Senatul a facut marti, 4 februarie 2014, un prim pas pentru restabilirea libertatii de opinie si a libertatii presei in Romania. Plenul a adoptat abrogarea periculosului articol 276 din Noul Cod penal, intitulat “Presiuni asupra Justitiei”, care prevede ca “Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare in curs, face declaratii publice nereale referitoare la savarsirea, de catre judecator sau de organele de urmarire penala, a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, in scopul de a le influenta sau intimida, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda”.

Eliminarea articolului 276 a fost decisa cu 107 voturi “pentru”, 4 voturi “impotriva” si 10 abtineri. Proiectul de lege urmeaza sa fie dezbatut de Camera Deputatilor, care este for decizional, si apoi sa fie trimis pentru promulgare presedintelui Traian Basescu.

Existenta articolului 276 in Noul Cod penal, care pune in pericol libertatea de exprimare si libertatea presei, a fost semnalata in premiera de Lumeajustitiei.ro. La cateva zile de la acest moment, la sfarsitul lunii octombrie, mai multi parlamentari PNL au depus o initiativa legislativa pentru abrogarea articolului “Presiuni asupra Justitiei”. Potrivit initiativei, care iata a fost votata marti in Senat, prevederile ingradesc libertatea de exprimare si instituie sanctiuni pentru fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale:

”Art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, avand titlul marginal ”presiuni asupra justitiei” incrimineaza fapta unei persoane care pe durata unei proceduri judiciare in curs, face declaratii publice nereale referitoare la savarsirea, de catre judecator sau de organele de urmarire penala, a unei infractiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, in scopul de a le influenta sau intimida. Sanctiunea ce se poate aplica este inchisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.

Data fiind formularea acestui articol, declaratiile oricarei persoane, cu atat mai mult cele aparute in mass media, ar putea fi interpretate in orice moment ca fiind o presiune la adresa unui judecator sau a unui alt organ de urmarire penala. Acest fapt nu face decat sa creeze posibilitatea pronuntarii unor solutii arbitrare care sa aduca atingere libertatii de exprimare.

Dispozitia este de natura sa ingradeasca libertatea de exprimare, instituind sanctiuni pentru o serie de fapte care fac parte din demersurile jurnalistice uzuale. Rolul mass media este acela de a culege informatii si de a realiza cercetari in orice domeniu si de a transmite ulterior aceste informatii publicului.

In Rezolutia nr.1003(1993) privind etica jurnalistului, se stabileste ca presa are o responsabilitate etica fata de cetateni si societate care trebuie accentuata la momentul actual, cand informarea si comunicarea joaca un rol major in formarea atitudinii personale a cetatenilor si dezvoltarea societatii si a vietii democratice.

Printre principiile de baza al eticii jurnalismului se identifica si conditia ca difuzarea stirilor sa fie bazata pe adevar, asigurata prin mijloace adecvate de verificare si demonstrare si pe impartialitate in prezentare, descriere si narare (art. 4).

Asadar, in momentul in care nareaza fapte, jurnalistul are obligatia de a publica numai informatiile de a caror veridicitate poate fi sigur, pentru care exista posibilitatea de a fi probate.

Atata vreme cat la nivel legislativ este deja reglementata obligatia jurnalistilor de a supune dezbaterii publice si a transmite numai informatii reale si intemeiate, sanctiunea pentru incalcarea acesteia putand fi atrasa la momentul actual sub forma raspunderii civile delictuale, apare ca nejustificata si fara sens aparitia unei incriminari in domeniul penal a aceleiasi incalcari. Practic, in acest fel s-ar putea sanctiona de doua ori aceeasi fapta, lucru de neconceput potrivit principiului non bis in idem, conform caruia pentru aceeasi fapta nu se poate aplica decat o singura sanctiune.

Astfel, avand in vedere calitatea de principiu fundamental al oricarui stat democratic al libertatii de exprimare, nu se justifica aplicarea sanctiunii inchisorii pentru un delict de opinie. In cazul in care o persoana face o afirmatie nefondata cu privire la modul in care organele de urmarire penala sau judecatorii isi indeplinesc atributiile pe parcursul instrumentarii cauzei, exista la indemana judecatorului sau a organului de urmarire penala posibilitatea de a cere despagubiri in temeiul raspunderii civile delictuale prevazute de Codul civil.

Dispozitiile art. 58 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, permit abrogarea unor acte normative de importanta si complexitate deosebita si in perioada cuprinsa intre data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si data prevazuta pentru intrarea lor in vigoare. Importanta Legii nr. 286/ 2009 privind Codul Penal este indiscutabila deoarece scopul legii penale este acela de a apara impotriva infractiunilor Romania, suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea statului, persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea, precum si intreaga ordine de drept. De asemenea, dispozitiile art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, vor crea discutii in mass-media si in randul opiniei publice, punand sub semnul incertitudinii sistemul judiciar si modul de lucru al puterii legislative”.