Judecatorii si procurorii, precum si familiile lor ar putea primi despagubiri de maximum 50.000 de euro in caz de imbolnavire, deces sau afectarea bunurilor, daca evenimentul se petrece in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu. Ministerul Justitiei – condus de Catalin Predoiu (foto) – a publicat joi, 5 mai 2022, un proiect de hotarare de Guvern privind implementarea masurilor.

In acest sens, vor fi constituite bugete la nivelul Inaltei Curti, al Ministerului Justitiei, al Ministerului Public, precum si al Ministerului Justitiei, in cazul magistratilor militari. De altfel, judecatorii si procurorii militari vor putea opta intre regimul despagubirilor prevazut de aceasta hotarare de Guvern si cel reglementat de catre HG 846/1996 (privind acordarea despagubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse cadrelor militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite in timpul si din cauza unor misiuni in cadrul fortelor internationale destinate mentinerii pacii ori constituite in scopuri umanitare) sau de HG 0435/1992 (privind reglementarea unor despagubiri ce se acorda militarilor ca urmare a accidentelor, catastrofelor intervenite in timpul si din cauza indeplinirii serviciului militar, judecatorii si procurorii militari putand opta pentru drepturile prevazute in actul normativ mai favorabil).

Magistratii nemultumiti de despagubirile pe care li le ofera statul prin prezenta hotarare de Guvern se pot oricand adresa instantei, mai arata MJ.

Nu s-a urnit nimeni in 4 ani

Subliniem ca acordarea unor astfel de despagubiri ar fi fost posibila inca din anul 2018, odata cu marile modificari ale legilor justitiei, dar niciun cabinet nu s-a deranjat sa emita o asemenea HG. O recunoaste chiar MJ – fie si intr-o forma voalata – in nota de fundamentare a proiectului de hotarare.

Iata textul complet al proiectului de HG (vezi facsimil 1):

„Hotarare privind conditiile de acordare a despagubirilor pentru unele prejudicii suferite de magistrati in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea

Art. 1 – Judecatorii si procurorii beneficiaza, in conditiile prezentei hotarari, de despagubiri acordate din fonduri bugetare pentru situatia in care viata, integritatea corporala, sanatatea ori bunurile le sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.

Art.2 - (1) Despagubirile prevazute la art.1 constau in acordarea unor sume de bani judecatorului, procurorului sau, in cazul decesului, familiei acestuia, pentru acoperirea prejudiciilor cauzate.

(2) Despagubirile se acorda prin raportare la circumstantele specifice fiecarui caz, dispozitiile art.1381-1393 din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicandu-se in mod corespunzator.

(3) Despagubirile prevazute la art.1 se acorda indiferent de momentul la care judecatorul sau procurorul si-a exercitat atributiile de serviciu, respectiv in timpul ori in afara programului de lucru.

Art.3 – Despagubirile prevazute la art.1 nu se acorda daca la producerea prejudiciului a concurat fapta judecatorului sau procurorului savarsita dintr-o culpa grava astfel cum este definita de prevederile art.16 alin.(3) teza a-II-a din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art.4 - (1) In cazul in care integritatea corporala sau sanatatea judecatorului sau procurorului sunt afectate, despagubirea acordata va acoperi toate cheltuielile legate de:

a) asistenta medicala profilactica, curativa si recuperatorie efectuata in unitati sanitare publice sau private din tara;

b) cazare si masa pe perioada spitalizarii in unitatea sanitara publica sau privata din tara in care se acorda asistenta medicala profilactica, curativa si recuperatorie;

c) medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale, tehnologii si dispozitive asistive;

d) transport dus-intors pana la/de la unitatea sanitara publica sau privata din tara in care se acorda asistenta medicala profilactica, curativa si recuperatorie, atat pentru judecatorul sau procurorul care a suferit o afectare a integritatii corporale sau a sanatatii, cat si pentru un insotitor al acestuia.

(2) In situatia in care judecatorul sau procurorul care a suferit o afectare a integritatii corporale sau a sanatatii, nu poate fi tratat in unitati sanitare publice sau private din tara, in baza unui referat de evaluare a starii de sanatate a acestuia, ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau ministrul apararii nationale, dupa caz, poate aproba, prin ordin sau decizie, acordarea de despagubiri care sa acopere toate cheltuielile legate de situatiile prevazute la alin. (1), realizate in unitati sanitare din strainatate.

