fratilor, a intrat in spumele...mari nea Caisa care conduce tara tiranic!

cei trei nu aveau dreptul de a candida iar...si cu asta am spus tot

atunci inseamna ca toti din comitetele electorale care i-au validat sunt niste imbecili????!!!! dar, asta e. piterea judecatoreasca e alta, BOC e altul, Anastase alta!

CAM ASTA A FACUT DIN JUSTITIE BOC-BASE UN RAHAT CU PERJE. EI NU MAI AU CONSTTUTIE, JUSTITIE AU TARAT ROMANIA IN JUNGLA AFRICANA

Judecatoria sectorului 2 Bucuresti Sectia Civila

Doamnă Preşedinte,
Subsemnatul,ENE Nicanor George, personal si prin fiu mandatar ENE DRAGOS MARIAN ,domiciliati în Bucureşti Şos.Mihai Bravu nr. 2,bl.60 B, Sc.1,Et.8.ap.45,sector 2, ,în calitate de cetăţeni români ,victime a regimului comunist şi neocomunist ,dar şi de luptători anticomunisti,, în temeiul art.21 din constitutie coroborat cu art 24 din constitutie,ART.172,173 si urm din O.G.nr.92/2003 rep,art.6,10,13,14,17,18 C.E.D.O., formulam şi depunem prezenta

CONTESTATIE

impotriva TITLURILOR EXECUTORII (408020011227652 SI 408020011227703)DAR SI IMPOTRIVA CELOR DOUA SOMATII – nestampilate si nesemnate de catre conducatorul organului de executare Sorin Radu de la D.G.F.P./A.F.P. sector 2 municipiul Bucuresti din cadrul A.N.A.F.(pentru a incerca sa nu raspunda penal ,musamalizare realizata prin criminala O.G.nr.92/2003 [NECONSTITUTIONALELE art.43 alin 3 si alin 4] )in dosarele de executare nr.4080200194330568/2010[ENE Nicanor George ] SI nr.4080200194330619/2010[ENE DRAGOS MARIAN ] ), prin care suntem anuntati ca s-a inceput executarea silita in temeiul unor titluri executorii -pentru amenzile judiciare [95]in cuantum de 1500 si 1050 date abuziv -de catre magistratii corupti si santajati ai instantelor judecatoresti in dosarele nr.7708/2/2007 C.A.B.-.,dos nr.4416/2/2009 I.C.C.J.-subsemnatului si fiului meu mandatar -,din cauza ca ne aparam dreptul de proprietate spoliat de catre POLTIA POLITICA condusa de TRAIAN BASESCU = bratul armat al Partidului Comunist.
Solicit citarea in prezenta cauza a A.N.A.F.prin SORIN BLEJNAR dar si a D.G.F.P. Municipiul Bucuresti /A.F.P. sector 2str.AVRIG nr.63sector 2 Bucuresti
ESTE ARATAT IN CUPRINSUL TITLULUI EXECUTORIU MENTIUNEA PRIVIND DOCUMENTUL PRIN CARE S-A EVIDENTIAT SUMA DE PLATA :” 418127 DIN 15/10/2007, 416430 DIN 05/10/2007,452524 DIN 14/12/2007,30669 DIN 14 /01/,2008,432559 DIN 25/10/2007 “-TOTAL 1500.
Desi am dovedit chiar in instantele respective abuzurile judiciare ale magistratilor ,si am formulat si depus si la CURTEA EUROPERANA A DREPTURILOR OMULUI CERERI INDIVIDUALE impotriva masurilor de sanctionare sicanatorie ale magistratilor numiti de catre PRESEDINTELE BASESCU IN LIPSA UNUI EXAMEN ,au continuat abuzurile impotriva noastra,a subsemnatilor ,violandu-se astfel ACORDUL cyu privire la combatantii la C.E.D.O., care statueaza in mod ferm ,far echivoc ,in art.3 ca se interzice ca statul parte la respectivul ACORD, SA IA MASURI IMPOTRIVA COMBATANTULUI LA C.E.D.O. DIN CAUZA SUSTINERILOR FACUTE LA C.E.D.O.
ORI MASURA SANCTIONATORIE A FOST LUATA PERMANENT din anul 2007,TOCMAI PRIN INTERMEDIUL AMENZILOR SICANATORII DATE -PE CARE VRETI SA LE PUNETI IN EXECUTARE ,PENTRU A INTIMIDA FAMILIA ENE ,SI ASA GREU INCERCATA.

IN EPOCA BASESCU care va fi in curand una de trista amintire ,SUNTEM INVENTARIATI CA LA PUSCARIE CU NUMAR DE IDENTIFICAREA FISCALA :” Nicanor George = 1490618400199 IAR Dragos Marian = 1780713423026 “
[[CU TITLU DE INFORMATIE ,NU INTAMPLATOR ZILELE ACESTEA ,ALTOR FII DE AI MEI (GABRIEL VALENTIN ENE SI BOGDAN CATALIN ) -A VENIT O SOMATIE DAR SI O DECIZIE DE IMPUNERE PRIVIND OBLIGATIILE DE PLATA LA F.N.U.A.S.S. SA PLATEASCA RETROACTIV C.A.S. DIN ANUL 2005 PANA IN ANUL 2009.]]
MENTIUNEA EXISTENTA IN CUPRINSUL SOMATIILOR SI AL TITLURILOR EXECUTORII COMUNICATE “ POTRIVIT ART.9ALIN (2)LIT.d) din O.G..NR.9/ 2003[ CU MODIFICARILE ULTERIOARE ]“CAND URMEAZA SA SE IA MASURI DE EXECUTARE SILITA, NU ESTE OBLIGATORIE AUDIEREA CONTRIBUABILULUI”ESTE PROFUND ANTICONSTITUTIONALA CACI MACAR ULTIMUL CUVANT TREBUIE SA IL AIBA CEL CONSIDERAT “INCULPAT “de catre TRAIAN BASESCU !!.

Premieră în România. Ieri, un judecător cu funcţie, din Brăila, şi-a anunţat demisia din magistratură pe considerente de demnitate. La aceeaşi oră procurorii anticorupţie îl arestau pe alt judecător, pentru luare de mită.

CV de judecător
Judecătorul demisionar se numeşte Florin Arinel Niţă. Originar din judeţul Argeş, acesta a intrat în magistratură în anul 2001, ca stagiar la Judecătoria Brăila. Absolvent al Facultăţii de Drept - Universitatea Bucureşti, promoţia 1999, Niţă a terminat în anul 2001 cursurile Institutului Naţional al Magistraturii (INM). Parcursul său profesional a fost unul de invidiat. În timp ce reglementările în domeniu şi experienţa arată că cei mai mulţi judecători sînt bătuţi în cuie ani de zile pe acelaşi post, pentru Niţă ursitoarele au vrut cu totul altceva. Prin urmare, aproape în fiecare an, el a urcat o nouă treaptă în ierarhie. Anul 2005 îl găseşte deja în funcţia de consilier consilier juridic la Ministerul Justiţiei - Direcţia de Exploatare a Tehnologiei Informaţiei. Rămîne aici pînă în 2008, cînd este numit vicepreşedinte la Judecătoria Brăila. După mai puţin de un an este promovat la Tribunalul Brăila, iar în octombrie 2009 participă la concursul pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor procurorilor la curţi de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecatorii şi la parchetele de pe lîngă acestea, organizat de INM. Alături de alţi 21 de candidaţi, Niţă a contestat organizarea examenului pe considerentul că „baremele stabilite pentru obţinerea acestor funcţii erau pre ridicate”. CSM a respins contestaţiile, iar Niţă, care nu a obţinut notă de trecere, a fost delegat în funcţia deţinută anterior numirii la Tribunal, respectiv vicepreşedinte al Judecătoriei Brăila.

