In Aula Magna a Palatului Facultatii de Drept din Bucuresti, s-a desfasurat in zilele de 17 si 18 februarie 2012, conferinta intitulata “Reglementari fundamentale in noul Cod Civil si in noul Cod de procedura civila”. Sub indrumarea, prof Flaviu Baias, Decanul Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti si a prof Lucian Mihai, coordonatorul colectivului de redactori ai noului Cod Civil, cei mai de seama profesori ai dreptului au vorbit despre aplicarea noilor coduri si a noilor proceduri. Cele mai importante critici aduse noului cod civil in aceasta conferinta se refera la rasturnarea prezumtiei de legalitate in cazul dobandirii bunurilor publice si excesiva protectie a bunurilor statului. Atunci cand statul concesioneaza minele si petrolul de pilda, nu permite concesionarului sa le greveze cu sarcini, ceea ce ar putea bloca finantarea acestor afaceri. Lumeajustitiei.ro va prezinta astazi o parte din temele abordate.

Livia Doina Stanciu - Dupa Waterloo, a ramas Codul lui Napoleon

Livia Doina Stanciu, presedintele Inaltei Curti de Csatie si Justitie a deschis prima lucrarile conferintei, aratand ca noul Cod civil si noul Cod de procedura Civila, sunt cartile de capatai ale societatii noastre si ca profesionistii dreptului au acum un mare privilegiu de a participa la intelegerea si aplicarea lor. ”Viata fiecaruia dintre noi este marcata de cuprinsul dispozitiilor celor doua coduri. Codul civil m-a format si m-a slefuit ca profesionist si ca cetatean. Codul insoteste viata umana de la nastere la moarte, pot spune ca insoteste viata umana dinainte de nastere”, a declarat presedintele Inaltei Curti.

Judecatorul Stanciu a subliniat rezistenta in timp a vechiului Cod Civil, a carui structura de baza nu s-a schimbat mai bine de 140 de ani, din anul 1865. Este momentul in care codul lui Alexandru Ioan Cuza a intrat in circuitul civil, continuand sa-si produca efectele in perioada Principatului, a Monarhiei Constitutionale, a Regatului, a Republicii Populare, a Republicii Socialiste si a regimului democratic, de dupa anul 1989. Livia Doina Stanciu a facut trimitere la Codul lui Napoleon, imparatul francez care si-a elogiat victoria de la Waterloo, dar care a pus mai mare pret pe conventiile civile ale juristilor sai - “Ceea ce va ramane vesnic este codul meu civil!”, a invocat presedintele Inaltei Curti, discursul lui Napoleon Bonaparte.

Catalin Predoiu - Justitia e pregatita sa puna in aplicare procedura civila

Ministrul Catalin Predoiu s-a adresat salii, aratand ca are nu numai o obligatie profesionala, dar si una morala sa puna la dispozitia sistemului toate resursele necesare, materiale si logistice, astfel incat noul Cod civil sa se aplice. “Este o lege a libertatilor, a libertatii persoanelor, a libertatii de a contracta. Se pot regasi aceste principii in toate materiile. Am gandit ambele coduri sa intre in vigoare la aceeasi data.Viata te face mai realist, noile dispozitii vor intra in vigoare in doi pasi. Daca totul merge bine in Parlament noul Cod de procedura Civila va intra in vigoare la 1 iulie 2012”, a declarat Predoiu. Ministrul Justitiei a precizat ca “justitia noastra este pregatita sa puna in aplicare procedura civila”, aratand ca “nu trebuie sa cream teme false”, deoarece sistemul va avea la dispozitie indeajuns personal, astfel incat sa nu se produca blocaje. Ministrul Justitiei, cel care a dat la nivel informal, denumirile noilor conventii sociale, asa numitele “Coduri Predoiu”, le-a multumit specialistilor, care le-au elaborat, a caror munca serioasa a facut posibila intrarea in vigoare a noilor dispoziti.