(3) Referatul de evaluare a starii de sanatate a judecatorului sau procurorului se intocmeste de catre o comisie multidisciplinara constituita prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii.

(4) In termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se constituie Comisia multidisciplinara prevazuta la alin.(3), care are in componenta medici specialisti din cadrul Spitalului clinic prof. dr. Constantin Angelescu – Bucuresti si/sau al Centrului medical de diagnostic si tratament ambulatoriu din cadrul Ministerului Justitiei. In functie de patologia analizata, din comisia multidisciplinara pot face parte si medici specialisti din retele sanitare militare sau civile.

(5) Stabilirea valorii despagubirii cuvenite in conformitate cu alin.(1) si (2) se face in baza documentelor justificative care dovedesc costurile si cheltuielile efectuate sau datorate pentru produsele sau serviciile prevazute la alin.(1), si care nu se deconteaza din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si/sau din bugetul statului.

Art.5 - In afara despagubirii prevazute la art.4, judecatorii si procurorii au dreptul si la acordarea unei compensatii, acordata integral, o singura data, fara a afecta alte drepturi, indemnizatii sau despagubiri la care este indreptatit judecatorul sau procurorul. Cuantumul compensatiei se stabileste in limita a a 15.000 de euro, in functie de numarul de zile de ingrijiri medicale necesare pentru vindecare, de urmarile fizice si psihologice ale faptei si imprejurarile concrete in care aceasta a fost savarsita.

Art.6 – (1) In cazul pierderii totale sau partiale a capacitatii de munca, despagubirile acopera diferenta dintre veniturile brute cuvenite judecatorului sau procurorului, in cazul in care capacitatea de munca nu era redusa, si veniturile brute obtinute ca urmare a scaderii capacitatii de munca, daca afectarea capacitatii de munca a judecatorului sau procurorului s-a produs in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.  

(2) In cazul pierderii temporare a capacitatii de munca, despagubirile se acorda pana la redobandirea capacitatii de munca.

(3) Acordarea despagubirii se face la cererea judecatorului sau procurorului sau a unui membru al familiei, pe baza inscrisurilor medicale care dovedesc diminuarea sau pierderea capacitatii de munca si a inscrisurilor care permit stabilirea legaturii dintre indeplinirea serviciului public in calitate de judecator sau procuror si faptul prejudiciabil.

(4) Despagubirea acordata potrivit prezentului articol se poate cumula cu despagubirea prevazuta la art.4.

Art.7 – (1) In situatia producerii decesului judecatorului sau procurorului, se acorda o despagubire in suma egala cu indemnizatia bruta de care magistratul a beneficiat in ultima luna de dinaintea producerii evenimentului inmultita cu numarul de luni in care ar fi beneficiat de aceasta indemnizatie, de la data decesului pana la pensionare, dar nu mai mica de 50000 de euro, calculata in lei la cursul stabilit de Banca Nationala a Romaniei, la data platii.

(2) Au dreptul de a obtine despagubirea:

a) sotul/sotia magistratului decedat, si

b) copiii magistratului, inclusiv cei conceputi dar inca nenascuti, sau, in lipsa acestora, parintii magistratului, precum si orice alta persoana care se afla, la data decesului magistratului, in intretinerea legala a acestuia.

(3) Cand sunt mai multe persoane indreptatite potrivit alin.(2), acestea au drepturi egale asupra despagubirii.

Art.8 - (1) Despagubirea acordata in situatia producerii prejudiciului adus bunului judecatorului sau procurorului nu poate depasi suma necesara pentru aducerea bunului in starea initiala sau inlocuirii acestuia in caz de distrugere.

(2) Starea initiala a bunurilor se stabileste ca valoare de piata, in baza unui dosar de evaluare intocmit de un evaluator autorizat.

(3) Cheltuielile privind stabilirea valorii de piata a bunurilor cad in sarcina judecatorului sau procurorului, iar in cazul in care a survenit decesul, acestea vor fi suportate de catre mostenitorii sai. Aceste cheltuieli se restituie judecatorului, procurorului sau mostenitorilor sai odata cu plata sumei stabilite cu titlu de despagubire.