„Demisia din demnitate”

Deodată, adică pe 2 iunie 2010, judecătorul Florin Arinel Niţă şi-a înaintat „demisia din demnitate”. Ce înseamnă acest lucru? Potrivit comunicatului remis presei pe 7 iunie „in data de 2 Iunie 2010 am hotarat sa initiez protestul „Demisia din demnitate" ce consta in demisia din functia de judecător ca reactie la situatia puterii judecatoresti ce a ajuns la limita de jos in raport cu celelalte puteri in stat, punand in pericol bazele statului de drept”. Mai mult: în acelaşi comunicat magistratul preciza: „In masura in care sunteti interesati in cursul zilei de maine, 8 Iunie, va voi comunica Scrisoarea deschisa adresata Statului Român iar ulterior orei 13 sunt disponibil pentru orice lamuriri suplimentare”. Aceste lămuriri, ce-i drept, au venit, însă într-o formă cu totul neaşteptată. Neaşteptată, deşi este vorba tot despre un comunicat de presă. Neaşteptată prin precizarea făcută de judecătorul Niţă: „Va trimit atasat cate o copie de pe scrisoarea deschisa si CV (e unul traditional nu model UE). Multumesc pentru sprijin. Alte detalii pe blogul meu. Vroiam sa lansez scrisoarea maine dar cei de la Antena 3 au obtinut un draft si l-au facut public”.
Cum puteau să facă rost jurnaliştii de „proiectul” scrisorii fără ştirea şi acordul semianalfabetului domn judecător? Întrebarea este retorică. Ce contează este faptul că judecătorul demisionar bate cîmpii cît poate. Şi poate. Cel puţin preţ de o epistolă. Pe care o intitulează:
„Scrisoare deschisă către Statul Român

Iubit Stat Român
Am fost amagit şi înşelat de reprezentaţii tăi la alegerea profesiei de judecător în România. Am crezut că voi fi judecător într-un stat de drept în care voi putea măcar să-mi respect jurămintele.
Conform dispoziţiilor legale am fost solicitat, ca orice nou judecător, să depun jurământul: „Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”...”În data de 2 Iunie 2010, pentru a respecta măcar partea referitoare la „onoare, conştiinţă” am înţeles să demisionez din funcţia de judecător, din demnitate, ca formă de protest.
Am considerat întotdeauna că partea de la mijlocul jurământului referitoare la „apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei” este cea mai importantă, toate celelalte aspecte referitoare la „respectarea Consituţiei şi legilor ţării” sau îndeplinirea atribuţiilor „cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire” fiind indicate ca mijloace pentru a realiza acest scop.
Însă acum nu mai poate fi vorba de a „apăra drepturile ... fundamentale” ale fiecărui cetăţean deoarece reprezentanţii tăi din puterile executivă şi legislativă nu mai permit judecătorului aceasta.
ReprezentanÈ›ii tăi înţeleg să nu respecte hotărâri judecătoreşti irevocabile ce apără drepturile fundamentale, să emită legislaţie în mod vădit contrară drepturilor omului, cu ignorarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului şi să împiedice buna funcţionare a justiÈ›iei, obligând astfel judecătorii să nu-şi respecte jurămintele”.
Şi tot aşa, bla-bla, bla-bla, preţ de trei pagini. Trei pagini în care Niţă nu spune nimic concret şi nici nu te ajută să înţelegi care sînt motivele reale ale demisiei, nici în ce mod i-a fost lezată demnitatea.
„Voi lupta pentru reformă ca avocat”
Ceva mai limpezi devin lucrurile în urma unui dialog telefonic. Contactat de „Sentinţa”, judecătorul spune că asupra lui nu s-au făcut nici un fel de presiuni. „Nici nu am dat soluţii contrare convingerilor mele formate pe baza studierii dosarului. Însă e suficient să vezi cum salariile şi drepturile magistraţilor sînt diminuate sau desfiinţate, cum hotărîri judecătoreşti prin care se dispune achitarea drepturilor salarile ale altor categorii profesionale care au dat statul în judecată sînt ignorate; cum sînt ignorate sentinţe definitive şi irevocabile în - să zicem -, unele procese care au legatură cu Garda de Mediu. Şi astea nu sînt singurele exemple care arată că autoritatea judecătorească nu mai există, că e luată în rîs”. Adică, dacă ar fi să faci o „traducere liberă” a acestei declaraţii, onoarea magistraţilor e terfelită prin faptul că nu li se dau toţi banii pe care îi pretind. (?!)

Ce va face în continuare judecătorul Niţă? „Chiar astăzi am înaintat către CSM o scrisoare prin care cer să fie urgentată analizarea demisiei mele, pentru ca apoi să poată fi trimisă la Preşedinţie pentru validare, conform procedurii. Pînă atunci rămîn pe funcţia de vicepreşedinte la Judecătoria Brăila, iar apoi, cel mai probabil, am să trec în avocatură (ca să-i apere pe cei pe care pînă acum îi condamna? - n.a.). De aici am mai multe şanse să înfăptuiesc ce nu am putut face din interior: reforma”.
........................................................................................................................

