Procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii iau si decizii bune. Lumea Justitiei prezinta o remarcabila hotarare prin care Sectia pentru procurori a CSM a suplinit vidul legislativ, aplicand direct Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Ne referim la Hotararea nr. 142 din 4 martie 2025, prin care Consiliul a admis contestatia procurorului Aurelian Mihaila (foto) de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie fata de excluderea din concursul pentru Inspectia Judiciara, pentru aberantul motiv ca in 2014 Consiliul Superior al Magistraturii l-a gasit cu o incalcare a Codului deontologic (click aici si aici pentru a citi).

Predoiu a facut treaba doar pe jumatate

In noul statut al judecatorilor si procurorilor (Legea nr. 303/2022), fostul ministru al Justitiei Catalin Predoiu a introdus – la art. 273 alin. 3 – radierea de drept a sanctiunilor disciplinare, in termen de trei ani de la data executarii, cu conditia ca intre timp magistratul cu pricina sa nu primeasca o noua pedeapsa disciplinara. Modificarea a fost operata ca urmare a Deciziei CCR nr. 363/2022 (click aici pentru a citi).

Problema este ca aceasta noutate legislativa nu acopera „sanctiunile” primite de magistrati pe Codul deontologic. (Am pus ghilimele, intrucat aceste sanctiuni nu produc efecte punitive propriu-zise.) Din cauza acestei omisiuni, apar probleme in cazul oricarui judecator si procuror care doreste sa se inscrie la diverse concursuri, dar care are un deontologic legat de coada – chiar si mai vechi de trei ani.

Iar aceste probleme au aparut concret in cazul procurorului Aurelian Mihaila.

CSM a aplicat direct CEDO

Din fericire, fostul adjunct al PCA Ploiesti a avut castig de cauza la Sectia pentru procurori a CSM, cand a contestat refuzul primit din partea comisiei de concurs. La andul ei, sectia a stabilit ca trebuie sa existe un paralelism legislativ cu radierea de drept a sanctiunilor disciplinare dupa trei ani. In acest sens, procurorii din Consiliu au aplicat art. 20 din Constitutie, care permite recurgerea la norme din tratate internationale la care Romania este parte in cazul in care aceste norme contin prevederi legale mai favorabile decat cele din legislatia nationala.

In cazul de fata, Sectia pentru procurori a invocat art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care, desi este intitulat „Dreptul la respectarea vietii private si de familie”, a fost aplicat de catre Curtea EDO, in mai multe hotarari, si in litigiile privind relatiile de munca, „privite ca dreptul unei persoane de a stabili relatii de natura profesionala sau comerciala, astfel incat legiuitorul national trebuie sa respecte principiile statuate pentru respectarea vietii private si in materia relatiilor de munca”.

Prezentam principalul pasaj din Hotararea 142/2025 (vezi facsimil):

„Referitor la cele invocate in contestatia formulata de catre domnul procuror Mihaila Aurelian Constantin, Sectia pentru procurori a retinut urmatoarele:

Din perspectiva dreptului intern, Hotararea nr. 4/19.02.2025 a Comisiei de organizare a concursului pentru numirea in functia de inspector judiciar in cadrul Directiei de inspectie pentru procurori este legala si temeinica, intrucat candidatul nu intruneste conditiile prevazute de lege (art. 79 alin. 1 lit. b. teza a II-a) pentru a participa la acest concurs, respectiv aceea de a nu fi incalcat normele Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor.

Din perspectiva Conventiei Europene a Drepturilor Omului, solutia care ar trebui adoptata este diferita pentru urmatoarele argumente:

Potrivit dispozitiilor art. 20 din Constitutie, normele internationale referitoare la drepturile omului, adoptate de Romania, sunt aplicabile in detrimentul dreptului intern contrar.

Art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede:

'Dreptul la respectarea vietii private si de familie:

1. Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale.

2.Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora'.

Din jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului rezulta ca art. 8 din Conventie, desi reglementeaza materia vietii private, isi gaseste aplicare si in relatiile de munca, privite ca dreptul unei persoane de a stabili relatii de natura profesionala sau comerciala, astfel incat legiuitorul national trebuie sa respecte principiile statuate pentru respectarea vietii private si in materia relatiilor de munca.

Conditia limitativa contestata, aceea de a nu fi incalcat normele Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor, este prevazuta in lege (art. 79 alin. 1 lit. b. teza a II-a din Legea nr. 305/2022) si urmareste un scop legitim, intrucat sanctioneaza anumite fapte care incalca Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor, limitand accesul intr-o functie cu atributii de control al unei persoane careia ii poate fi imputata nerespectarea normelor de conduita specifice unei profesii, insa Sectia pentru procurori apreciaza ca aceasta masura restrictiva impusa de lege nu este proportionala cu scopul legitim urmarit.

Astfel, se constata ca acelasi text de lege – art. 79 alin. 1 lit. b. din Legea nr. 305/2022 – prevede ca judecatorii si procurorii care pot candida pentru functia de inspector judiciar trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar, cu exceptia cazurilor in care a intervenit radierea sanctiunii disciplinare, adica dupa un termen de 3 ani, de la data ramanerii definitive a acesteia.

Abaterile disciplinare sunt, indiscutabil, fapte de o gravitate mult mai mare decat cele prevazute in Codul deontologic. Totusi, legiuitorul permite ca o persoana sanctionata disciplinar pe parcursul carierei sale, dupa radierea acestei sanctiuni, sa poata candida pentru functia de inspector judiciar.

Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 363/2022, a subliniat necesitatea consacrarii institutiei radierii, dupa un anumit termen, a sanctiunii disciplinare a excluderii din magistratura, astfel incat aceasta sanctiune sa nu mai impiedice, in mod definitiv si iremediabil, dreptul persoanei aflate in situatia analizata de a fi inscrisa in profesia de avocat.

Or, in cauza de fata, contestatorul a fost sanctionat pentru o fapta de o gravitate mai redusa, in urma cu 10 ani, insa ramane in zona de aplicare a interdictiei legale. Subliniem ca acesta se va regasi in aceeasi situatie, indiferent cat timp s-ar scurge de la momentul sanctionarii pentru incalcarea Codului deontologic, intrucat legiuitorul nu a stabilit un termen-limita pana la care aceasta sanctiune sa produca efecte, astfel cum a procedat in cazul unei sanctiuni disciplinare”.