(4) Despagubirea prevazuta la alin.(1) nu se acorda in cazul in care prejudiciul este acoperit integral ca urmare a existentei unei alte asigurari. In cazul in care prejudiciul este acoperit doar partial in temeiul unei alte asigurari, se poate acorda o despagubire pentru acoperirea diferentei ramase neacoperite prin asigurare. Judecatorul, procurorul sau, in cazul in care a survenit si decesul sau, mostenitorul are obligatia sa declare existenta altor asigurari pentru acelasi bun.

Art.9 - In cazul in care din aceeasi imprejurare au rezultat concomitent sau succesiv doua sau mai multe consecinte dintre cele prevazute la art.1, se acorda despagubiri pentru fiecare prejudiciu in parte.

Art.10 – (1) In cazurile prevazute de art.4-6 si art.8, plata despagubirii se face, la cererea magistratului sau la cererea mostenitorilor acestuia, iar in cazul prevazut de art.7, la cererea persoanei indreptatite prevazute la art.7 alin.(2).

(2) Cererea, insotita de acte doveditoare, se depune, dupa caz, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, la Ministerul Justitiei, la Ministerul Public iar, in cazul judecatorilor si procurorilor militari, la Ministerul Apararii Nationale.

(3) Actele doveditoare prevazute la alin.(2) pot fi:

a. documente medicale;

b. documentele justificative care dovedesc costurile si cheltuielile efectuate sau datorate pentru produsele sau serviciile prevazute lart.4;

c. documente de constatare a evenimentului, intocmite de organele abilitate, potrivit legii;

d. inscrisuri care permit stabilirea legaturii dintre indeplinirea serviciului public in calitate de judecator sau procuror si faptul prejudiciabil;

e. documente de evaluare a prejudiciului;

f. documentele din care sa rezulte cuantumul indemnizatiei acordate de asigurator;

g. documente din care sa rezulte cuantumul cheltuielilor ocazionate de stabilirea valorii de piata a bunului pentru care se solicita despagubirea;

h. orice alte documente care contribuie la stabilirea indeplinirii conditiilor pentru acordarea despagubirii si pentru determinarea cuantumului acesteia.

(4) In vederea efectuarii platii in cazul decesului judecatorului sau procurorului, daca persoanele indreptatite depun cererea, despagubirea se plateste intr-un termen de 2 luni, in conformitate cu prevederile art.7 alin.(3), plata astfel facuta fiind liberatorie pentru institutie.

Art. 11 – (1) In vederea verificarii indeplinirii conditiilor pentru acordarea despagubirii si pentru determinarea cuantumului acesteia, la nivelul fiecarui ordonator principal de credite se constituie, prin ordin al ministrului justitiei, ordin al presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau, dupa caz, ordin al ministrului apararii nationale, o comisie alcatuita din 5 membri, de regula reprezentanti ai compartimentului economic, compartimentului contencios, compartimentului resurse umane, compartimentului medical sau de protectie a muncii ori din cadrul Spitalului Prof. Dr. Constantin Angelescu sau al Centrului Medical de Diagnostic si Tratament Ambulator din subordinea Ministerului Justitiei, al directiei/sectiei din care face parte si magistratul vatamat, precum si secretarul general ori, in lipsa, o alta persoana din conducerea institutiei, care va indeplini si functia de presedinte al comisiei.

(2) Comisia verifica, la solicitarea persoanei interesate si pe baza actelor de constatare ale autoritatilor competente, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru acordarea despagubirii.

(3) Comisia poate invita pe judecator, procuror sau, dupa caz, pe unul dintre membrii familiei acestuia, pentru lamurirea tuturor aspectelor necesare.

(4) In cazul in care sunt indeplinite conditiile legale pentru acordarea despagubirii, comisia poate solicita, pe cheltuiala institutiei, o expertiza de specialitate pentru determinarea sumei datorate.

(5) Rezultatele verificarilor se consemneaza intr-un raport, semnat de toti membrii comisiei, in care se propune si solutia cu privire la cerere si, daca este cazul, a sumei care urmeaza a fi platita cu titlu de despagubire.

(6) Pe baza raportului, conducatorul institutiei emite un ordin de admitere a cererii cuprinzand si dispozitia de plata a sumei stabilite cu titlu de despagubire. Dupa aprobare, documentele se transmit compartimentului economic in vederea achitarii drepturilor cuvenite.

