Mare eveniment in Parlamentul Romaniei. Dupa doua zile de foc in Senat si la Camera Deputatilor, care este for decizional, deputatii au adoptat miercuri, 13 mai 2020, cu 261 de voturi, Proiectul de lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Este vorba despre proiectul de lege in baza caruia se poate institui starea de alerta, pe care Guvernul a anuntat-o dupa finalizarea starii de urgenta. "Graba" Executivului de a initia acest proiect de lege a dat ocazia crearii unui vid legislativ dupa data de 15 mai 2020, caci nu va putea fi impusa nicio masura restrictiva cetatenilor romani in scopul impiedicarii raspandirii "virusului ucigas" pentru cateva zile.

Nici macar posibilitatea avansata de unii politicieni, potrivit careia presedintele Klaus Iohannis ar trebui sa prelungeasca starea de urgenta pentru cateva zile, astfel incat sa fie mentinute masurile restrictive fata de populatie nu sta in picioare, de vreme ce Ordonanta de Urgenta nr. 1/1999 care reglementeaza aceasta stare prevede expres la articolul 5 ca "starea de asediu se poate institui pe o perioda de cel mult 60 de zile, iar starea de urgenta pe o perioada de cel mult 30 de zile". Pe cale de consecinta, starea de urgenta nu mai poate fi prelungita, desi a fost prelungita pentru inca 30 de zile prin Decretul 240/2020 (Click aici pentru a citi).

Proiect pentru prelungirea starii de urgenta

Ramane asadar proiectul de lege pe care Camera Deputatilor l-a adoptat miercuri, 13 mai 2020, si care urmeaza sa fie trimis presedintelui Iohannis spre promulgare. Incepand de astazi practic, vor urma cel putin 5 zile in care Legea starii de alerta nu va putea fi aplicata (tinand cont inclusiv de cele 3 zile prevazute la art. 78 din Constitutie pentru intrarea in vigoare a legii).

Abia dupa indeplinirea termenului constitutional de intrare in vigoare la legii, Guvernul Romaniei – prin Comitetul National pentru Situatii de Urgenta (CNSSU) condus de ministrul Afacerilor Interne Marcel Vela (foto dreapta alaturi de premierul Ludovic Orban) – poate cere Parlamentului instituirea starii de alerta la nivel national, in baza Legii privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Atentie, modalitatea de aplicare a proiectului de lege adoptat astazi de Camera Deputatilor tine exclusiv de CNSSU, acesta fiind cel care dispune masurile aplicabile pe perioada starii de urgenta. Desigur, tot cu acordul Parlamentului care poate incuviinta integral sau cu modificari starea de alerta.

Lumea Justitiei a obtinut forma finala a Legii privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (atentie, nu este legea starii de alerta), cu amendamentele aduse de deputati, actul normativ avand in prezent modificari care schimba fundamental forma propusa de initiator, respectiv Guvernul Romaniei.

Iar daca tinem cont de prevederile nou introduse in proiectul de lege privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 de Camera Deputatilor in Comisia juridica, putem concluziona clar: Starea de alerta este o stare de urgenta cu alta denumire. Sunt prevazute in continuare masuri restrictive, de la restrangerea drepturilor cetatenesti la blocarea activitatii unor operatori economici, sunt in continure prevazute izolarea la domiciliu sau restrictionarea traficului. Totul tine de ce cere CNSSU si incuviinteaza Parlamentul. 

Iar aceasta nu este singura modificare:

Pe durata starii de alerta, la fel ca si in timpul starii de urgenta, "se pot suspenda activitatile de comercializare cu amanuntul a produselor si serviciilor in centrele comerciale in care isi desfasoara activitatea mai multi operatori economici". Vor fi permise insa activitatile comerciale care prevad vanzarea de produse electrocasnice, activitatile desfasurate de magazine care au intrarea din exterior si nu dintr-un spatiu comercial, magazinele agroalimentare, farmaciile, cabinetele stomatologice, curatatoriile de haine, centrele de ingrijire personala, vanzarea de produse si servicii de optica medicala.