Alina Nicoleta Ghica - Va rog sa ne ajutati sa punem in aplicare corect noile coduri!

Alina Nicoleta Ghica, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, a declarat ca, in urma cu 14 ani, cand a absolvit Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti si se afla in Aula Magna nu si-a imaginat ca Romania va avea coduri noi.”Nu m-am gandit atunci ca vor fi modificate codurile, ca vom avea alte coduri. Am mandat de la plenul CSM sa multumesc organizatorilor Conferintei si sa va spun ca sistemul judiciar are nevoie de suplimentare de personal. Ne-am asumat obligatia de a pune in aplicare in mod corect noile institutii din Codul Civil si Codul de Procedura Civila.Va rog sa ne ajutati pe noi, pe cei care compunem sistemul judiciar, sa facem acest lucru!”, a declarat presedintele CSM Alina Nicoleta Ghica.

Gheorghe Florea - Aplicarea noilor coduri se face prin studiu individual si evitarea controverselor inutile

Gheorghe Florea, pesedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, (UNBR) a subliniat importanta instructiei formatorilor, a celor care vor deslusi primii tainele acestor coduri, astfel incat sa-i poata invata si indruma si pe altii sa le aplice. Cultura juridica, arata presedintele UNBR, se afla la un nivel foarte scazut, insa generatia tanara de juristi se va putea perfectiona si va avea la indemana codurile, care sunt compatibile cu legislatia moderna europeana. “Asteptam, noi avocatii, sa vedem ce impact vor avea codurile, daca noul Cod Civil este bine inteles, daca sistemul filtrelor, pe care il instituie noile proceduri va functiona. Vom vedea rolul avocatului, nu al intermediarului”, a declarat prededintele UNBR. Domnia sa a explicat ca semnalele sunt pozitive, ca studiului personal, individual, ca evitarea controverselor inutile si a mesajelor deformate, sunt cele mai importante elemente ele procesului de aplicare.

Virginia Vedinas - Proprietatea statului nu este aparata cu reguli de protectie domeniala

Virginia Vedinas, profesor de drept public la Facultatea de drept a Universitatii Bucuresti, s-a lansat intr-o pledoarie in favoarea apararii proprietatii publice, aratand ca noua legislatie ar fi trebuit sa instituie reguli de protectie domeniale. Modul in care a fost definit termenul de proprietate publica, in titlul VI, art 858 a noului cod, este criticat de Virginia Vedinas, care a aratat ca, astfel, sarcina probei este rasturnata. Ca in obligatia statului este pusa, in mod nefiresc, conditia ca bunurile sa fi fost dobandite legal. Cu alte cuvinte, arata reputatul profesor, prezumtia dobandirii bunurilor nu este de legalitate, ci de nelegalitate. Ascultarea specialistilor romani in materia proprietatii publice, ar fi permis legiferarea, astfel incat, statul, cu institutiile sale, sa nu fie pus in dificultate atunci cand isi dobandeste si isi apara proprietatea. Padurile Romaniei, a invocat Virginia Vedinas, motivul, care trebuie sa determine pe oricare legiuitor sa instituie un regim de protectie domeniala! Nu este vorba doar despre elaborarea unor norme, care sa garanteze proprietatea statului in cadrul raporturilor juridice civile, ci de elaborarea unor politici publice care sa asigure protectia penala a domeniilor statului. Astfel, trecerea padurilor din proprietatea publica in proprietatea privata s-a facut discretionar, in favoarea proprietatii private. Lipsa protectiei domeniale are consecinte dramatice, dezechilibrele climatologice fiind cele pe care le simte toata lumea. Inundatii devastatoare, au fost posibile, arata Virginia Vedinas, din cauza ca “atunci cand s-a facut trecerea padurilor din proprietatea statului in proprietatea privata, statul s-a cam derobat de orice obligatie. Ani de zile nu am avut reglementari care sa opreasca defrisarile, stiut fiind faptul ca nu pot fi incriminate infractiuni prin ordonante de urgenta sau hotarari de Guvern!”