Art.12 – (1) Despagubirile se acorda din bugetul aprobat cu aceasta destinatie Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Ministerului Justitiei, Ministerului Public dupa caz, iar, in cazul judecatorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apararii Nationale.

(2) Institutia va face demersurile necesare, pentru suplimentarea, daca este cazul, a bugetelor proprii, cu fondurile necesare platii despagubirilor datorate potrivit prezentei hotarari.

Art.13 – (1) In cazul refuzului de acordare a despagubirilor prevazute de prezenta hotarare, precum si in situatia in care beneficiarul este nemultumit de cuantumul despagubirilor stabilite potrivit ordinului prevazut la art.11 alin.(6), beneficiarul se poate adresa instantei, potrivit legii contenciosului administrativ.

(2) Actiunile in justitie formulate in temeiul prezentei hotarari sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru.

Art.14 – (1) Despagubirile prevazute de prezenta hotarare nu se cumuleaza cu despagubirile prevazute de Hotararea Guvernului nr. 846/1996 privind acordarea despagubirilor pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse cadrelor militare, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite in timpul si din cauza unor misiuni in cadrul fortelor internationale destinate mentinerii pacii ori constituite in scopuri umanitare si cu cele prevazute de Hotararea Guvernului nr. 0435/1992 privind reglementarea unor despagubiri ce se acorda militarilor ca urmare a accidentelor, catastrofelor intervenite in timpul si din cauza indeplinirii serviciului militar, judecatorii si procurorii militari putand opta pentru drepturile prevazute in actul normativ mai favorabil.

(2) Despagubirile acordate in baza prezentei hotarari nu afecteaza dreptul legal la pensia de invaliditate, alte drepturi, indemnizatii sau alte despagubiri prevazute de lege.

Art.15 - Pentru toate sumele de bani platite ca despagubiri in temeiul prezentei hotarari, institutiile angajatoare initiaza demersuri prelitigioase si litigioase pentru recuperarea sumelor platite de la persoanele care se fac vinovate de producerea prejudiciilor.

Art.16 - Despagubirile acordate in baza prezentei hotarari nu se impoziteaza.

Art.17 – Prevederile prezentei hotarari se aplica si judecatorilor si procurorilor pensionati, personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor in sensul dispozitiilor art.87 din Legea nr.303/2004, precum si magistratilor-asistenti, in activitate sau pensionari.

Art.18- Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Justitiei, Ministerul Public si Ministerul Apararii Nationale pot incheia protocoale in vederea aplicarii unitare a prevederilor prezentei hotarari”.

Prezentam principalul pasaj din nota de fundamentare (vezi facsimil 2):

„2.2 Descrierea situatiei actuale

Protectia magistratilor impotriva diverselor evenimente nedorite care s-ar produce asupra lor in imprejurari legate de exercitarea atributiilor de serviciu a fost consacrata legislativ prin Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si a fost mentinuta, ca principiu, pe parcursul evolutiilor legislative ale actelor normative care reglementeaza statutul judecatorilor si procurorilor. Tehnic, solutia a fost modificata de la forma consacrata prin Legea nr.92/1992 – acea care prevedea existenta unei asigurari gratuite – la varianta mult mai putin costisitoare a platii despagubirii in cazul in care un eveniment negativ deja s-a produs. O astfel de protectie este acordata, de regula, profesiilor din domeniul ordinii publice, sigurantei nationale si apararii, profesii care implica, prin natura lor, riscuri specifice sporite pentru angajati.

Prin Legea nr.242/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, art.78 a fost modificat si completat, prevazand ca:

“(1) Judecatorii si procurorii, inclusiv cei pensionati, beneficiaza de despagubiri acordate din fondurile bugetare ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei, Ministerului Public sau, in cazul procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apararii, in cazul in care viata, sanatatea ori bunurile le sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.

(2) Despagubirile prevazute la alin.(1) se acorda in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) In cazul refuzului de acordare a despagubirilor prevazute la alin. (1), beneficiarul acestora se poate adresa sectiei de contencios administrativ a tribunalului. Actiunea este scutita de la plata taxei judiciare de timbru.”