Proiectul de lege astfel cum a fost adoptat de Camera Deputatilor, for decizional, lasa totusi o portita pentru organizarea evenimentelor in aer liber, precum festivalurile, care "se pot desfasura potrivit unor regulamente ce prevad masuri de protectie sanitara stabilite prin ordin comun al Ministerului Culturii si Ministrului Sanatatii". In schimb, prin aceasta lege, sunt interzise mitingurile, protestele si orice fel de demonstratii, in scopul, zice legea, al "diminuarii impactului tipului de risc". De ce oare intr-un articol din lege Parlamentul interzice organizarea unor evenimente in aer liber, precum mitingurile, dar si concertele, iar cateva pagini mai jos, in acelasi proiect este prevazut un articol separat in care se prevede posibilitatea organizarii de festivaluri in aer liber, cu conditia unor acorduri obtinute de la Ministerul Sanatatii sau Ministerul Culturii?

Noi credem ca de masura interzicerii mitingurilor va profita din plin Guvernul Orban care a devenit impopular, ajungand la un procent de sub 30% incredere in randul populatiei.

Toate aceste prevederi cuprinse in legea adoptata de Parlament pot fi aplicate de CNSSU dupa bunul plac, astfel ca nu ramane decat sa asteptam pentru a vedea cum inteleg guvernantii sa aplice aceste prevederi. 

Va prezentam asadar cateva dintre cele mai importante modificari, cu mentiunea ca amendamentele pot fi citite integral la finalul articolului:

-Starea de alerta se instituite de catre Guvern, la propunerea ministrului Afacerilor Interne si nu poate depasi 30 de zile. Starea de alerta poate fi prelungita, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile;

-Atunci cand starea de alerta se instituie pe cel putin jumatate din unitatile administrativ-teritoriale de pe teritoriul tarii, masura se supune incuviintarii Parlamentului;

-Parlamentul poate in acest caz sa incuviinteze starea de alerta integral sau cu modificari;

-In aceasta perioada pot fi adoptate masuri precum: achizitionarea de bunuri si servicii necesare pentru gestionare situatiei de urgenta, prin negociere, fara publicare prealabila; evacuarea temporara a persoanelor sau bunurilor din zona afectata sau posibil afectata; instituirea carantine sau a izolarii la domiciliu; restrangerea sau interzicerea organizarii si desfasurarii de mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte, precum si intruniri de natura activitatilor culturale, sportive, religioase, etc.; restrangerea sau interzicerea circulatiei persoanelor si vehiculelor in locurile si, dupa caz, in intervalele orare stabilite; restrangerea sau interzicerea efectuarii de catre operatori a transporturilor de orice fel; lmitarea sau suspendarea pe durata determinata a activitatii unor institutii sau operatori economici;

-Pe durata starii de alerta se pot suspenda activitatile de comercializare cu amanuntul a produselor si serviciilor in centrele comerciale in care isi desfasoara activitatea mai multi operatori economici;

-A fost instituita obligatia ca pe perioada starii de alerta numirile in functii publice sau de inalt functionar public sa poata fi facute doar daca persoanele respective indeplinesc conditiile de a fi functionar public sau inalt functionar public;

-Pot fi utilizate masurile didactice alternative de predare, invatare, evaluare si se pot desfasura online si examenele de finalizare a studiilor de licenta si masterat sau a programelor de studii prosuniversitare, sustinerea tezelor de doctorat sau de abilitare;

-Activitatea muzeelor, bibliotecilor, librariilor, cinematografelor, studiourilor de productie de film si audiovizual, precum si evenimentele culturale in aer liber si festivalurilor publice si private se pot desfasura potrivit unor regulamente ce prevad masuri de protectie sanitara stabilite prin ordin comuna al Ministerului Culturii si Ministrului Sanatatii;

*Cititi aici integral modificarile aduse de Camera Deputatilor Legii privind unele masuri pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de COVID-19