Judecatoarea Iulia Motoc (foto) de la Curtea Constitutionala continua sa faca pe avocatul pentru Traian Basescu. Fara sa tina cont de faptul ca 7,4 milioane de romani au votat la referendumul din 29 iulie, Iulia Motoc sustine, intr-un interviu acordat Adevarul, ca Parlamentul ar trebui dizolvat dupa ce referendumul nu a fost validat: „In momentul in care se ajunge la invalidarea suspendarii, ar trebui ca, la randul lui, Parlamentul, care se vede infirmat, sa fie dizolvat. Este absurd ca o majoritate parlamentara, in orice moment, sa poata decide suspendarea preşedintelui, in ciuda avizului Curtii, care nu a constatat fapte grave de incalcare a Constitutiei. Acest lucru conduce practic la o imposibilitate a coabitarii”.

Nu este insa o idee noua a Iuliei Motoc. Aceasta se regaseste in Raportul Comisiei Prezidentiale de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din Romania – Pentru Consolidarea statului de drept, facut public in 2009: „Solutia ar implica revizuirea Constitutiei in directia clarificarii modalitatii de functionare a articolului 95. Suspendarea din functie „pentru fapte grave prin care se incalca Constitutia”, ar fi mentinuta, cu introducerea unui element suplimentar:

-votarea suspendarii de catre camerele reunite, cu majoritatea absoluta de membri, dupa consultarea Curtii Constitutionale;

-organizarea referendumului avand ca obiect demiterea sefului de stat;

-dizolvarea de drept a Camerelor, in ipoteza in care presedintele este reconfirmat de natiune prin vot; este procedura identificabila si in Constitutia Austriei, unica democratie europeana ce insereaza o dispozitie similara in legea ei fundamentala.

Pe aceasta cale, articolul 95 ar fi rationalizat. Decizia adunarilor de a initia aceasta procedura ar fi plasata intr-un nou context. Esecul initiativei, in urma votului popular, ar conduce la alegeri anticipate. Blocajul constitutional ce a urmat lunii mai 2007 in Romania ar fi eliminat. Dupa cum ipoteza confruntarii intre cele doua expresii ale suveranitatii natiunii ar fi eliminata. Natiunea, pe cale referendara, ar decide, concomitent, in doua materii:

-demiterea/reconfirmarea sefului de stat;

-transarea conflictului constitutional care sta la originea procedurii, prin dizolvarea adunarilor, pe calea unui vot popular de neincredere”.

In ceea ce priveste dizolvarea Parlamentului, Iulia Motoc sustinea ca acest mecanism ar trebui modificat pentru depasirea mai usor a crizelor politice: “Chiar si in ipoteza in care actualul regim ar ramane nemodificat, una dintre solutiile de deblocare a crizelor ar fi modificarea mecanismului de dizolvare a celor doua camere. Ar fi vorba, in esenta, de o solutie inspirata partial din Constitutia Republicii a V-a franceze. Conditiile declansarii unei asemenea proceduri ar fi urmatoarele:

-dizolvarea nu ar putea interveni in primele sau in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui;

-dizolvarea nu ar putea interveni in primele 6 luni ale mandatului Parlamentului;

-dizolvarea nu ar putea interveni in timpul starilor de mobilizare, asediu, razboi sau urgenta;

-dizolvarea nu ar putea interveni mai mult de o data in cursul unui an.

In cazul in care, in cursul mandatului sau, Presedintele recurge la o doua dizolvare, mandatul sau inceteaza de plin drept, la o luna de la investirea unui nou guvern. Intr-o asemenea ipoteza, se organizeaza alegeri prezidentiale pentru perioada ramasa din mandat, la care Presedintele al carui mandat a incetat va putea candida, fara a afecta in acest fel prevederea constitutionala care limiteaza la doua numarul de mandate.

Se pot invoca mai multe argumente in favoarea acestei modificari procedurale. In conditiile unui conflict in interiorul puterii executive, natiunea va transa, pe calea alegerilor anticipate. Un asemenea mecanism ar evita recursul in exces la instante precum Curtea Constitutionala.

Dreptul de dizolvare nu intareste autoritatea presedintelui, ci acorda un element suplimentar de raspundere in sarcina acestuia. Dizolvarea poate oferi ocazia in care natiunea are sansa de a evalua programul prezidential si de a examina oportunitatea acordarii unui sprijin decisiv sefului de stat”.

Fara suspendarea presedintelui

Totusi, Iulia Motoc a propus nu doar dizolvarea Parlamentului in cazul in care referendumul pentru demiterea presedintelui a fost invalidat, ci chiar si eliminarea posibilitatii suspendarii din functie a sefului statului. Reiese cat se poate de clar din raportul Comisiei Prezidentiale de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din Romania – Pentru Consolidarea statului de drept: “Dincolo de aceste solutii punctuale, se poate observa ca mentinerea, intacta, a actualului regim constitutional de la articolele 95 si 96 creeaza premisa dubla a unui blocaj constitutional si a unei tensiuni intre votul referendar si ideea moderna de reprezentare. Efectul ultim este, incontestabil, fragilizarea democratiei constitutionale. In plus, se poate mentiona faptul ca, in reglementarea actuala, articolul 95 nu are corespondent in niciun text constitutional al unei natiuni membra a Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, eliminarea lui apare ca o forma de europenizare constitutionala”.

In momentul de fata, articolul 95 din Constitutie prevede ca “in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa”. Potrivit alineatului 2 din acelasi articol, “propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui”. Alineatul 3 prevede: “daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui”.

Inalta tradare, doar la Curtea Constitutionala

Pe de alta parte, comisia din care a facut parte si Iulia Motoc propunea ca presedintele sa poata fi judecat pentru inalta tradare, dar de catre Curtea Constitutionala a Romaniei: “Solutia ar implica mentinerea doar a articolului 96 din actuala Constitutie. Este vorba de o punere sub acuzare initiata de adunari, in cazul in care seful de stat se face vinovat de „inalta tradare”. Ar fi ipoteza similara cazului francez de la 1958, respectiv aceea in care presedintele se face vinovat de tentativa de a submina ordinea republicana. O modificare ar putea fi aceea ca seful de stat ar putea fi judecat de Curtea Constitutionala. Principala motivatie a acestei modificari ar tine de rolul insusi acordat acestui organism, anume acela de gardian al Constitutiei. Fara a face parte din sistemul puterii judecatoresti, Curtea ar putea judeca aceasta infractiune (nedefinita penal) cu mult mai multa precizie. In acest mod, prin majoritatea calificata ceruta in Parlament la vot si natura instantei de judecata, procedura ar fi una de exceptie, legata de maniera in care seful de stat a incalcat indatoririle constitutionale care ii revin”.