Ca elemente de noutate, legea prevede, pe de o parte, acordarea acestui beneficiu si judecatorilor si procurorilor pensionari, iar pe de alta parte, prevede si un remediu in situatia in care exista un refuz de acordare a acestor despagubiri si anume, dreptul magistratului de a se adresa sectiei de contencios administrativ a tribunalului in vederea acordarii acestor despagubiri.

2.3 Schimbari preconizate

Proiectul de act normativ urmareste clarificarea aspectelor legislative privind dreptul la despagubiri de care beneficiaza judecatorii si procurorii pentru riscurile ce implica indeplinirea atributiilor si indatoririlor de serviciu. Proiectul de act normativ stabileste modalitatea, conditiile si procedura de acordare a acestor despagubiri. Despagubirile se acorda prin raportare la circumstantele specifice fiecarui caz, dispozitiile art.1381-1393 din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicandu-se in mod corespunzator.

Despagubirile mentionate mai sus nu se acorda daca la producerea prejudiciului a concurat fapta judecatorului sau procurorului savarsita dintr-o culpa grava astfel cum este definita de prevederile art.16 alin.(3) teza a-II-a din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, cu modificarile si completarile ulterioare.

Despagubirile reglementate de prezenta hotarare constau in acordarea unor sume de bani judecatorului, procurorului sau, in cazul decesului, acordate familiei acestuia, pentru acoperirea prejudiciilor cauzate.

Prezenta hotarare a Guvernului reglementeaza, in principal, urmatoarele:

1. judecatorii si procurorii beneficiaza de despagubiri acordate din fonduri bugetare pentru situatia in care viata, integritatea corporala, sanatatea ori bunurile le sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea;

2. despagubirile constau in acordarea unor sume de bani judecatorului, procurorului sau, in cazul decesului, familiei acestuia, pentru acoperirea prejudiciilor cauzate;

3. despagubirile se acorda prin raportare la circumstantele specifice fiecarui caz, dispozitiile art.1381-1393 din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicandu-se in mod corespunzator;

4. despagubirile nu se acorda daca la producerea prejudiciului a concurat fapta judecatorului sau procurorului savarsita dintr-o culpa grava astfel cum este definita de prevederile art.16 alin. (3) teza a-II-a din Legea nr.287/2009 privind Codul Civil, cu modificarile si completarile ulterioare;

5. modul de constituire si de decizie, la nivelul fiecarei institutii angajatoare, a comisiilor care analizeaza cererile magistratilor sau ale altor persoane indreptatite;

6. actele doveditoare care insotesc cererea privind acordarea despagubirii;

7. despagubirile se acorda din bugetul aprobat cu aceasta destinatie Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Ministerului Justitiei, Ministerului Public dupa caz, iar, in cazul judecatorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apararii Nationale;

8. in cazul refuzului de acordare a despagubirilor prevazute de prezenta hotarare, precum si in situatia in care beneficiarul este nemultumit de cuantumul despagubirilor stabilite potrivit ordinului de admitere a cererii, beneficiarul se poate adresa instantei, potrivit legii contenciosului administrativ;

9. despagubirile acordate in baza prezentei hotarari nu afecteaza dreptul legal la pensia de invaliditate, alte drepturi, indemnizatii sau alte despagubiri prevazute de lege.

10. pentru toate sumele de bani platite ca despagubiri in temeiul prezentei hotarari, institutiile angajatoare initiaza demersuri prelitigioase si litigioase pentru recuperarea sumelor platite de la persoanele care se fac vinovate de producerea prejudiciilor”.

Redam articolele 1.381-1.393 din Codul civil, invocate mai sus:

„Sectiunea a 6-a Repararea prejudiciului in cazul raspunderii delictuale

Articolul 1.381

Obiectul reparatiei

(1) Orice prejudiciu da dreptul la reparatie.

(2) Dreptul la reparatie se naste din ziua cauzarii prejudiciului, chiar daca acest drept nu poate fi valorificat imediat.

(3) Dreptului la reparatie ii sunt aplicabile, de la data nasterii sale, toate dispozitiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea si stingerea obligatiilor.

Articolul 1.382

Raspunderea solidara

Cei care raspund pentru o fapta prejudiciabila sunt tinuti solidar la reparatie fata de cel prejudiciat.