În timp ce Florin Arinel Niţă a găsit această cale pentru a intra în atenţia opiniei publice (ca avocat e bine să ai un nume), un coleg de-al său a lăsat această sarcină în seama procurilor anticorupţie.
Aceştia s-au achitat cu brio de „obligaţii”, apoi au dat presei următorul comunicat:
„Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Craiova efectuează cercetări penale faţă de inculpatul DIACONESCU MARIUS BOGDAN, judecător la Tribunalul Dolj – Secţia penală, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de luare de mită.
Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:
La data de 5 mai 2010, inculpatul Diaconescu Marius Bogdan, în calitate de judecător a primit prin intermediul altor persoane (coinculpaţi în prezentul dosar) suma de 15.000 euro, de la trei denunţători judecaţi în stare de arest preventiv într-un dosar penal instrumentat de inculpat, aflat pe rolul Tribunalului Dolj. Banii au fost primiţi de judecătorul Diaconescu Marius Bogdan pentru ca, în schimb, să dispună judecarea celor trei denunţători în stare de libertate, iar în final să le dea o pedeapsă blândă pentru faptele pentru care sunt judecaţi.
Banii au fost primiţi de judecătorul Diaconescu Marius Bogdan prin intermediul colegului său Anghel Laurenţiu Traian, judecător la aceeaşi instanţă, în baza unei înţelegeri anterioare, după ce, în aceeaşi zi, a modificat sentinţa penală reducând de la cinci la patru ani închisoare pedeapsa aplicată iniţial celor trei denunţători pe care îi judeca.
Suma în cuantum de 15.000 euro reprezintă o parte din totalul de 45.000 euro, bani pretinşi şi primiţi de la denunţători, printr-un intermediar, de avocatul Militaru Ion. Diferenţa de 30.000 de euro a fost împărţită după cum urmează : 25.000 euro - avocaţii Militaru Ion şi Ciucă Octavian Tiberius şi 5.000 - judecătorul Anghel Laurenţiu Traian. Avocaţii Militaru Ion (Baroul Olt) şi Ciucă Octavian Tiberius (Baroul Dolj), precum şi judecătorul Anghel Laurenţiu Traian sunt coinculpaţi în prezenta cauză, în sarcina acestora reţinându-se infracţiunile de trafic de influenţă, respectiv trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită. La data de 6 mai 2010, Curtea de Apel Craiova a dispus arestarea preventivă pe o perioadă de 29 de zile a celor trei inculpaţi, măsura fiind ulterior prelungită până la data de 3 iulie 2010 (detalii în comunicat nr. 159/VIII/3 din 6 mai 2010).
Inculpatului Diaconescu Marius Bogdan i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală. Având în vedere că, la data de 5 iunie 2010, în conformitate cu prevederile art. 95 alin. 1 din Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat reţinerea şi arestarea judecătorului Diaconescu Marius Bogdan, la data de 7 iunie 2010, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea inculpatului pe o perioadă de 24 de ore. La data de 8 iunie 2010, Curtea de Apel Craiova a dispus măsura arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile a inculpatului Diaconescu Marius Bogdan”. Deci sfinţi sau demoni?
Realitatea judiciara din Romania este pe deplin cunoscuta ,dar A.N.A.F. se face ca nu stie .CU TITLU DE EXEMPLU:
Aviz avocatilor ori altor reprezentanti ai partilor -care se folosesc de dreptul de recuzare(ce intra in continutul dreptului de aparare garantat de art.24 din constitutie si art 6(alin 1 din conventia europeana a drepturilor omului). Dreptul la apărare ARTICOLUL 24 (1) Dreptul la apărare este garantat.
Judecatorul Georgiana Tudor, de la Sectia I Penala a Tribunalului Bucuresti l-a determinat pe avocatul Cristian Radulescu, din Baroul Teleorman, sa nu mai pledeze pentru clientul lui intr-un dosar instrumentat de DIICOT, dupa ce i-a aplicat doua amenzi record, care au insumat 5700 de lei, doar pentru ca acesta si-a permis sa ii atraga atentia asupra mai multor greseli pe care le-a facut in dosar. Mai grav este ca judecatorul si-a permis sa il amendeze pe avocat si pentru ca acesta a depus o cerere de recuzare, amenda fiind de 700 de lei. Aceasta in pofida faptului ca recuzarea este un instrument prevazut de legile interne ale Romaniei, pentru inlaturarea oricaror suspiciuni asupra corectitudinii si impartialitatii instantei. Judecatorul Georgiana Tudor a continuat sedinta de judecata in ciuda protestelor avocatilor prezenti in caz, care au sustinut ca este imposibila, din punct de vedere procedural, punerea in discutie a regularitatii actului de sesizare a instantei, intrucat instanta nu s-a pronuntat pe exceptii si nici nu a dat cuvantul partilor pe lipsa de procedura. Magistratul nu s-a oprit insa la aceste amenzi: ci a dispus trimiterea catre Baroul Teleorman a unei adrese prin care aducea la cunostinta conducerii acestuia faptul ca avocatul Radulescu a fost sanctionat. Cazurile tot mai dese de amendare a avocatilor/partilor care formuleaza cereri de recuzare in dosare, constituie un atentat la dreptul la aparare al justitiabililor, fenomen fata de care conducerile Barourilor ar trebui sa ia pozitii publice de protest!
“Ciorba” facuta in dosar a starnit iritarea magistratului Georgiana Tudor
Avocatul Cristian Radulescu a pledat in dosarul cu numarul 42337/3/2010, judecat de Tribunalul Bucuresti, o cauza care avea ca obiect traficul cu produse contrafacute si care fusese instrumentata de DIICOT Bucuresti. La termenul din 11 noiembrie 2010, avocatul a atras atentia instantei ca in dosar s-a facut “o ciorba”, referindu-se la faptul ca instanta nu a pus in discutia partilor nici lipsa de procedura, nici nu s-a pronuntat pe exceptii si a incercat sa puna in discutie regularitatea actului de sesizare. Instanta, prezidata numai de judecatorul Georgiana Tudor, nu a pus in discutia partilor lipsa de procedura, ci s-a pronuntat direct in sala ca “apreciaza procedura ca fiind legal indeplinita, iar motivele vor fi prezentate in incheierea de sedinta”. Imediat dupa acestea, judecatorul, fara a da posibilitatea avocatilor sa isi spuna punctul de vedere, a pus in discutie regularitatea actului de sesizare. Cum reprezentantul DIICOT-ului nu a avut nimic de spus despre aceasta, instanta a dat in sfarsit cuvantul avocatilor, care au solicitat judecatorului sa se pronunte in sedinta publica asupra cererilor si exceptiilor formulate in sedinta publica, deoarece acestea au fost ridicate ca si chestiuni prealabile. Insa, judecatorul Georgiana Tudor a decis sa proroge pronuntarea. Ca urmare, avocatul Cristian Radulescu s-a ridicat si, fara intentia de a sfida instanta, a sustinut ca intelege sa formuleze o cerere de recuzare, pentru ca ceea ce s-a intamplat in dosar este “o ciorba” si pentru ca nu considera ca clientul sau va avea parte de un proces echitabil. Mai mult, avocatul a precizat ca judecatorul s-a antepronuntat in momentul in care a trecut direct la discutarea regularitatii actului de sesizare. Judecatorul s-a retras iritat, pentru ca un alt complet sa solutioneze cererea de recuzare. Dupa cum era de asteptat, magistratul Georgiana Tudor a ramas in continuare judecator in caz, dar nu fara sa -l pedepseasca pe avocat pentru ca a folosit instrumentul recuzarii prevazut de lege.
Judecatorul, recuzat pentru antepronuntare, s-a intors cu un cadou pentru avocatul “indraznet”: 700 de lei amenda
Dupa decizia prin care a fost respinsa cererea de recuzare, judecatorul Georgiana Tudor s-a intors in sala de judecata si a dispus, pe nerasuflate amendarea cu 5.000 de lei a avocatului Cristian Radulescu, pentru indrazneala de a fi numit dosarul “o ciorba” si cu 700 de lei pentru ca acesta a indraznit sa recuze instanta. “Instanta amendeaza cu suma de 5000 de lei pe aparatorul inculpatului C.S., avocat Cristian Radulescu, pentru afirmatia 'ceea ce se intampla in sala de sedinta este o ciorba' urmand ca o copie a incheierii de sedinta sa fie inaintata Baroului Teleorman in vederea sesizarii Consiliului Baroului si a comunicarii datelor de stare civila a avocatului amendat”.
Afirmatia redata in incheiere nu este insa, asa cum a sustinut avocatul Radulescu, cea reala, el mentionand ca a spus in sala de judecata ca in dosar s-a facut o “ciorba”. In plus, avocatii s-au revoltat pentru ca, desi toti inculpatii din dosar aveau aparatori alesi, judecatorul a tinut mortis sa ii aiba in sala de judecata si pe avocatii din oficiu, trimisi de Baroul Bucuresti. Mai mult, avocatul Radulescu a precizat ca in sala de judecata s-au spus cuvinte mult mai dure, de catre ceilalti colegi ai sai, dar judecatorul Georgiana Tudor s-a facut ca nu le aude, pentru ca a scapat dosarul din mana. Ba mai mult, la mai putin de trei zile de la aceasta incheiere de sedinta, la Baroul Teleorman a si aparut informarea transmisa de la Tribunalul Bucuresti. Este drept ca judecatorul este cel care isi face politia sedintei de judecata, dar magistratului ii este permis acest lucru numai si strict in conditiile legii. Un judecator nu are dreptul sa determine iesirea dintr-un caz a unui avocat prin presiune sau decizii abuzive. In acest caz, nu s-a facut dovada recuzarii cu rea-credinta, iar expresia “o ciorba” nu poate justifica o amenda administrativa de 5000 de lei.
Polecand de la abuzul de drept judecatoresc prin care am fost permanent amendat la ordinul MAFIEI JUDICIAREcoordonata de (LIDIA BARBULESCU ) si avand in vedere atributiile prevazute in primul rand de constitutie,am sesizat abuzurile judiciare si D.N.A.-ului si C.S.M. –ului.
Art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (denumită în continuare Convenţia) are următorul continut:
1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală
ACORD EUROPEAN PRIVIND PERSOANELE PARTICIPANTE LA PROCEDURI ÎN FAŢA CURŢII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI Strasbourg, 05.03.1996
Articolul1
1. Persoanele cărora li se aplică prezentul Acord sunt:
a) toate persoanele participante la procedurile instituite în faţa Curţii, fie în calitate de părţi, fie ca reprezentanţi sau consilieri ai acestora;
Articolul2
1. Persoanele vizate la art. 1 paragraful 1 din prezentul Acord vor beneficia de imunitate de jurisdicţie cu privire la declaraţiile lor, orale sau scrise, făcute în faţa Curţii, precum şi cu privire la documente sau alte probe prezentate de ele Curţii.

