va rugam sa constatati ca si prima instanta a retinut in considerentele sentintei penale ca „Mardarasevici Iulius Gabriel a actionat la solicitarea ori sub coordonarea organelor de cercetare penala strict in vederea probarii faptei” (fila 51 S.p.)

Dupa ce MARDARASEVICI GABRIEL a fost pus oficial sub acuzare la data de 17.09.2015 pentru comiterea infractiunii de „dare de mita”, acesta a fost flancat in permanenta de mijloacele tehnice de supraveghere (la solicitarea organelor de ancheta), actionand in calitate de „agent provocator”, determinandu-l pe inculpatul NICHITA GHEORGHE sa poarte discutii pe o tematica prestabilita, incidenta unor fapte de coruptie.

Initial organele de ancheta, dupa inceperea urmaririi penale „in rem” au extins cercetarile in prezenta cauza fata de suspecta ROSU ADINA (directorul de vanzari din cadrul I.B.C.) - banuita de comiterea unor fapte cu conotatie penala pe relatia cu NUCUTA CRISTINA PAULA (Sefa Serviciului Informatizare din cadrul P.M.I.) - si dupa ce i-au fost aduse la cunostinta invinuirile in data de 15.09.2015, aceasta a fost determinata de organele de cercetare sa-l contacteze pe MARDARASEVICI GABRIEL pentru a purta discutii cu acesta (sub monitorizarea tehnicii de interceptare in mediul ambiental) pe tema contractului pentru implementarea proiectului adjudecat de Asocierea U.T.I.-I.B.C. Relevanta in acest sens este redarea discutiei purtata la data de 16.09.2015 (al carei transcript a fost depus la dosar de aparare la termenul din data de 05.09.2016) din care rezulta ca in cadrul dialogului condus de ROSU ADINA pe acuzatiile prezentate de organele de ancheta, MARDARASEVICI GABRIEL a afirmat constant ca „niciunul dintre noi nu a facut nimic care sa fie incorect”, in ceea ce priveste contractul de atribuire a lucrarii.

Dupa data de 22.09.2015, respectiv 23.09.2015 cand a facut primele declaratii in calitate de suspect - prezentand procurorilor varianta potrivit careia ar fi aflat de la NICHITA GHEORGHE despre intelegerile cu URDAREANU TIBERIU cu care ar fi convenit asupra procentului de 10% din contract - MARDARASEVICI GABRIEL a stabilit initial o prima intrevedere cu TANASESCU MIHAIL, in data de 29.09.2015 (Th5), provocand discutii pe tematica atribuirii contractului si in aceeasi data, ar fi avut o prima discutie in camera de la Hotelul Mariott, cu NICHITA GHEORGHE (Th6).

Daca toate activitatile de cercetare desfasurate pe parcursul urmaririi penale nu au fost suficiente pentru ca Ministerul Public sa poata formula o acuzatie precisa in privinta actului material de „pretindere presupus a fi comis in vara anului 2013”, cu atat mai putin ar fi putut rezulta, la data punerii sub acuzare a lui MARDARASEVICI GABRIEL, probatorii referitoare la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni de coruptie de catre inculpatul NICHITA GHEORGHE.

Fata de aceste imprejurari, devine pertinenta teza apararii referitoare la metoda „provocarii utilizata de organele de urmarire penala” prin folosirea lui MARDARASEVICI GABRIEL ca si „agent provocator” pentru a obtine probe incriminatoare la adresa lui NICHITA GHEORGHE sub aspectul comiterii infractiunii de „luare de mita”.

Suntem in prezenta unei provocari ori de cate ori organele de urmarire penala nu se limiteaza la cercetarea in mod pasiv a activitatii infractionale, ci exercita o asemenea influenta asupra persoanei vizate, cu scopul de a obtine probe si de a declansa urmarirea penala. Provocarea se poate exercita fie in mod nemijlocit de catre organele judiciare, fie prin intermediul altor persoane care actioneaza sub indrumarea si coordonarea acestora.

Comportamentul simulat adoptat de MARDARASEVICI GABRIEL reflecta coeziunea de actiune intre acesta si organele de urmarire penala, edificatoare in sensul instruirii prealabile a acestuia fiind chiar afirmatiile din cuprinsul redarii convorbirii telefonice purtata la data de 29.09.2015 cu ofiterul de legatura din cadrul D.N.A.

Din continutul transcriptului inaintat de aparare la dosarul cauzei la termenul din data de 18.07.2016 rezulta ca MARDARASEVICI GABRIEL „a raportat” organelor de urmarire penala care coordonau activitatea de supraveghere tehnica despre modul in care a facut inregistrarea discutiilor folosind un „stick”, ademenindu-l in camera sa de hotel pe NICHITA GHEORGHE, simuland discutii privitoare la faptul ca „s-a dus la URDAREANU si a discutat despre banii din cont”.

Concluzionam prin aceea ca din continutul proceselor-verbale de redare a discutiilor ambientale presupus a fi inregistrate la data de 29.09.2015, respectiv 12.10.2015 (la care se face trimitere in motivele de apel ale M.P.) rezulta ca inculpatul NICHITA GHEORGHE a fost in permanenta instigat de MARDARASEVICI GABRIEL sa faca referire la sumele de bani din contul I.B.C. ca si cum acestea ar fi fost percepute in legatura cu implementarea contractului mentionat”.

* Cititi aici toate concluziile scrise depuse de Ionel Nechita la CAB