21 noiembrie 2019

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

REFERENDUM PE PROTOCOALELE SRI – Vicepresedinta Tribunalului Arges Mariana Varga i-a propus lui Iohannis o intrebare devastatoare pentru referendumul justitiei: „Este necesara demiterea din orice functie publica a tuturor celor care din 2009 si pana in 2016 au elaborat si semnat protocoalele de colaborare secreta intre SRI si institutiile din sfera justitiei?” (Document)

Scris de: Valentin BUSUIOC

29 martie 2019 12:03
Vizualizari: 4593

Magistratura romana are si voci demne, nu doar agitatori care instiga la proteste pe trepte si care nu fac cinste titulaturii de judecator sau procuror. O astfel de voce curajoasa ii apartine judecatoarei Mariana Varga (foto), vicepresedinta Tribunalului Arges. Joi, 28 martie 2019, magistratul a dezvaluit intrebarea pe care i-a propus-o presedintelui Klaus Iohannis cu o zi inainte, la consultarea de la Cotroceni, pentru ca primul om in stat s-o adreseze romanilor la mult-trambitatul referendum privind justitia.


Intrebarea este una devastatoare pentru toti judecatorii si procurorii care au colaborat cu serviciile de informatii, dedandu-se in ultimul deceniu la executii bazate pe protocoale secrete. Mai exact, intrebarea suna in felul urmator:

„Este necesara demiterea din orice functie publica a tuturor celor care din 2009 si pana in 2016 au elaborat si semnat protocoalele de colaborare secreta intre SRI si institutiile din sfera justitiei?”

Prezenta la Palatul Cotroceni din partea Asociatiei Magistratilor din Romania, Mariana Varga (cea care exercita acum atributiile presedintelui Tribunalului Arges) a exprimat o idee similara celei expuse de catre sefa UNJR Dana Girbovan: si anume ca organizarea unui referendum legat de justitie fix in ziua alegerilor europarlamentare risca sa transforme justitia intr-un instrument din batalia politica (click aici pentru a citi). De altfel, a adaugat Varga, justitia in sine nu poate fi subiect de referendum, intrucat independenta ei transcende un atare demers. Alta idee impartasita de judecatoarele Varga si Girbovan a fost aceea ca – in ciuda lamentatiilor venite din partea magistratilor-activisti – Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) a fost creata tocmai pentru garantarea independentei judecatorilor si a procurorilor; nicidecum pentru presiuni asupra acestora. In acest context, Mariana Varga a remarcat ipocrizia magistratilor care acum fac agitprop impotriva legilor justitiei, dar care n-au suflat un cuvintel in anii trecuti, cand judecatorii si procurorii se aflau pur si simplu sub cizma DNA, parchet in subordinea caruia functiona Serviciul de combatere a coruptiei (predecesorul SIIJ, intr-o varianta complet lipsita de independenta).

De asemenea, presedinta interimara a Tribunalului Arges subliniaza ca, in ciuda minciunilor vanturate de catre judecatorii si procurorii #rezistenti, noile legi ale justitiei au crescut transparenta si calitatea procedurii de numire in DNA, prin sporirea complexitatii acestei proceduri.

Tot in legatura cu procurorii, Mariana Varga a accentuat ideea ca acestia nu se bucura de independenta totala, prin insele prevederile Constitutiei Romaniei, care vorbesc despre subordonare ierarhica si functionarea sub autoritatea ministrului Justitiei.

Iata comunicatul integral al judecatoarei Mariana Varga (vezi facsimil):

Miercuri 27 martie 2019, ora 17, la Palatul Cotroceni Presedintele Klaus Iohannis s-a intalnit cu reprezentantii magistratilor si ai asociatiilor profesionale.

La aceste consultari a participat si doamna judecator Mariana Varga, din partea Asociatiei Magistratilor din Romania, Vicepresedinte al Tribunalul Arges (in prezent cu atributii de Presedinte conform art. 8-10 din HCM 1375/2015).

In deschidere, Presedintele Klaus Iohannis anuntat scopul intalnirii, mai exact situatia actuala din sistemul judiciar determinata si de modificarile recente si succesive aduse legilor justitiei, precizand ca prin aceasta isi exercita rolul de mediator.

