Deputatul PDL Mihail Boldea a depus la Camera Deputatilor o initiativa legislativa prin care se doreste modificarea Legii 544/2001, privind liberul acces la informatii de interes public, in sensul ca jurnalistii sa nu mai aiba acces la informatiile din dosarele aflate pe rolul instantelor, pana la o decizie definitiva a judecatorilor. Practic, deputatul PDL, de formatie avocat, doreste lipsirea de utilitate a Legii 544/2001, incalcarea principiului publicitatii sedintelor, a dreptului la libera exprimare a oricarei parti implicate intr-un dosar, incalcarea libertatii presei, precum si opacizarea institutiilor publice, in conditiile in care EU cere transparenta in actul de justitie. Incercarea de modificare a legii, in felul in care este propusa, nu face altceva decat sa instituie premizele unor eventuale abuzuri intr-o ancheta penala, care nu vor putea fi nici macar cunoscute de opinia publica. Mai mult, deputatul a demonstrat, intr-o expunere de motive de numai o pagina, ca nici macar nu a citit sau inteles legea pe care vrea sa o modifice, amestecand informatiile de interes public cu cele confidentiale, oferind un argument fals, potrivit caruia informatiile din faza de cercetare penala sunt publice (desi Codul Penal prevede ca ancheta procurorilor este nepublica), si anuleaza capacitatea managementului instantelor de a face diferenta dintre informatiile publice si cele confidentiale. Astfel, deputatul sustine ca “in teorie” consultarea dosarelor aflate pe rolul instantelor este permisa numai avocatului sau partilor, lucru nereal, pentru ca accesul este permis oricarei persoane care poate justifica un interes public, acest lucru fiind statuat si in regulamentul de organizare si functionare al instantelor. In plus, incercarea de modificare a legii, in sensul excluderii presei din categoria celor care au acces la informatiile cuprinse in dosarele din instante demonstreaza ca deputatul Mihail Boldea nu cunoaste directivele si recomandarile CEDO in ceea ce priveste dreptul la informare si dreptul la libera exprimare. Avocatul-deputat Boldea a reclamat ca, din cauza Legii 544/2001, presa are acces la informatii confidentiale (n.n. - desi din titlul legii se spune clar “informatii de interes public”), iar expunerea lor este de natura sa deterioreze imaginea unei persoane.

Boldea vrea ca dosarele sa fie publice numai dupa decizii definitive ale instantelor

Deputatul Mihail Boldea incearca sa modifice articolele 12 si 21 din Legea 544/2001, in felul urmator:

„Art. 12 se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

- art.12 lit. f¹ : Informatiile din dosarele penale aflate in faza de urmarire penala sau pe rol in instantele de judecata, nu fac parte din categoria informatiilor de interes public si nu pot fi facute publice decat dupa o sentinta definitiva.

Art.21 se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

- art. 21 (4): Pentru divulgarea sau furnizarea in mod voluntar sau involuntar de informatii din categoria celor cuprinse in cap. II, sectiunea 1, art.12 conducatorul unitatii este sanctionat disciplinar.”

