In 2010, presa era oficial catalogata ca fiind o vulnerabilitate la adresa sigurantei nationale. De altfel, ea a si fost inclusa de CSAT-ul condus de presedintele Traian Basescu in Strategia Nationala de Aparare a Tarii. Ziaristii reprezinta insa un pericol si in opinia magistratilor. Asta reiese cat se poate de clar din Raportul privind starea Justitiei pe anul 2013, publicat recent de CSM. Practic, cei mai multi dintre judecatori si procurori gandesc la fel atunci cand vine vorba de identificarea principalului risc la adresa independentei Justitiei.

Potrivit Raportului CSM, in anul 2013, in opinia instantelor si parchetelor, independenta Justitiei a fost pusa in pericol cel mai putin de institutiile din sistemul judiciar. Nici politicienii nu au amenintat foarte mult Justitia. Cel putin nu atat de mult pe cat au facut-o ziaristii. Astfel, cei mai multi dintre judecatori si procurori au vazut in presa principalul inamic la adresa independentei Justitiei:

“Instantele au considerat ca, pe parcursul anului judiciar 2013, independenta justitiei a fost amenintata, in principal, prin actiuni ale mass-media (37,5%), si, intr-o mai mica masura, prin actiuni ale Executivului si ale Legislativului – in proportie egala (25%). Doar un procent de 12,5% a mentionat in acest sens aspecte tinand de activitatea proprie a institutiilor sistemului judiciar.

Parchetele au considerat in mod similar instantelor, dar intr-un procent superior (56,25%) ca, in cursul anului 2013, independenta justitiei a fost amenintata, in principal, prin actiuni ale mass-media. De asemenea, 31,25% dintre parchete au apreciat ca factorul de risc l-au constituit actiuni ale Executivului.

Restul parchetelor a considerat, in proportii egale (6,25%) ca, in cursul anului 2013, independenta justitiei a fost amenintata prin actiuni ale Legislativului, dar si prin aspecte tinand de activitatea proprie a institutiilor sistemului judiciar”.

Raport CSM: “Cele mai multe dintre instante (43,75%) au apreciat ca factorul politic nu a incercat sa influenteze sistemul judiciar... Perceptia magistratilor procurori a fost insa, diferita, la nivelul parchetelor aratandu-se, in proportie de 43,75%, ca, fata de anul precedent, in anul 2013, factorul politic a incercat mai mult sa influenteze sistemul judiciar”

In acelasi Raport al CSM, exista date si cu privire la modul in care, in viziunea judecatorilor si procurorilor, politicienii au incercat sa influenteze Justitia. In acest sens, cele mai multe instante au precizat ca factorul politic nu a incercat sa influenteze sistemul. In schimb, lucrurile nu stau la fel in cazul procurorilor. Conform Raportului, cei mai multi dintre acestia si-au exprimat opinia ca in 2013, fata de anul precedent, factorul politic a incercat sa influenteze sistemul judiciar:

“In ceea ce priveste modul in care a fost perceputa la nivelul instantelor starea de independenta a sistemului judiciar prin raportare la factorul politic, cele mai multe dintre instante (43,75%) au apreciat ca factorul politic nu a incercat sa influenteze sistemul judiciar, un alt procent semnificativ (37,5%) considerand ca nu se poate aprecia daca, fata de anul precedent, factorul politic a incercat mai mult sau mai putin sa influenteze sistemul judiciar ori daca a existat o astfel de amenintare. In procent de 12,5% au fost instante care au apreciat ca factorul politic a incercat mai putin sa influenteze sistemul judiciar, doar un procent de 6,25% apreciind in sens invers.

Perceptia magistratilor procurori a fost insa, diferita, la nivelul parchetelor aratandu-se, in proportie de 43,75%, ca, fata de anul precedent, in anul 2013, factorul politic a incercat mai mult sa influenteze sistemul judiciar, in timp ce un procent de 31,25% a apreciat ca factorul politc nu a incercat sa influenteze sistemul judiciar. 18,75% dintre parchete au considerat ca factorul politic a incercat mai putin sa influenteze sistemul judiciar, iar restul de 6,25% a aratat ca nu se poate aprecia”.

Iata si cum au incercat politicienii, in opinia judecatorilor si procurorilor, sa influenteze actul de justitie:

“Referitor la principala modalitate prin care factorul politic a incercat sa influenteze sistemul judiciar, instantele au identificat ca fiind principalul factor de risc in acest sens, ca si in anul precedent, luarile de pozitie publice cu privire la activitatea instantelor, atat fata de cauzele aflate in curs de solutionare, cat si fata de hotararile definitive. In acest sens, a fost sesizata inmultirea cazurilor in care reprezentantii puterii politice au facut aprecieri, in virtutea functiilor oficiale detinute, asupra unor cauze aflate pe rol, dar mai ales asupra hotararilor judecatoresti definitive pe care, fie nu le recunosteau, fie le contestau ori le puneau sub semnul intrebarii.

Schimbarile legislative, adoptarea unor acte normative care ulterior sunt frecvent modificate sau declarate neconstitutionale au constituit urmatorul factor de risc cu o pondere mare in ansamblul raspunsurilor instantelor.

Au mai fost indicate de catre instante drept modalitati prin care factorul politic incearca sa influenteze sistemul judiciar: posibilitatea ca Ministrul Justitiei, numit politic, sa inceapa/continue actiunea disciplinara a magistratilor; tendinta declarata a puterii politice de modificare a statutului magistratilor si a rolului organismelor reprezentative ale acestora, in sensul diluarii si, respectiv, diminuarii atributiilor acestora, coroborate cu poztionarile publice constante ce vizeaza decredibilizarea intregului corp de magistrati; refuzul constant al executivului si legislativului de a recunoaste hotararile judecatoresti, de a le respecta si, mai ales, de a le pune in executare (prin amanari repetate, unilaterale); modalitatea de numire a procurorilor.

Similar instantelor, parchetele au aratat ca principalele modalitati prin care factorul politic a incercat sa influenteze sistemul judiciar au constat in luarile de pozitie publice cu privire la activitatea parchetelor, precum si in desele modificari si schimbari legislative, fiind mentionata aici si schimbarea intempestiva a legislatiei penale.

Au mai fost indicate drept astfel de modalitati implicarea institutiilor politice in derularea procedurilor judiciare si administrative, inclusiv in desemnarea sau alegerea functiilor de conducere din cadrul Ministerului Public si a Consiliului Superior al Magistraturii, subfinantarea sistemului judiciar, dar si blocarea dosarelor penale ale deputatilor sau senatorilor in Parlament, din perspectiva imunitatii de care se bucura acestia”.

*Cititi aici multe pericolele la adresa Justitiei, identificate de magistrati