In acest context, dezbaterile s-au centrat pe cateva teme de actualitate, respectiv: independenta justitiei, sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, Inspectia Judiciara, convocarea de catre presedintele Klaus Iohannis a unui referendum pentru Justitie odata cu alegerile Europarlamentare din 26 mai 2019.

Presedintele a apreciat ca pana in 2017 justitia functiona si rapoartele MCV erau pozitive, unii participanti amintind insa de existenta Protocoalelor secrete pe justitie, care au produs abuzuri, au frant destine si de care nu se aminteste.

In ceea ce priveste Independenta justitiei, am afirmat ca aceasta trebuie sa se reflecte la nivelul legislatiei in cele doua componente ale sale, respectiv independenta institutionala si independenta judecatorului.

Independenta instantelor este consacrata prin art. 126 alin. (1) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia „Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”. Aceasta presupune ca, in realizarea actului de justitie, judecatorii nu pot fi influentati de puterea executiva sau legislativa.

De asemenea, independenta judecatorilor este garantata constitutional. Conform art. 124 alin. (3) din Constitutia Romaniei, judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. Curtea Constitutionala a precizat, in Decizia nr. 2/11 ianuarie 2012, ca independenta judecatorilor, atat din punct de vedere functional (in raporturile cu reprezentantii puterii legislativa si executiva), cat si personal (respectiv al statutului care trebuie sa i se acorde judecatorului prin lege), reprezinta o garantie destinata infaptuirii unei justitii independente, impartiale si egale, in numele legii.

Principiul independentei nu este aplicabil procurorilor in aceeasi masura ca judecatorilor. Procurorii, spre deosebire de judecatori, isi desfasoara activitatea potrivit principiului controlului ierarhic si sub autoritatea ministrului justitiei. Conform art. 132 alin. (1) din Constitutia Romaniei, „Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”. O prevedere similara exista si in art. 62 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

Asadar, procurorul este parte a unei structuri ierarhice, principiul controlului ierarhic diferentiind statutul procurorilor de cel al judecatorilor. Subliniem ca, potrivit art. 124 alin. (3) din Constitutia Romaniei, judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Cu privire la Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, aducem urmatoarele precizari, subliniate si la intalnirea cu Presedintele:

O astfel de structura a existat, respectiv, prin Ordinul procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie nr. 10/31 ianuarie 2014 a fost infiintat „Serviciul de combatere a coruptiei in justitie”, ce are competenta de a investiga toate infractiunile de coruptie pretins a fi savarsite de catre judecatori si procurori.

Ulterior, prin Ordinul ministrului justitiei nr. 1.643/C din 15 mai 2015 si ca urmare a avizului dat de Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a fost aprobat „Regulamentului de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie“. In art. 4 alin. (2) lit. a) din Regulament se mentioneaza explicit acest Serviciu: „La nivel central, Directia Nationala Anticoruptie este organizata in sectii, servicii, birouri si alte compartimente de activitate. In cadrul Sectiei de combatere a coruptiei exista Serviciul pentru efectuarea urmaririi penale in cauze de coruptie si Serviciul de combatere a coruptiei in justitie”.

De remarcat ca nimeni nu a luat atitudine la acel moment, cu privire la eventuale abuzuri asupra magistratilor, prin acest serviciu!

Prin art. 88/1 alin. (1) din Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, adoptata de Senatul Romaniei la data de 26 martie 2018, se infiinteaza Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Aceasta Sectie „are competenta exclusiva de a efectua urmarirea penala pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori, inclusiv judecatorii si procurorii militari si cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.

Atat procurorii din aceste functii de conducere, cat si procurorii din functiile de executie sunt numiti de Plenul Consiliul Superior al Magistraturii, ca urmare a unui concurs. Conditiile de desfasurare a concursului pentru procurorul sef si procurorul sef adjunct sunt prevazute in art. 88/3. De asemenea, procedura recrutarii prin concurs a celorlalti procurori la aceasta Sectie a fost reglementata prin art. 88/5 alin. (1)-(12), cu mentiunea ca aceasta va fi detaliata intr-un regulament care va fi aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Prin comparatie cu procedura anterioara de recrutare a procurorilor la Directia Nationala Anticoruptie, se poate observa o crestere vizibila a transparentei, conditii mai severe pentru participarea la concurs (vechime efectiva in functia de procuror de cel putin 18 ani) si o mai mare complexitate a procedurii de selectare a procurorilor. Toate aceste elemente vin sa serveasca unui scop necesar: buna pregatire si experienta suficienta pentru indeplinirea atributiilor profesionale. Concluzia este sustinuta si de faptul ca procurorii din aceasta Sectie pot efectua urmarirea penala inclusiv cu privire la judecatori de la curtile de apel si la judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Elementele mentionate tin, asadar, si de independenta judecatorului.