Articolul3
1. Părţile contractante vor respecta dreptul persoanelor vizate la art. 1 paragraful 1 din prezentul Acord de a coresponda liber cu Curtea.
2. În cazul persoanelor aflate în detenţie, exercitarea acestui drept implică, în special, următoarele:
a) corespondenţa acestora trebuie să fie transmisă şi să le fie remisă fără întârzieri prea mari şi fără să fie alterată;
b) acestor persoane nu li se va putea aplica nici un fel de măsuri disciplinare ca urmare a comunicărilor transmise Curţii pe căi corespunzătoare;
c) aceste persoane au dreptul, în legătură cu o cerere adresată Curţii sau cu orice procedură ce rezultă din aceasta, să corespondeze cu un consilier admis să pledeze în faţa tribunalelor ţării în care aceste persoane sunt deţinute şi să discute cu acesta fără a fi ascultaţi de altcineva.
3. În aplicarea paragrafelor precedente nu poate exista nici o ingerinţă din partea unei autorităţi publice decât în măsura în care o astfel de ingerinţă este prevăzută de lege şi constituie, într-o societate democratică, o măsură necesară în interesul securităţii naţionale, al cercetării şi urmăririi unei infracţiuni sau al protecţiei sănătăţii.
………………………..
Articolul 5
1. Imunităţile şi facilităţile sunt acordate persoanelor la care s-a făcut referire la art. 1 paragraful 1 din prezentul Acord doar pentru a le putea asigura libertatea cuvântului şi independenţa necesare pentru îndeplinirea funcţiilor, atribuţiilor sau a obligaţiilor ce le revin ori pentru a-şi exercita drepturile în faţa

Adoptat la Strasbourg, la 5 martie 1996, în limbile franceză şi engleză, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul General al Consiliului Europei va transmite copii certificate fiecărui stat membru al Consiliului Europei.

CUM O INTOARCE PREDOIU,omul presedintelui stiind ca a fost complice la tot ce s-a intamplatrau in actul de justitie in mandatul sau? 03 Decembrie 2010 “Ministerul Justitiei isi exprima ingrijorarea in legatura cu inmultirea in anul 2010 a cauzelor de coruptie in care sunt implicati magistrati si avocati.
Pe de o parte, aceasta imprejurare demonstreaza ca Ministerul Public actioneaza determinat, prin DNA, impotriva flagelului coruptiei, fara nicio retinere in raport de calitatea persoanelor invinuite sau inculpate. Pe de alta parte, starea de fapt reclama o actiune mai hotarata la nivelul conducerii instantelor pentru asigurarea integritatii si combaterea coruptiei. Cazurile izolate de coruptie din sistemul judiciar si profesiile juridice compromit imaginea Justitiei si increderea in ea, pentru ca nimeni nu poate spune cu precizie in ce masura sunt izolate.
Lipsa de integritate si coruptia pot afecta independenta magistratilor si a puterii judecatoresti. Aceste cauze sunt difuze, de multe ori ascunse si greu de combatut in absenta unei respingeri publice a acestor practici de catre liderii de opinie din Justitie.
Subliniem aceste preocupari pentru ca independenta puterii judecatoresti este principalul pilon al statului de drept si trebuie sustinut ca atare.
Dealtfel, preocuparile noastre se adauga semnalelor primite in acelasi sens din partea magistratilor si a personalului auxiliar cu care reprezentantii Ministerului Justitiei comunica direct.Credem ca ar fi extrem de utila implicarea mai pregnanta a conducerilor instantelor, parchetelor, asociatiilor Justitia si Politicul trebuie sa imprime societatii romanesti prin decizii concrete valorile altruismului si integritatii, in locul lacomiei si coruptiei, cu atat mai mult cu cat dificultatile economice aduse de criza impun multor cetateni sacrificii si privatiuni.Coeziunea noastra nationala depinde in buna masura de performantele Justitiei si ale Politicului in materie”””
Pentru ca relatia mafiota dintre Basescu si LIDIA BARBULESCU a fost deconspirata de catre mine ,pentru a isi pierde urma,,inainte de alegerile prezidentiale fraudate ,Basescu s-a dezis de catre LIDIA BARBULESCUmembrul permanent si PRESEDINTA C.S.M. –(care a musamalizat abuzurile magistratilor pana in octombrie 2009) si nu a mai numit-o PRESEDINTE AL I.C.C.J..

