Un nou partid a aparut pe scena politica din Romania. Este vorba despre Partidul Noua Revolutie, inregistrat oficial, in 4 septembrie 2015, la Tribunalul Bucuresti. Reprezentatii formatiunii si-au facut deja public programul politic, acesta cuprinzand multe dintre cerintele oamenilor iesiti zilele trecute in strada.

Partidul Noua Revolutie ne-a trimis la redactie o analiza privind raspunderea partidelor politice. Este vorba insa de o analiza inedita, facuta din punct de vedere juridic.

Practic, Partidul Noua Revolutie se intreaba daca exista vreo sanctiune juridica pentru nerespectarea programului politic de catre partide. Iar concluzia formatiunii este aceea ca cetatenii Romaniei pot cere daune-interese, partidele trebuind sa fie sanctionate si din punct de vedere juridic atunci cand fac promisiuni nereale, populiste sau nu isi indeplinesc obligatiile din programele politice.

Prezentam analiza efectuata de Partidul Noua Revolutie:

„Raspunderea partidelor pentru programele politice.

Cum ar fi daca 20.000.000 de cetateni din Romania ar da in judecata partidele politice?

Din anul 1990 pana in 2015, inclusiv, fiecare politician, fiecare partid, fiecare formatiune politica promite ceva prin programul politic.

Ne punem intrebarea fireasca: Exista vreo sanctiune juridica pentru nerespectarea programului politic de partide?

Raspunsul clasic pentru aceasta intrebare ar fi ca vor fi sanctionati de alegatori, la viitoarele alegeri.

Totusi, ne permitem sa analizam si din punct de vedere juridic nerespectarea programului politic publicat.

Din punct de vedere juridic, orice program politic publicat si insusit de alegatori este o oferta de a contracta. Articolul 1166 Cod civil defineste contractul ca fiind 'acordul intre doua sau mai multe persoane cu intentia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic'. Putem observa ca definitia cuprinsa in noul cod civil reia in parte definitia contractului din art. 942 al vechiului cod civil.

Diferenta adusa de noua reglementare este data de faptul ca printre efectele contractului, pe langa constituirea si stingerea, a fost introdusa si modificarea unui raport juridic. In plus, definirea contractului drept acord de vointe este justificata intrucat nu se poate vorbi despre un acord de vointa, ca in trecut, deoarece un contract nu implica o vointa, ci doua sau mai multe vointe. Intalnirea vointelor este un proces psihologic complex, in cadrul caruia sunt relevante in special cauza si consimtamantul, ca elemente de fond ale contractului.

Oferta de a contracta reprezinta manifestarea 'perceptibila', externa, a consimtamântului partii de a incheia un anumit contract. Potrivit prevederilor art. 1188 'o propunere constituie oferta de a contracta daca aceasta contine suficiente elemente pentru formarea contractului si exprima intentia ofertantului de a se obliga in cazul acceptarii ei de catre destinatar'. Articolul anterior indicat mai prevede faptul ca oferta poate proveni de la persoana care are initiativa incheierii contractului, care ii determina continutul sau, dupa caz, care propune ultimul element esential al contractului. Dispozitiile referitoare la consimtamant, ca element esential pentru formarea contractului, aplicabile inclusiv contractului de societate, cuprinse in articolele 1182‐1203, se aplica in
mod corespunzator si atunci cand imprejurarile in care se incheie contractul nu permit identificarea ofertei si a acceptarii.

Codul se refera doar intr-o situatie cand nu se considera oferta de a contracta Propunerea adresata unor persoane nedeterminate, chiar si in ipoteza in care ar fi precisa, nu are valoarea juridica a unei oferte, ci doar, in functie de imprejurarile concrete, are valoarea unei solicitari de oferta sau intentie de negociere. In mod exceptional totusi, propunerea adresata unor persoane nedeterminate valoreaza oferta, daca aceasta concluzie rezulta din lege, cutuma sau reiese, in mod cert, din imprejurari concrete. Articolul 1191 alin. 1 Cod civil prevede ca oferta cu termen este irevocabila. Acest caracter poate fi atribuit ofertei si atunci cand el rezulta din 'acordul partilor, al practicilor statornicite intre acestea, al negocierilor, al continutului ofertei ori al uzantelor'.

Putem observa cu claritate particularitati specifice dreptului civil si al
afacerilor, si anume oferirea de valoare juridica 'practicilor statornicite' intre partile contractului. in articolul 1193 alin. 1 Cod civil este reglementata oferta fara termen de acceptare, adresata unei persoane absente, textul de lege prevazand faptul ca aceasta oferta trebuie mentinuta un termen rezonabil, in functie de imprejurari, pentru a permite destinatarului sa o primeasca, sa o analizeze si sa expedieze acceptarea. Spre deosebire de oferta fara termen de acceptare adresata unei persoane absente, acelasi gen de ofera, insa adresata unei persoane prezente, nu produce efecte daca nu este acceptata de indata.

Situatia este aceeasi si in cazul ofertei trasmise prin telefon, fax, e‐mail sau alte mijloace moderne de comunicare la distanta. Prin urmare, daca un partid politic prezinta public un anumit program politic, cu termene si date precise si apoi, in urma acestui program se inscriu membri in respectivul partid sau sunt numiti in functii publice, atunci din punct de vedere juridic s-a incheiat un contract.

Contractul este incheiat in momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant (prin faptul de devin membri ai partidului respective sau accepta functii publice bazate pe acel program politic), chiar daca acesta nu ia cunostinta de ea din motive care nu ii sunt imputabile. De asemenea, contractul se considera incheiat si atunci cand destinatarul ofertei savarseste un act sau un fapt concludent, fara a‐l instiinta pe ofertant, daca, in temeiul practicilor dintre parti, al naturii afacerii, acceptarea se poate face in acest mod (art. 1186 Cod civil).

Pentru ca orice contract are forta obligatorie intre parti – partidul ofertant si publicul acceptant al ofertei - atunci cetatenii Romaniei, care au acceptat respectiva oferta pot cere daune-interese sau executarea propriu-zisa a contractelor (adica a programelor politice).

In America, de exemplu, exista astfel de litigii cand partidele politice pot fi obligate sa respecte promisiunile facute sau chiar pot fi obligate la daune-interese.

Vom vedea daca in Romania exista o astfel de initiativa, dar trebuie sanctionate si juridic partidele care fac promisiuni nereale, populiste sau pur si simplu nu isi indeplinesc obligatiile din programele lor politice”.

Analiza efectuata de Partidul Noua Revolutie poate fi citita si pe pagina de Facebook a formatiunii: https://www.facebook.com/Partidul-Noua-Revolutie-1487495608238331/.