Valeriu Stoica - Nu este nici o contradictie intre proprietate de stat si normele dreptului proprietatii private

Valeriu Stoica, responsabilul Cartii a III - Despre bunuri, a noului Cod Civil, a nuantat criticile colegei sale, facand apologia proprietatii private, pe care noi, societatea in ansamblu, trebuie sa o aparam.” Ce este Codul Civil? Catre ce tinta ne indreptam? Daca ne gandim la izvor, Codul Civil este un act juridic de drept public. Noul Cod Civil este, in primul rand, un sistem de norme de drept privat. Legile nu contin norme care privesc o singura ramura de drept. Distinctia dintre proprietatea privata si proprietatea publica este distinctia dintre particular si stat. Care este corelatia dintre obiectul de reglementare intre ramuri? Ce primeaza intre raporturile dintre particulari? Drepturile si libertatile sunt valoarea care primeaza! Autoritatile publice sunt servitorii cetatenilor!”, a spus Valeriu Stoica, profesor la Catedra de Drept Privat a Facultatii de drept, a Universitatii Bucuresti. In context, Valeriu Stoica a evidentiat faptul ca noul Cod civil este unul al libertatii si al sigurantei, dar ca, o distinctie absoluta intre dreptul public si dreptul privat nu se poate face si ca ne aflam in zona institutiilor juridice mixte. O abordare interdisciplinara, subliniaza Valeriu Stoica, este calea prin care noile proceduri vor fi aplicate si a ignora corelatia intre diversele ramuri ale dreptului, inseamna a impiedica rezultatul corect. “Avem regimul juridic al proprietatii de stat, careia i se aplica normele dreptului proprietatii private. Nu este nici o contradictie! Codul Civil permite erezii necondamnabile!”, a invocat Valeriu Staica. Domina sa a mai punctat ca, de pilda, critica noului Cod Civil este semn de viabilitate al acestuia, dar ca noua conventie poate fi si aparata prin stapanirea intelesului normelor.

Simona Gherghina - Cum sa aparam statul de sine insusi

Simona Gherghina, profesor de drept bancar, in cadrul Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti, a vorbit despre interpretarea art 872, a noului Cod Civil, cu privire la dreptul de concesiune. Articolul instituie, sub sanctiunea nulitatii absolutre, interdictia de a instraina, dar mai ales de a greva bunurile date in concesiune. Simona Gherghina a subliniat ca domeniile de aplicare, mai cu seama, cele ale minelor si petrolului, au, insa, nevoie de finantare, astfel incat afacerile sa devina profitabile - “Domeniul public al statului nu este unul foarte bogat, atunci de unde vin banii, cine plateste aceste bunuri? Pana la 1 octombrie 2011 nu exista o astfel de interdictie nici in Legea parteneriatului public privat si era mult redusa in Legea minelor si a petrolului. Art 872 aduce interditii generale, bunurile concesionate nu pot fi instrainate sau grevate. Cat de mult se intind aceste restrictii? Mai ramane ceva sa permita finantarea?”.

Finantarea din fonduri publice, finantarea afacerilor prin fonduri private, contractele de parteneriat pubic-privat se afla sub incidenta acestui articol. Iar finantarea de proiect, cu structurile de garantare, care asigura creditorilor ca pot avea control asupra afaceri in care investesc sunt marile probleme ale interpretarii interdictiilor lui 872. “Ar fi pacat sa se gaseasca o astfel de scuza pentru a nu realiza investitii publice” si ca interpretarea unitara, restrictiva, a acestor interdictii este, “modalitatea de a proteja statul de sine insusi”, a deschis Simona Gherghina problema finantarii afacerilor publice si a celor desfasurate in parteneriat cu mediul privat.