UN POPOR DE JUSTITIABILI TERORIZAT .Iar Comisia Europeana si PARLAMENTUL EUROPEAN nu doar ca stiu aceste stari negative de lucruri, dar se folosesc de D.N.A., A.N.I.SI ALTE INSTITUII PUBLICE (A.N.A.F. GARDA FINANCIARA)PENTRU A DUCE DUPA GRATII PE OAMENII CARORA PRIN INSCENARI MURDARE DE SORGINTE SECURIST COMUNISTA -LI SE CAUTA SI GASESC HIBE DOAR PENTRU CA SE OPUN DESTRAMARII TARII ,ACAPARARII PE NIMIC DE CATRE STRAINI A RESURSELOER SOLULUI SI SUBSOLULUI ,PAUPERIZARII ABSOLUTE A PO******TIEI!


Statul românARTICOLUL 1


(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Accesul liber la justiţieARTICOLUL 21
(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihicăARTICOLUL 22
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.

Inviolabilitatea domiciliuluiARTICOLUL 27
(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia.


Libertatea de exprimareARTICOLUL 30
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.


Dreptul de proprietate privatăARTICOLUL 44
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.
Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publicăARTICOLUL 52
(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Instanţele judecătoreşti Înfăptuirea justiţieiARTICOLUL 124
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.
(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.
Statutul judecătorilorARTICOLUL 125
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.
(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.
(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
Instanţele judecătoreştiARTICOLUL 126
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege




SECŢIUNEA a 2-a
Ministerul Public Rolul Ministerului PublicARTICOLUL 131
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
Statutul procurorilorARTICOLUL 132
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.
(2) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.

SECŢIUNEA a 3-a
Consiliul Superior al Magistraturii Rolul şi structuraARTICOLUL 133
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 134 alineatul (2).
AtribuţiiARTICOLUL 134
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.
AtribuţiiARTICOLUL 146
Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.


Rolul PreşedinteluiARTICOLUL 80

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate


Alte atribuţiiARTICOLUL 94 c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;


Suspendarea din funcţieARTICOLUL 95
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Punerea sub acuzareARTICOLUL 96
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Lidia Barbulescu, desemnata presedinte al ICCJ
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a desemnat-o, joi, cu majoritate de voturi, pe Lidia Barbulescu pentru functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), numirea urmand sa fie facuta de seful statului.

Lidia Barbulescu a fost presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii anul trecut, in continuare este membru al CSM si asigura interimatul la sefia ICCJ, in locul lui Nicolae Popa.

Lidia Barbulescu nu este agreata de presedintele Traian Basescu, al carui discurs a fost amendat tot timpul de vicepresedinta ICCJ, ceea ce i-a atras simpatia judecatorilor, care au calificat atitudinea ei drept curajoasa.

Din 2003, Lidia Barbulescu a ocupat si functia de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ea fiind judecator la instanta suprema din 2001, cand si-a inceput si activitatea didactica de formator la Institutul National al Magistraturii.

Anterior, Barbulescu a fost presedintele Tribunalului Olt, din 1998. Barbulescu a intrat in magistratura in 1978, la Judecatoria Slatina.

Presedintele delegat al instantei supreme a primit in 2000 Crucea Nationala Serviciul Credincios clasa I, iar in 2002 Diploma Meritul Judiciar clasa a II-a. Magistratul are o experienta manageriala de 14 ani, la toate gradele de jurisdictie si inclusiv la CSM, Barbulescu reprezentand instanta suprema la mai multe actiuni cu caracter international si organizand vizite ale expertilor europeni la instanta romana.

Judecatoarea Lidia Barbulescu a sustinut, in cadrul audierii in fata membrilor CSM, ca unul dintre obiectivele sale este unificarea jurisprudentei la nivel national, permitand oricarei persoane sa-si estimeze sansele de a castiga un proces. Ea a adaugat ca, astfel, se va adauga credibilitate sistemului judiciar in ansamblul sau.

"Lipsa unei jurisprudente unificate si clare ramane pentru mine un aspect de preocupare pentru certitudinea si transparenta actului de justitie si ca o conditie esentiala a accesului la jurisprudenta. Este nevoie de o mobilizare sporita a judecatorilor, magistratilor asistenti, grefierilor pentru realizarea calitatii actului de justitie", a subliniat judecatoarea Lidia Barbulescu.

In opinia acesteia, instrumentul esential in realizarea acestui obiectiv este recursul in interesul legii, precum si propria practica in solutionarea recursului obisnuit. In scopul consolidarii institutiei recursului in interesul legii, Barbulescu a spus ca isi propune sa asigure elaborarea obligatorie a raportului asupra fiecarui recurs in interesul legii, raport care va cuprinde si solutiile pronuntate de instantele judecatoresti, punctele de vedere exprimate in doctrina asupra problemei de drept de solutionat, dupa caz, jurisprudenta Curtii Constitutuionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene in legatura cu problema de drept sesizat.

Lidia Barbulescu a pledat pentru accelerarea procesului de redactare a deciziilor in interesul legii si asigurarea celeritatii in transmiterea hotararilor date in acest sens spre publicare la Monitorul Oficial.

In exercitarea atributiilor de conducere a instantei supreme, Lidia Barbulescu isi propune "ca probleme de continut"' sprijinirea judecatorilor ICCJ si a magistratilor asistenti in perfectionarea lor profesionala.

"Dupa adoptarea condurilor de procedura in perspectiva intrarii in vigoare a acestora ma voi concentra asupra asigurarii cadrului organizatoric pentru desfasurarea procedurii de filtrare a recursurilor prevazuta in proiectul Codului de procedura civila si a procedurii admiterii in principiu a recursului in casatie, prevazuta in Codul de procedura penala", a mai spus judecatoarea.

Totodata, ea a spus ca alta prioritare este asigurarea cadrului organizatoric pentru desfasurarea procedurii de sesizare a sectiilor instantei supreme in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept prevazute in codurile de procedura.

Un alt obiectiv este organizarea institutiei judecatorului de drepturi si libertati si a judecatorului de camera preliminara prevazuta in proiectului Codului de procedura penala.

Pe plan strict managerial, a aratat Barbulescu, judecatoarea vrea sa-si exercite atributiile privind conducerea curenta a activitatii instantei supreme in scopul functionarii corespunzatoare tuturor structurilor acesteia. In calitate de ordonator principal de credite la nivelul ICCJ, Barbulescu isi propune sa acorde o atentie prioritara pregatirii logistice, punerii in aplicare a noilor coduri de procedura dupa adoptarea acestora.

"Semnalez existenta deja a unui deficit de personal chiar si la nivelul actual de competente ale Curtii ca urmare a plecarii la pensie a unui numar insemnat de judecatori cu mare experienta. In perspectiva intrarii in vigoare a noilor coduri si a sporirii sensibile a competentelor ICCJ se impune o noua strategie privind resursele umane si alocarea resurselor financiare suficiente precum si gasirea urgenta a solutiilor de reamplasare a instantei supreme intr-un local corespunzator", a declarat Lidia Barbulescu, care asigura interimatul la ICCJ dupa pensionarea lui Nicolae Popa.