Motivul pretextat de Boldea pentru ca toata justitia sa fie trecuta la secret este “respectarea prezumtiei de nevinovatie”. “Pe intreaga perioada de cercetare si urmarire penala, precum si pe timpul solutionarii unui dosar in instante, primeaza prezumtia de nevinovatie, si orice informatie divulgata fara acordul persoanei direct vizate poate aduce grave prejudicii morale sau materiale acesteia. Numai dupa ce o cauza a fost finalizata in instanta, inclusiv prin epuizarea tuturor cailor de atac, prezumtia de nevinovatie inceteaza sa mai functioneze, decizia instantei fiind suverana. Aplicarea acestor noi prevederi propuse de noi, are ca scop tocmai pastrarea unei confidentialitati asupra probelor si stadiului unui dosar penal, instanta neputand fi influentata in luarea unei decizii(...)”. Intrebarile care se ridica sunt: daca o parte dintr-un dosar vrea sa spuna public, folosindu-se de informatiile din cauza, ca a fost victima unui abuz, si presa publica infromatiile date de parte mai inainte de o decizie definitiva a instantelor, judecatorii simt o presiune publica si nu mai sunt impartiali? Sau prin modificarea legislativa partea dintr-un dosar poate da informatiile, dar presa nu are voie sa le publice? In cazul in care partea face publice informatii din dosar, poate fi sanctionat conducatorul instantei sau parchetului unde cetateanul are dosar? Daca presa are date despre un abuz crancen al unor magistrati, (vezi cazul Tundrea) si nu poate proba acest fapt decat prin informatiile aflate la dosar, abuzul ramane acoperit? Pedepsirea divulgarii de informatii care nu sunt destinate publicitatii este prevazuta si in prezent in lege, CSM a verificat nenumarate scurgeri de informatii plecate in special de la Parchete, dar nu a luat nicio masura de sanctionare a procurorilor sau personalului din respectiva unitate, pentru ca pe de o parte, nu a putut descoperi persoana care a sifonat informatia si pentru ca, pe de alta parte, cetateanul care se considera lezat are dreptul sa apeleze la instanta!

Expunerea de motive a deputatului-avocat, in contradictie cu esenta Legii 544/2001

Deputatul Mihail Boldea a sustinut, in expunerea de motive care insotea modificarea legislativa, ca “In cei zece ani de aplicare a prevederilor Legii nr.544 / 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public au aparut numeroase semnale din partea societatii romanesti si ale unor persoane fizice, cu privire la scurgerile de informatii confidentiale existente in momentul aplicarii prevederilor invocate in legea de mai sus. In teorie, accesul la informatiile cuprinse in dosarele aflate pe rol in instantele de judecata, este limitat, consultarea acestora fiind permisa, in acest stadiu, numai avocatului sau partilor si numai pe baza unei identificari prealabile si a unei procuri valabile in acest sens. In practica, datorita prevederilor destul de ambigue din Legea 544/2001, se pot solicita si obtine date din dosarele penale aflate pe rol sau in faza de cercetare penala, aceste informatii putand fi apoi folosite pentru a crea o presiune publica asupra instantelor. In plus, prin divulgarea unor informatii confidentiale dintr-un dosar penal aflat pe rol, este lezata si deteriorata imaginea unei persoane, inainte ca instantele abilitate sa poata lua o decizie impartiala”.

In teorie si in practica, lucrurile nu stau insa deloc asa cum au fost prezentate de deputat. Dosarele aflate in faza de cercetare si urmarire penala, conform Codului de Procedura Penala, au un caracter nepublic, iar parte din informatiile cuprinse in dosarele din instanta au un caracter public pentru toate persoanele care pot justifica un interes. Mai mult, Codul de Procedura Penala precizeaza clar ca sedintele, cu exceptia celor din camera de consiliu si a celor in care partile solicita in mod expres contrariul, sunt publice! Prevederile Legii 544/2001 nu sunt ambigue, acestea prevazand clar ca sunt exceptate din categoria informatiilor de interes publice cele privind “procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare; informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces”. Mai mult, Legea 544/2001 este intotdeauna coroborata cu legea referitoare la datele personale ale persoanei si cu regulamentul de functionare al instantelor, astfel incat consultarea anumitor informatii din dosare este extrem de clar reglementata. In ceea ce priveste presiunea publica pusa pe magistrati, deputatul nu defineste aceasta sintagma, si nici nu o exemplifica, face doar o judecata de valoare, care insa nu poate sta la baza unei modificari substantiale cu privire la accesul cetatenilor la informatie. Referitor la lezarea imaginii unei persoane, mai inainte ca aceasta sa fi fost condamnata sau achitata de instante, deputatul nu mentioneaza ca persoana care se considera lezata are dreptul de a se adresa Justitiei, asa cum, de exemplu, a facut-o primarul Constantei, Radu Mazare, care a actionat in instanta IGP-ul dupa ce institutia a mentionat intr-un comunicat de presa ca Mazare este cercetat “sub aspectul savarsirii” unei infractiuni.