Prin Decizia nr. 33/23 ianuarie 2018, Curtea Constitutionala a stabilit urmatoarele: „Sub aspectul infiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, la nivelul celui mai inalt parchet national, Curtea retine ca aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigatie, si constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului. Se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati.

Un subiect sensibil a fost despre Inspectia judiciara, unii participanti reclamand situatii inexistente si prezentand lucruri nereale, cu privire la numirea inspectorului sef.

Astfel, potrivit art. 65 alin. (1) din Legea de modificare si completare a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectia Judiciara a ramas sa functioneze ca structura cu personalitate juridica, in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Conform art. 67 alin. (1), inspectorul-sef este numit de Plenul Consiliului, in urma unui concurs, iar conform art. 67 alin. (5) poate fi revocat tot de Plenul Consiliului. In art. 70 alin. (1) s-a prevazut ca inspectorii judiciari sunt numiti in functie de inspectorul-sef, in urma unui concurs organizat de Inspectia Judiciara.

Art. 69 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care confirma independenta operationala si autonomia Inspectiei Judiciare nu a fost modificat. Acest text are urmatorul continut: Inspectorul sef al Inspectiei Judiciare nu solicita si nu primeste instructiuni de la nicio autoritate, institutie sau persoana in realizarea atributiilor sale referitoare la declansarea, desfasurarea si valorificarea controalelor, cu exceptia situatiilor prevazute de prezenta lege. Aceste dispozitii au ramas in aceeasi forma si dupa controlul de constitutionalitate exercitat a priori, de Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 61/13 februarie 2018.

Cu privire la convocarea de catre presedintele Klaus Iohannis a unui referendum pentru Justitie odata cu alegerile Europarlamentare din 26 mai 2019, am afirmat ca justitia din Romania nu poate fi supusa unui referendum, ca intr-un stat democratic ea trebuie sa fie independenta iar prin organizarea unei consultari populare pe aceasta tema in ziua Alegerilor Europarlamentare se incalca principiul separatiei puterilor in Stat.

Pe de alta parte, unii dintre noi am rugat Presedintele, in situatia in care va convoca totusi un Referendum, sa intrebe poporul roman: „Este necesara demiterea din orice functie publica a tuturor celor care din 2009 si pana in 2016 au elaborat si semnat protocoalele de colaborare secreta intre SRI si institutiile din sfera justitiei???”

Concluzia Domnului Presedinte Klaus Iohanis a fost aceea ca va face totul pentru independenta justitiei si va mai organiza astfel de intalniri”.


Comentarii

# BELGIANCA date 29 martie 2019 12:56 +4

F CURAJOASA ACEASTA ADEVATATA DOAMNA. SI CRED CA SINT DESTUI CARE VAD LUCRURILE LA FEL CA EA. DAR TREBUIE SA AI MULT CURAJ SA FACI ACEST LUCRU.ADICA SA MERGI IN CUSCA LEULUI SI SA ITI BAGI CAPUL IN GURA LUI. CHAPEAU TOT RESPECTUL SI PT DOMNA GIRBOVAN. DAR SINT SIGURA CA PT OIERUL SEF NU VA TINE CONT DE ACEASTA PROPUNER. VA TINE CONT DE OAMENI LUI DE INCREDERE BOT CEAUSESCU SI BANDA LOR DE DROGATI. AR FI MINUNAT DACA ACEASTA AR FI INTERBAREA. ILUZII DESARTE CUM MAI POATE FACE EL APOI CEVA FARA GARCEA TRACTORISTUL SEF SI CEA PE CARE A BAGATO MARE JUDECATOARE LA CCR . ASTA NU SE VA INTIMPLA NICI ODATA. DAR AR PUTE FACE SI ALIANTA IN ACEIASI REFEREND CU ACEASTA INTREBARE. AR FI MINUNAT