Ea a aratat ca pe baza studiilor de impact privind punerea in aplicare a noilor coduri, dar si a studiilor asupra cresterii volumului de activitate a ICCJ isi propune sa faca demersuri pentru suplimentarea numarului de judecatori, magistrati asistenti, personal auxiliar de specialitate si personal conex precum si repartizarea de catre Guvern a unui nou sediu a ICCJ si asigurarea din bugetul national a resurselor financiare necesare pentru buna desfasurare a activitatii instantei supreme.

In perspectiva preluarii de la 1 ianuarie 2010 a atributiilor Ministerului Justitiei privind gestionarea bugetelor curtii de apel, a tribunalelor si a judecatoriilor de catre ICCJ Barbulescu sustine ca va urmari ducerea la indeplinire a atributiilor referitoare la desemnarea fondurilor instantelor judecatoresti precum si preluarea mijloacelor materiale necesare desfasurarii activitatii personalului.

Barbulescu a indicat si rezolvarea problemei spatiului, coordonarea procesului de elaborare de catre curtile de apel a proiectelor de buget anual, analizarea anuala a volumului de activitate a fiecarei instante si adoptarea masurilor pentru asigurarea bazei materiale si a sediilor instantelor precum si pentru dotarea tehnica a acestora in vederea informatizarii intregului sistem al instantelor.

Pentru functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si-au mai depus candidaturile Gabriela Victoria Birsan, Elena Circei, Danut Cornoiu si Ilie Iulian Dragomir.

CSM a stabilit, joi, ca judecatorul Danut Cornoiu de la sectia civila a ICCJ nu indeplineste conditiile pentru a candida la functia de sef al acestei instante, intrucat in ultimii trei ani acesta a fost sanctionat disciplinar.

Potrivit legii, "presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani."

Numirea in functia de presedinte al ICCJ se face pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
Traian Basescu a semnat numirea Liviei Doina Stanciu in functia de presedinte al ICCJ
Presedintele Traian Basescu a semnat, joi, decretul privind numirea judecatoarei Livia Doina Stanciu in functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe o perioada de trei ani, a informat Administratia Prezidentiala.
De asemenea, seful statului a semnat decretele privind numirea judecatoarei Rodica Aida Popa in functia de vicepresedinte al ICCJ, a judecatorului Adrian Bordea in functia de presedinte al Sectiei comerciale a ICCJ si numirea judecatoarei Lavinia Curelea in functia de presedinte al Sectiei civile si de proprietate intelectuala a ICCJ. Si aceste numiri au fost facute pentru o perioada de trei ani.
Judecatorul Adrian Bordea a fost delegat, joi, de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sa ocupe interimar functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ).
Functia de presedinte al Instantei supreme a ramas vacanta din 15 septembrie 2009 ca urmare a pensionarii lui Nicolae Popa, iar interimatul sefiei ICCJ a fost asigurat de Lidia Barbulescu, delegarea acesteia expirand in 15 septembrie.
In 25 februarie, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, cu majoritate de voturi, sa propuna sefului statului numirea judecatoarei Livia Doina Stanciu in functia de presedinte al Inaltei Curti, dar, pana acum, presedintele nu s-a pronuntat asupra propunerii CSM.
De asemenea, joi, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis cu majoritate de voturi, sa propuna presedintelui Romaniei pentru functia de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie pe judecatoarea Rodica Aida Popa. Procedura a fost reluata ca urmare a respingerii de catre Sectia pentru judecatori a CSM a candidaturilor depuse in procedura anterioara.
Potrivit legii, "presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani".
.

Ana Hermina Iancu – presedintele BEC2 October 2009
Comunicat ICCJ: “Conformându-se dispoziţiilor art. 7 indice 7 alin.4 din Legea nr. 370/2004 privind alegerea Preşedintelui României, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 985/2009, judecătorii Iancu Ana Hermina, Luţac Gheorghiţa, Teodorescu Georgeta, Olaru Maura, Cornoiu Dănuţ, învestiţi să facă parte din Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui României din 22 noiembrie 2009, în data de 1 octombrie 2009, ora 10:00 prin vot secret, au ales preşedintele Biroului Electoral Central pe doamna judecător Iancu Ana Hermina iar, locţiitor pe doamna judecător Olaru Maura.
Purtător de cuvânt al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Judecător Cristina Mădălina Buta”


A.N.A.F . da ordine ilegale ADMINISTRATIEI FINANCIARE Sector 2,pentru a ma executa in baza unor titluri executorii nule de drept,caci nu poti obliga pe cineva ,sa dea ceea nu are,cu atat mai mult cu cat obligatia nu putea fi dispusa de judecator din moment ce eu ,ca mandatar al tatalui meu,care nu am nici o sursa de venit, doar mi-am indeplinit obligatia legala de a starui prin toate mijloacele legale la administrarea probelor, in vedere aflarii adevarului,astfel incat sa se pronunte hotarari esential legale si temeinice .
Din pacate,judecatorul care conducea sedinta de judecata nu a respectat la randu-i obligatia de a se supune numai legii,si m- a amenedat,violandu-mi drepturile in mod sistematic si persistent!Consiliul Superior al Magistratilor -ul a fost sesizat inca din anul 2008,dar interesele ilegale ale membrilor permanenti ai C.S.M.au fost deasupra intereselor justitiabililor lipsiti de un proces echitabil,de a li se judeca acauza de catre un tribunal impartial !

MESAJUL LUI Morar catre MAFIA ADMINISTRATIV -JUDICIARA: “România nu va ieşi de sub monitorizarea MCV prin eforturi diplomatice 29 nov 2010”
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, a declarat luni, la B1 TV, că România nu va ieşi de sub supravegherea mecanismului de cooperare şi verificare pe justiţie prin eforturi diplomatice, ci doar după îndeplinirea criteriilor prevăzute în MCV.

