La Parlament s-a intrunit, a spatea oara, Comisia pentru revizuirea Constitutiei condusa de liderul liberal Crin Antonescu. La dezbateri a participat si conducerea Consiliului Superior al Magistraturii, in frunte cu „lidera” Oana Smidth-Haineala (foto).

Dezbaterea cu presedintele CSM, ministrul Justitiei, reprezentanti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Parchetului General si membri din conducerea asociatiilor de magistrati s-a incheiat in jurul orei 13. Ce credeti ca a sustinut sefa CSM in fata Comisiei? Ca CSM sa ramana asa cum e si mai mult decat atat, iar denumirea Ministerului Public sa nu fie schimbata. Cu alte cuvinte, procurorii vor sa devina intangibili si sa aiba atata putere incat sa nu raspunda cu nimic in fata vreunei autoritati.

Haineala s-a vaitat ca se vrea slabirea puterii Consiliului

Asa cum era de asteptat, presedintele CSM, Oana Haineala, vrea ca institutia pe care o conduce sa nu sufere nicio modificare decat daca e vorba de atribuirea, in noua Constitutie, unei puteri mai mari decat cea actuala: ”Exista o plaja mare de amendamente care, din pacate, au numitor comun, duc la slabirea puterii si functionalitatii Consiliului. Opinia noastra in ceea ce priveste articolele 133-134 este ca Consiliul Superior al Magistraturii este o institutie fundamentala a Puterii judecatoresti, autoritatii judecatoresti, si ca este foarte important pentru stabilitatea statului si pentru stabilitatea arhitecturii constitutionale si institutionale ca aceasta institutie sa ramana intacta. Atat din punct de vedere al formei, al continutului, al componentei, cat si din punct de vedere al atributiilor sale (...) Daca ne mai dati ceva in plus, respectiv daca dati sectiei de procurori posibilitatea de a face sau de a initia numirile de procurori in functii de conducere, noi vom fi foarte multumiti. In niciun caz nu credem ca este necesar ca prin revizuirea Constitutiei sa se submineze autoritatea Consiliului, pentru ca astfel se submineaza insasi independenta justitiei si, in opinia mea, se incalca limitele unei revizuiri astfel cum sunt ele statuate in Constitutie si in jurisprudenta Curtii Constitutionale. Aici as vrea sa reamintesc toate deciziile CCR, cea din 2011, cred ca este si una putin mai veche. Deci, sincer, sa nu lasam mai binele sa fie dusmanul binelui si sa nu subminam o institutie fundamentala. Este garantul independentei justitiei. Gestioneaza ceea ce inseamna cariera si raspunderea disciplinara a magistratilor. Este extrem de riscant sa schimbam ceva numai de dragul de a face o schimbare”.

Fiecare sectie a CSM vrea sa aiba atributia numiri si promovarii magistratilor ei

Referitor la procedura de numire a procurorilor in functie, presedinta CSM a sustinut ca ”pozitia constanta a fost ca aceasta numire sa se faca de catre Sectia de procurori a Consiliului. Am facut publica aceasta pozitie, precum si argumentele pe care as dori sa le sustin, acesta ar fi punctul nostru de vedere. In cel mai rau caz, cred ca daca nu s-ar primi o astfel de schimbare am putea adopta si noi, procurorii, modelul care se aplica numirii presedintilor, vicepresedintilor si presedintilor de sectii de la Inalta Curte - selectia persoanelor nominalizate sa vina de la sectia corespunzatoare Consiliului, respectiv de la sectia de procurori”.

Vicepresedintele CSM, Adrian Bordea (judecator ICCJ) a venit cu propunerea ca Sectia pentru judecatori sa fie cea care sa faca propunerile de numire, promovare, transferare si sanctionare a judecatorilor: ”Am sa va dau si un argument al unui expert al Comisiei de la Venetia: inclusiv numirea judecatorilor sau propunerile de numire in functie a judecatorilor pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie ar trebui sa apartina Sectiei de judecatori!”

Seful APR, Constantin Sima a propus ca mandatul CSM-istilor sa fie scazut de la sase la trei ani

La randul sau, procurorul Constantin Sima (PICCJ), presedinte al Asociatia Procurorilor din Romania a sustinut in fata comisiei de revizuire a Constitutiei ca ”trebuie sa se consacre in textul Constitutiei, la articolul 132, care se refera la Statutul procurorului, faptul ca procurorii sunt independenti si inamovibili. Daca ar fi existat aceasta prevedere constitutionala, probabil ca multe dintre deficientele care au fost criticate in ultimii ani n-ar mai fi existat.(...) Propunem amendarea articolului 132 astfel incat solutiile procurorilor sa fie casate numai de instantele judecatoresti, pentru ca, printr-o astfel de prevedere, se realizeaza o egalizare de statut intre procuror si judecator. Seful APR a mai propus ca mandatul membrilor CSM sa se reduca la trei ani: ”Este un mandat mai redus, dar responsabilizeaza membrii CSM intr-o masura mai mare decat in prezent si pastreaza o legatura mai stransa cu cei care ii aleg. In subsidiar am ruga Comsia sa reflecte asupa denumirii de Minister Public care creeaza confuzii.

In cadrul dezbaterilor, sefa CSM a sustinut ca nu este de acord cu amendamentul care prevede ca denumirea Ministerului Public sa fie schimbata in Procuratura: ”Nu cred ca este o chestiune utila, nu vedem scopul. Si din punct de vedere logistic este incomod, nu se justifica. Trebuie sa ne gandim ca schimbarea numelui unei institutii atat de importante implica schimbarea stampilelor, si asa mai departe, nu se justifica sub nicio forma prin introducerea sintagmei „in mod independent„, care sa sublinieze independenta procurorilor, ar veni in conformitate cu pozitia constanta a Consiliului si s-ar putea lega totodata si de articolul 132 care prevede ca institutia functioneaza sub autoritatea Ministerului Justitiei.

In final, sefa CSM, Oana Haineala a solicitat un termen pentru a depune amendamente, motivand ca materialele care constituie baza discutiei au fost primite doar cu o zi in urma, fiind stabilita prima zi a saptamanii viitoare: „Va solicit ca, pe langa sustinerile orale pe care am dorit sa le avem pe fiecare articol in parte in ceea ce priveste activitatea judiciara, sa ne acordati si un termen pentru a trimite si in scris toate aspectele expuse oral in cadrul sedintei de astazi”.