# Securizarea Votului !? Arhivarea Buletinelor de Vot !? date 29 martie 2019 13:11 +2

Documentele utilizate la votare au: hartie cu filigran individualizat, hartie cu fire vizibile la UV, holograme, hartie cu timbru sec? Arhivarea buletinelor de vot = DOVADA CONSISTENTA CA AVEM DEMOCRATIE!? Avem contrafacere la o gramada de produse, cosmetice, parfumuri, bacnote, bautura... unde se iau taxe se pot pune timbre! Votul cetateanului nu valoreaza macar cat "o sticluta"!? De ce nu se pastreaza/arhiveaza buletinele de vot!?! Evident ca trebuiau demisi toti cei care au semnat si au legatura cu protocoalele inainte de a fi anchetati... dar CINE s-o faca!? Protocoalele respective i-au ajutat pe multi sa se "imprieteneasca" cu lipsa de evidenta clara a retrocedarilor si despagubirilor din Romania!? Se stie cat mai avem de platit/despagubit/retrocedat si cand se va incheia "distractia retrocedarilor si despagubirilor din bani publici!? Avem anchete la fiecare Prefectura unde s-au emis titluri de proprietate in exces? A demisionat "Procuratura"?

# Greta date 29 martie 2019 13:51 +2

Problema grava este ca desi se stie ca din 2009 justitia se face in mod NELEGAL nu se iau masuri. Justitie nelegala=dosare nule. La noi in Ro toti slujesc strainilor, se pare ca slujirea fata de straini e mai importanta decat soarte propriului popor. Tradare se numeste.Toti stau ascunsi, ba vin cu diverse pretexte de amanare/tergiversare numai ca sa nu se ia masurile in urma justitiei ilegale. Cei care trebuia sa ia masuri sunt fix ( poate si mai grav) la fel de vinovati ca si semnatarii protocoalelor. Toti se isterizeaza de protocoale dar masuri ZERO.

# DODI date 29 martie 2019 14:16 +1

Doar cretinii, rezistenții, PNL, USR-+, Pâmpiții și #rezistenții mai cred în zicerile acestei putoare naționale care ocupă samavolnic postul de președinte. Ținând cont de lenea sa cronică, lipsa oricăror preocupări intelectuale și a minimului de neuroni necesaari funcției ciolanis nu este bun nici ca șef de scară. Așa că acest ”comunicat” mare cât o zi de post se poate rezuma la următoarele cuvinte: ”ne-am dus ca fraierii și am ieșit la fel”

# Botomei Vasile, doctor in drept, 0744191717 date 29 martie 2019 16:14 +1

Botomei Vasile,doctor in drept,transmite felicitari dnei judecator Mariana Varga- vicepresedinte Tr.Arges, pentru conceptul de intrebare pentru referendum! Cu acest prilej, recomand si intrebarea: Vreti sa se infaptuiasaca Unirea Romnaiei si Republicii Moldova? Aceasta intrebare marcheaza centenarul de 100 de ani de la ROMANIA UNITA.

# mitica date 29 martie 2019 18:15 +2

johanus,care are zeci de dosare penale,ii este frica de puscarie?

# Pentru adevar adevarat in justitie date 30 martie 2019 11:49 +1

Am adresat o cerere d-lui Presedinte Johanis pe 26.03.2019 ca din partea celor care au suferit nedreptati in justitie [ hotariri judecatoresti necinstite si expertize judiciare topo nerusinat de false] in referendumul pentru justitie sa existe si urmatoarele intrebari : 1. Daca cetatenii sunt de acord ca ,,Sectia de investigare a infractiunilor din justitie'' sa poata stabili eliminarea din sistemul juridic a judecatorilor si procurorilor care au facut rau cetatenilor. 2. Daca cetatenii sunt de acord ca ,Sectia de investigare a infractiunilor din justitie'' sa fie absolut independenta fata de politicieni, guvern, ministere si servicii, inclusiv la angajarea viitorilor lucratori. Eu nu am incredere in comisia preconizata de presedinte pe aceasta problema ! Una din legile lui Morphy spune ca ,, daca vrei sa ingropi o problema, organizeaza o comisie''.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

    • VERDICTUL ZILEI - Va fi ajutat Klaus Iohannis de DNA in lupta cu Viorica Dancila pentru functia de presedinte al Romaniei?

    • VOTEAZA
Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 20.11.2019 – Cine este generalul lui Iohannis?

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva