S-a stins din viata la o varsta venerabila unul dintre ultimii seniori ai Baroului, marele avocat Constantin Visinescu (foto) care a fost condus pe ultimul drum duminica 7 aprilie 2013, la Cimitirul Bellu. Fondator al Asociatiei Magistratilor si Avocatilor in perioada interbelica, Constantin Visinescu a fost membru de onoare al Asociatiei Magistratilor din Romania. Cele peste 6 decenii de slujire stralucita, la bara, a principiilor de adevar, echitate si justitie, l-au transformat intr-un reper profesional si moral nu numai pentru generatii intregi de avocati ci si pentru toti juristii care l-au cunoscut.

 Despre avocatul Constantin Visinescu

S-a nascut in 1920 la Constanta. In perioada 1930 – 1937 a urmat cursurile Colegiului „Gheorghe Lazar" din Bucuresti. In 1938 a fost admis la trei facultati: drept, litere si filosofie. La sfarsitul lui 1940 este mobilizat si trimis pe frontul de est impotriva URSS, luand parte la luptele pentru eliberarea Basarabiei. In 1943 este ranit si trimis in spitalele de campanie din tara, fiind declarat invalid de razboi. Ignora totusi aceasta situatie si este mobilizat din nou, fiind trimis pe frontul de la Iasi. In 1944 cade prizonier si este trimis in lagarul Wosnesensk pe Bug, de unde, impreuna cu alti trei camarazi, evadeaza si ajunge in tara. Noii comandanti ai unitatii, numiti in acest post de trupele de ocupatie sovietica, il aresteaza pentru dezertare. Parchetul militar constata insa ca nu exista temei legal pentru trimiterea in judecata si este eliberat; aceasta a fost prima detentie politica a locotenentului in rezerva Constantin Visinescu.

Ca tanar avocat stagiar a lucrat in biroul celebrului Istrate Micescu si apoi in biroul marelui maestru si literat I Valjan. In 1951, acceptand sa pledeze in procesul sionistilor de la Bucuresti, este arestat de securitatea politica pentru pledoarie dezvoltata in apararea acestora. Dupa o lunga ancheta, este internat in lagarul de munca de la Canalul Dunare-Marea Neagra, de unde este eliberat in 1954. Isi continua activitatea juridica si in 1972 primeste din partea guvernului RFG decoratia „Das Verdist Kreuz" (corespunzatoare legiunii de onoare franceze) pentru merite juridice. Dupa revolutie reinfiinteaza Partidul Democrat, fiind ales presedinte executiv si apoi presedinte de onoare al acestuia, functii din care se retrage in 1996. In 1990 infiinteaza Asociatia Culturala de Prietenie Romania-Israel. in 2002, conducerea Baroului Bucuresti i-a acordat calitatea de membru de onoare, iar in 2005 diploma de merit pentru activitatea juridica de 40 de ani. in 1996, Presedintia Romaniei ii acorda „Crucea Comemorativa a Celui de-al Doilea Razboi Mondial" pentru servicii militare aduse statului roman. Autor al mai multor studii de specialitate si articole in reviste de drept si literare, dintre care amintim: Principii de Drept in Administratia publica din Romania (1992), Observatii juridice inedite in procesul Caragiale - Caion (1998), Viata intre destin si istorie (2005), Umbre purpurii, volum de memorialistica, in colaborare (in curs de aparitie).

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!