Morar: MCV are un rol benefic, din punctul meu de vedere, în reformarea justiţiei din România "Ce pot să vă spun eu cred că România nu va ieşi de sub Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) prin eforturi diplomatice sau aşa mai departe. România nu va ieşi după cum declară toţi decât în momentul în care vom îndeplini aceste criterii. Ei spun că nu am îndeplinit încă aceste criterii", a declarat Daniel Morar, procurorul-şef al DNA. Totodată, şeful DNA a apreciat că aplicarea MCV în cazul României a fost benefică, cel puţin până în prezent, deoarece s-a asigurat un cadru anticorupţie stabil şi a preîntâmpinat în anumite limite anumite modificări legislative şi a determinat, pe de altă parte, apariţia altora, care ar trebui să ducă la accelerarea judecării proceselor. "Categoric că MCV a avut un rol benefic şi are, din punctul meu de vedere, în reformarea justiţiei din România", a precizat Morar.
Pe de altă parte, referitor la acuzaţiile care se aduc DNA, potrivit cărora instrumentează dosare politice, Morar a precizat că în peste 90% din dosarele trimise în instanţă de procurorii anticorupţie se pronunţă soluţii de condamnare, ceea ce denotă că aceste dosare nu au fost instrumentate pe criterii politice. În ceea ce priveşte cazul în care este cercetat omul de afaceri Cătălin Chelu, suspectat că i-ar fi oferit mită lui Dan Fătuloiu, fost secretar de stat în MAI, Morar a afirmat că suma de bani care a fost vehiculată, respectiv de 1 milion de euro, este foarte mare, raportat la cazuistica DNA. "Ce e important aici este că cel căruia i s-a oferit a procedat corect. Exact cum îi spune legea şi a denunţat ", a susţinut procurorul-şef. Totodată, şeful DNA a vorbit şi despre cazurile în care dosare trimise în judecată de procurori sunt amânate de instanţe, fără să fie date soluţii, afirmând că, din câte ştie, CSM s-a sesizat cu privire la anumite cauze, pentru a verifica dacă amânările repetate sunt justificate. Totodată, a precizat şeful DNA, faptele din anumite dosare se apropie de prescripţie, însă nu a dorit să nominalizeze.
SIMULAREA CA D.N.A. LUPTA CU CORUPTII DIN P.M.B. CU INCRENGATURI IN INSTANTE SI PARCHETE .DACA TIMP DE 10 ANI DE ZILE A INCURAJAT MAFIA ADMINISTRATIV-JUDICIARA,ACUM D.N.A.-UL,S.R.I.-UL,S.T.S.-UL SI INSTANTELE JUDECATORESTI ,IMPRASTIE O FUMIGENA INCERCAND SA ACOPERE FAVORIZAREA JURISTILOR SEFI AI D.G.J.C.L. DE CATRE BASESCU, MARSAMD PE ARESTAREA UNUI OCUPANT AL UNEI FUNCTII DE EXECUTIE : Consilier juridic din Primăria Capitalei, trimis în judecată 03 dec 2010.
Da, legile asa cum sunt facute permit transferul procurorului intr-o functie de judecator, si viceversa dar, atentie, cum spune in final art. 61: “...cu respectarea conditiilor prevazute in prezenta lege”. Or, onor CSM, de dragul unor interese personale ale membrilor sai, nu a vrut sa tina cont ca un procuror pe care l-a transferat intr-o functie de judecator, n-a redactat in viata lui o hotarare judecatoreasca, de regula habar nu are de civil, pentru ca el a facut numai ancheta penala, si n-are nicio experienta intr-o activitate complet diferita. Ca sa vezi: un judecator, dupa ce termina INM-ul, isi da examenul de capacitate; dupa 5 ani vechime, poate da examenul pentru gradul de judecator de tribunal; dupa 6 ani poate da examenul de judecator de curte de apel, iar dupa 12 poate ajunge prin interviu la Inalta Curte, daca este agreat de CSM. Culmea e ca la INM, atat capacitatea, cat si examenele de avansare in grad profesional au tematici diferite intre cele sustinute de judecator si cele de procuror. Legea 303/2004, foarte ambigua vorbeste de examen (la singular) in vreme de vorbeste despre doua comisii de examinare – una pentru judecatori si una pentru procurori. Ca atare, orice s-ar interpreta juridic, una invata judecatorul, si alta alta procurorul. Si atunci cum il transforma CSM, de exemplu, pe un procuror cu rang de curte de apel, intr-un judecator cu rang de curte de apel, in conditiile in care procurorul nu a sustinut niciodata vreun examen de judecator?! N-are nicio practica si nicio experienta in noua profesie. Plus ca e strain despre tot ce inseamna materia civila! Unde este principiul specializarii? De ce nu se preocupa CSM de calitatea actului de justitie? Ne mai miram ca unii magistrati ajung sa scrie niste aberatii mai mari decat casa in hotararile lor? E ca si cand ai pune peste noapte un chirurg de ORL sa faca operatii pe cord. Aparent, ambii sunt medici si au urmat aceeasi facultate, si rezidentiat, dar iata ca au specializari diferite. La fel ar trebui sa fie si in Justitie, mai ales ca actul de justitie se realizeaza, ne-o spune Constitutia, prin Inalta Curte si celelalte instante judecatoresti. Nu poti sa transformi peste noapte, printr-un asa-zis interviu, un functionar cu statut special (cum e procurorul) intr-un judecator, membru al puterii judecatoresti. Primul a reprezentat toata viata interesele statului, ale puterii executive (de aceea si lucreaza sub autoritatea ministrului Justitiei si a procurorillor generali desemnati de acesta) si a cautat sa acuze oameni pentru a-si justifica menirea, in vreme ce al doilea a cautat sa imparta dreptatea. Sunt doua notiuni complet diferite.
Cand acuzarea si judecata ajung sa fie unul si acelasi lucru prin exponentii lor, sa nu mai mire pe nimeni ca unii fac ce vor prin Justitie. Cata vreme procurorul poate influenta verdictul judecatorului stand cu el la cafele prin birouri, discutand inainte despre caz si intalnindu-se fara restrictii cu el in timpul liber, cat timp procurorul se crede egalul judecatorului, cat timp judecatorul nu-l va sanctiona pentru greselile din dosare, ideea de justitie va fi compromisa. Actuala reforma din Justitie e profund gresita, pentru ca tot ceea ce s-a reusit e doar sa-l coboare pe procuror de la statutul de superior al j
MIRA IN ALERTA iul 24, 2008
Dorin Dobrincu, numit ilegal la sefia Arhivelor Nationale al Romaniei, se afla in continuare in situatia de director general interimar, instalat si mentinut fara concurs de catre “Comisia Tismaneanu” . La dreapta sa cu o “asistenta” data afara de la Romania libera, cum e Ileana Badin, sotia agentului-ziarist Andrei Badin din Trustul Familiei Voiculescu, Dobrincu intreprinde ilegalitati pe banda, atent documentate de organele in drept pentru momentul cand o sa-i cada protectia de tip mafiot de deasupra capului. Responsabili in domeniu afirma ca inregistrarile de pana acum le permit sa ii ofere lui Dobrincu pana la 12 ani inchisoare. Conform informatiilor obtinute direct de la surse autorizate care monitorizeaza institutia Arhivelor Nationale, Dorin Dobrincu favorizeaza emisarii unor anumiti rechini imobiliari oferindu-le exclusivitate in consultarea si copierea, la sala de lectura, a unor materiale arhivistice din fondul "Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania. Decrete 1948-1975" (informatii despre persoanele expropriate si imobilele care le-au apartinut). Aceasta operatiune se deruleaza in ciuda urmatoarelor evidente: documentele nu pot fi date spre studiu la sala de lectura deoarece in acest cadru se efectueaza activitati stiintifice, iar studierea intr-un astfel de mod a unor acte care se refera la drepturi patrimoniale (deci personale) incalca rigorile legii nr. 16/1996; reprezentantii rechinilor eludeaza prevederile regulamentului salii de studiu a Arhivelor, deoarece urmaresc obtinerea unor date pe care le utilizeaza ulterior pentru atingerea obiectivelor proprii (nestiintifice), desi declara "pe proprie raspundere" ca vizeaza "elaborarea de studii stiintifice"; exista de asemenea indicii ca se realizeaza documente false care sunt apoi introduse in dosare pentru a se intreprinde actiuni de revendicare in dispretul legii si adevarului sau chiar falsuri istorice.
Pe langa aceste fapte extrem de grave, brigada neo-kominternista care se foloseste de Dobrincu urmareste instalarea unor noi marionete in functii-cheie. Iarasi, concursul anuntat pentru ocuparea acestor functii a fost facut sfidandu-se normele legale, cu Dobrincu sef de Comisie desi acesta nu are statut de functionar public ceea ce face ca toate actele sale sa fie nule de drept. Abuzurile sale au adus personalul profesionist al uneia dintre cele mai importante institutii ale statului roman in pragul revoltei. Pentru a-i da intai o lectie de drept, Sindicatul Functionarilor Publici si Personalului Contractual din Arhivele Nationale i-a transmis lui Dobrincu si forurilor responsabile o Scrisoarea Deschisa. Urmarea temporara a fost ca preconizatele aranjamente prin “Concurs” au fost, momentant, amanate. Civic Media solicita Ministrului de Interne Cristian David si organelor in drept sa intervina neintarziat pentru stoparea ilegalitatilor din Arhivele Nationale, chiar daca actualul director general sustine ca are proptele atat in tabara Patriciu-Tariceanu – prin agentul Marius Oprea – cat si in tabara Basescu-Stoica – prin agentul Volodea Tismaneanu. Conducerea institutiilor responsabile ale statului e bine sa-si aduca aminte ca aici e Romania. Prezentam mai jos protestul arhivistilor. Vom continua sa publicam date, analize si rapoarte despre activitatea retelei nocive care a infiltrat varfurile decizionale ale statului actionand impotriva interesului national si a securitatii euro-atlantice.
SINDICATUL FUNCTIONARILOR PUBLICI
SI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN ARHIVELE NATIONALE
SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ
DIRECTORULUI GENERAL AL ARHIVELOR NAŢIONALE
Domnule Director General,
Având în vedere anunţul postat pe site-ul Arhivelor Naţionale (www.arhivelenationale.ro) privind scoaterea la concurs a 5 funcţii publice de conducere, respectiv şef Serviciu Metodologie, Îndrumare şi Control, şef Serviciu Documentare, Publicaţii şi Activităţi Ştiinţifice, şef Serviciu Arhive Administrative şi Culturale, şef Serviciu Relaţii cu Publicul şi şef Serviciu Restaurare – Conservare, precum şi bibliografia generală comunicată, vă adresăm prezenta scrisoare deschisă care cuprinde, pe de o parte, sesizările privitoare la organizarea acestui concurs, iar pe de altă parte, propunerile Sindicatului nostru.
Astfel:
I. Privitor la organizarea concursului şi condiţiile specifice impuse candidaţilor:
- analizând cele consemnate în Anunţ, constatăm faptul că lipsesc câteva date importante privind aceste funcţii, respectiv că două dintre acestea fac parte din Aparatul propriu al Arhivelor Naţionale (şef S.M.R.U., şef S.D.P.A.Ş.), două din Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale - structură teritorială a Arhivelor Naţionale (şef S.A.A.C. şi şef S.R.P.) şi una din cadrul Direcţiei Logistice, Microfilmare de Asigurare, Conservarea şi Restaurarea Documentelor – tot structură teritorială (şef S.R.C.). Considerăm că aceste informaţii sunt foarte importante având în vedere faptul că implică şi nivele diferite de salarizare;
- aceste funcţii au mai fost anunţate ca fiind scoase la concurs pentru 16 – 18 iunie 2008, numai că, datorită unor inadvertenţe între condiţiile aprobate de către ANFP şi cele publicate de Arhivele Naţionale în Monitorul Oficial şi în presa centrală, comisia de concurs a hotărât reluarea procedurii. Între condiţiile impuse candidaţilor pentru concursul anunţat pentru 16 – 18 iunie a.c. se număra şi capacitatea managerială, aspect pe care îl considerăm legitim având în vedere că este vorba despre funcţii publice de conducere. Nu înţelegem de ce această condiţie a fost modificată, în sensul că, pentru concursul din 28 – 30 iulie a.c., pentru aceleaşi funcţii, se solicită experienţă managerială. Cum ar putea un candidat căruia, conform prevederilor legale în vigoare, pentru ocuparea unei funcţii publice de conducere de şef serviciu i se solicită numai 2 ani vechime în specialitatea studiilor, să aibă experienţă managerială? Considerăm că o astfel de condiţie nu face decât să împiedice accesul la concurs al unor persoane care nu au mai ocupat, temporar sau definitiv, funcţii de conducere şi, în felul acesta, transformă ceea ce ar fi trebuit să fie un concurs transparent şi care ar fi permis egalitate de şanse celor care îndeplineau condiţiile impuse de lege (transparenţa şi egalitatea de şanse), într-un examen formalist de definitivare în funcţie a actualilor ocupanţi, cu titlu temporar, a acestor funcţii. Considerăm inutil să mai precizăm că unora dintre persoanele care ocupă temporar, în prezent, aceste funcţii, le-a fost prelungit mandatul inerţial, unora chiar cu data de 01.07.2008. Întrucât, de curând, la nivelul ANFP, s-a desfăşurat concursul pentru ocuparea unor funcţii de directori (DANIC, DJAN Timiş şi DJAN Harghita), iar între condiţiile specifice comunicate la ANFP ca fiind necesare participanţilor la concurs nu se număra şi experienţa managerială, ci numai capacitatea managerială, solicităm în mod public sa se justifice această condiţie în cazul unor funcţii de şef serviciu.
În ceea ce priveşte aceasta nouă condiţie impusă - experienţa managerială, în documentele publice de organizare a concursului nu s-a precizat de câtă experienţă managerială este nevoie şi cu ce înscrisuri trebuie aceasta probată (lăsând loc, astfel, subiectivismului şi unor diferite interpretări care nu duc decât la obstrucţionarea potenţialilor candidaţi);
- privitor la condiţiile specifice necesare ocupării funcţiei de şef Serviciu Documentare, Publicaţii şi Activităţi Ştiinţifice, considerăm că, impunerea a minimum 20 articole şi studii publicate în reviste de specialitate (istorie, arhivistică) şi minimum 5 volume redactate este exagerată - nici pentru înscrierea la doctorat nu sunt necesare atâtea publicaţii! (cu ce ar fi mai puţin competentă o persoana care are 10 articole publicate şi, de exemplu, trei volume redactate?) şi îl avantajează, grosolan, pe actualul ocupant temporar al funcţiei, dl. Şerban Marin. Având în vedere atribuţiile postului, vă solicităm să explicaţi de ce nu s-a imp