Articolul 1.383

Raporturile dintre debitori

Intre cei care raspund solidar, sarcina reparatiei se imparte proportional in masura in care fiecare a participat la cauzarea prejudiciului ori potrivit cu intentia sau cu gravitatea culpei fiecaruia, daca aceasta participare nu poate fi stabilita. In cazul in care nici astfel nu se poate imparti sarcina reparatiei, fiecare va contribui in mod egal la repararea prejudiciului.

Articolul 1.384

Dreptul de regres

(1) Cel care raspunde pentru fapta altuia se poate intoarce impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, cu exceptia cazului in care acesta din urma nu este raspunzator pentru prejudiciul cauzat.

(2) Cand cel care raspunde pentru fapta altuia este statul, Ministerul Finantelor Publice se va intoarce in mod obligatoriu, pe cale judiciara, impotriva aceluia care a cauzat prejudiciul, in masura in care acesta din urma este raspunzator, potrivit legii speciale, pentru producerea acelui prejudiciu.

(3) Daca prejudiciul a fost cauzat de mai multe persoane, cel care, fiind raspunzator pentru fapta uneia dintre ele, a platit despagubirea se poate intoarce si impotriva celorlalte persoane care au contribuit la cauzarea prejudiciului sau, daca va fi cazul, impotriva celor care raspund pentru acestea. In toate cazurile, regresul va fi limitat la ceea ce depaseste partea ce revine persoanei pentru care se raspunde si nu poate depasi partea din despagubire ce revine fiecareia dintre persoanele impotriva carora se exercita regresul.

(4) In toate cazurile, cel care exercita regresul nu poate recupera partea din despagubire care corespunde propriei sale contributii la cauzarea prejudiciului.

Articolul 1.385

Intinderea reparatiei

(1) Prejudiciul se repara integral, daca prin lege nu se prevede altfel.

(2) Se vor putea acorda despagubiri si pentru un prejudiciu viitor daca producerea lui este neindoielnica.

(3) Despagubirea trebuie sa cuprinda pierderea suferita de cel prejudiciat, castigul pe care in conditii obisnuite el ar fi putut sa il realizeze si de care a fost lipsit, precum si cheltuielile pe care le-a facut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.

(4) Daca fapta ilicita a determinat si pierderea sansei de a obtine un avantaj sau de a evita o paguba, reparatia va fi proportionala cu probabilitatea obtinerii avantajului ori, dupa caz, a evitarii pagubei, tinand cont de imprejurari si de situatia concreta a victimei.

Articolul 1.386

Formele reparatiei

(1) Repararea prejudiciului se face in natura, prin restabilirea situatiei anterioare, iar daca aceasta nu este cu putinta ori daca victima nu este interesata de reparatia in natura, prin plata unei despagubiri, stabilite prin acordul partilor sau, in lipsa, prin hotarare judecatoreasca.

(2) La stabilirea despagubirii se va avea in vedere, daca prin lege nu se prevede altfel, data producerii prejudiciului.

(3) Daca prejudiciul are un caracter de continuitate, despagubirea se acorda sub forma de prestatii periodice.

(4) In cazul prejudiciului viitor, despagubirea, indiferent de forma in care s-a acordat, va putea fi sporita, redusa sau suprimata, daca, dupa stabilirea ei, prejudiciul s-a marit, s-a micsorat ori a incetat.

Articolul 1.387

Vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii

(1) In caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii unei persoane, despagubirea trebuie sa cuprinda, in conditiile art. 1.388 si 1.389, dupa caz, echivalentul castigului din munca de care cel pagubit a fost lipsit sau pe care este impiedicat sa il dobandeasca, prin efectul pierderii sau reducerii capacitatii sale de munca. In afara de aceasta, despagubirea trebuie sa acopere cheltuielile de ingrijire medicala si, daca va fi cazul, cheltuielile determinate de sporirea nevoilor de viata ale celui pagubit, precum si orice alte prejudicii materiale.

(2) Despagubirea pentru pierderea sau nerealizarea castigului din munca se acorda, tinandu-se seama si de sporirea nevoilor de viata ale celui prejudiciat, sub forma de prestatii banesti periodice. La cererea victimei, instanta va putea acorda despagubirea, pentru motive temeinice, sub forma unei sume globale.

(3) In toate cazurile, instanta va putea acorda celui pagubit o despagubire provizorie pentru acoperirea nevoilor urgente.

Articolul 1.388

Stabilirea pierderii si a nerealizarii castigului din munca

(1) Despagubirea pentru pierderea sau nerealizarea castigului din munca se va stabili pe baza venitului mediu lunar net din munca al celui pagubit din ultimul an inainte de pierderea sau reducerea capacitatii sale de munca ori, in lipsa, pe baza venitului lunar net pe care l-ar fi putut realiza, tinandu-se seama de calificarea profesionala pe care o avea sau ar fi avut-o la terminarea pregatirii pe care era in curs sa o primeasca.

(2) Cu toate acestea, daca cel pagubit face dovada posibilitatii obtinerii unui venit din munca mai mare in baza unui contract incheiat in ultimul an, iar acesta nu a fost pus in executare, se va tine seama in stabilirea despagubirii de aceste venituri.

(3) Daca cel pagubit nu avea o calificare profesionala si nici nu era in curs sa o primeasca, despagubirea se va stabili pe baza salariului minim net pe economie.

Articolul 1.389

Vatamarea minorului

(1) Daca cel care a suferit vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii este un minor, despagubirea stabilita potrivit prevederilor art. 1.388 alin. (1) va fi datorata de la data cand, in mod normal, minorul si-ar fi terminat pregatirea profesionala pe care o primea.

(2) Pana la acea data, daca minorul avea un castig la momentul vatamarii, despagubirea se va stabili pe baza castigului de care a fost lipsit, iar daca nu avea un castig, potrivit dispozitiilor art. 1.388, care se aplica in mod corespunzator. Aceasta din urma despagubire va fi datorata de la data cand minorul a implinit varsta prevazuta de lege pentru a putea fi parte intr-un raport de munca.

Articolul 1.390

Persoana indreptatita la despagubire in caz de deces

(1) Despagubirea pentru prejudiciile cauzate prin decesul unei persoane se cuvine numai celor indreptatiti, potrivit legii, la intretinere din partea celui decedat.

(2) Cu toate acestea, instanta, tinand seama de imprejurari, poate acorda despagubire si celui caruia victima, fara a fi obligata de lege, ii presta intretinere in mod curent.

(3) La stabilirea despagubirii se va tine seama de nevoile celui pagubit, precum si de veniturile pe care, in mod normal, cel decedat le-ar fi avut pe timpul pentru care s-a acordat despagubirea. Dispozitiile art. 1.387-1.389 se aplica in mod corespunzator.

Articolul 1.391

Repararea prejudiciului nepatrimonial

(1) In caz de vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii, poate fi acordata si o despagubire pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala.

(2) Instanta judecatoreasca va putea, de asemenea, sa acorde despagubiri ascendentilor, descendentilor, fratilor, surorilor si sotului, pentru durerea incercata prin moartea victimei, precum si oricarei alte persoane care, la randul ei, ar putea dovedi existenta unui asemenea prejudiciu.

(3) Dreptul la despagubire pentru atingerile aduse drepturilor inerente personalitatii oricarui subiect de drept va putea fi cedat numai in cazul cand a fost stabilit printr-o tranzactie sau printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.

(4) Dreptul la despagubire, recunoscut potrivit dispozitiilor prezentului articol, nu trece la mostenitori. Acestia il pot insa exercita, daca actiunea a fost pornita de defunct.

(5) Dispozitiile art. 253-256 raman aplicabile.

Articolul 1.392

Cheltuieli de ingrijire a sanatatii. Cheltuieli de inmormantare

Cel care a facut cheltuieli pentru ingrijirea sanatatii victimei sau, in caz de deces al acesteia, pentru inmormantare are dreptul la inapoierea lor de la cel care raspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli.

Articolul 1.393

Despagubirea in raport cu ajutorul si pensia

(1) Daca in cadrul asigurarilor sociale s-a recunoscut dreptul la un ajutor sau la o pensie, reparatia este datorata numai in masura in care paguba suferita prin vatamare sau moarte depaseste ajutorul ori pensia.

(2) Cat timp ajutorul sau pensia nu a fost efectiv acordata sau, dupa caz, refuzata celui pagubit, instanta nu il poate obliga pe cel chemat sa raspunda decat la o despagubire provizorie, in conditiile dispozitiilor art. 1.387 alin. (3)”.