Prof. univ. dr. Mircea Dutu (foto) presedintele Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Romane propune reformarea invatamantului superior juridic prin schimbarea planului de invatamant in Facultatile de Drept. Prezent la Simpozionul "Prioritati actuale ale profesiilor juridice in infaptuirea Justitiei", organizat de Uniunea Juristilor din Romania, in parteneriat cu CSM, Ministerul Justitiei, AMR si Institututul de Cercetari Juridice al Academiei Romane, cu ocazia celebrarii celei de-a XX-a editii a "Zilei Justitiei", desfasurat, vineri 27 iunie 2014, in Aula Academiei Romane, profesorul Mircea Dutu a vorbit despre nevoia Romaniei de a se alinia practicilor din facultatile europene, demers pe care academicianul il considera absolut necesar in perspectiva alinierii Statului roman si a studentilor absolventi ai facultatilor de Drept la cerintele pietei mondiale.

In timpul discursului sau, profesorul universitar Mircea Dutu a evidentiat ca, in prezent, in Romania Dreptul se preda la fel ca in urma cu aproape 100 de ani, dupa metoda tehnologica in care profesorul prezinta studentilor materia, fiecare este pregatit cu cartea, cauta sa explice coerenta, sa faca corelatii, si sa interpreteze. Pentru a evidentia invechirea acestei metode, Mircea Dutu a prezentat drept exemplu Franta, unde o generatie de universitari au intemeiat o facultate de drept speciala in cadrul Sciences Po - Institutul de Stiinte Politice, in care, in trei ani de licenta, au pregatit studentii pentru business.

Din acest motiv, profesorul Dutu propune infiintarea unor scoli de drept, care sa raspunda exigentelor pietei, aratand ca a mai existat o astfel de initiativa la SNSPA, proiect care insa nu s-a concretizat, intrucat reactia celorlalte facultati de Drept a lipsit.

In opinia profesorului Dutu, masterul care se face in prezent in directia specializarii si pregatirii spre profesiile judiciare, sau juridice in general, este insuficient, motiv pentru care se impune, in ideea alinierii la cerinta europeana, efecutarea a trei ani de facultate-licenta, master I, master II si apoi o specializare.

Aceasta propunere vine in contextul in care profesiile liberale, afirma profesorul Mircea Dutu, "si-au dat seama ca un jurist licentiat in facultate nu face fata cerintelor acestora si au recurs la pregatirea initiala din scolile profesionale de profesionalizare in materiile respective".

Prezentam prelegerea prof. univ. dr. Mircea Dutu, presedinte al Institutului de Cercetari Juridice "Andrei Radulescu" al Academiei Romane

"Domnule presedinte, domnule ministru, domnule presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, onorati reprezentanti ai profesiilor juridice, doamnelor, domnisoarelor si domnilor,

Am cerut sa iau cuvantul si sa-mi exprim, mai intai de toate, bucuria ca, pentru a doua oara in ultimii ani, reprezentantii profesiilor juridice sunt prezenti aici, in Aula Academiei Romane, pentru a discuta o serie de probleme importante legate de viitorul Justitiei. Prima data, in toamna lui 2011, reluam o traditie veche a magistraturii romanesti, aceea de a deschide anul judiciar tot aici, in Aula Academiei Romane, si cu speranta ca aceasta va fi continuata. Am tinut apoi sa iau cuvantul pentru ca, in Aula Magna a celui mai inalt for de cultura si stiinta al Romaniei, sunt prezenti si juristi. Nu intamplator Institutul nostru, creat in urma cu 60 de ani, poarta numele academicianului Andrei Radulescu, cel care a fost deopotriva presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei, intre 1938 si 1940, si presedinte al Academiei Romane, intre 1946 si 1948. Putini dintre noi stiu ca personalitati precum Mihail Kogalniceanu – primul Procuror General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, numit, dar nu si inscaunat, pentru ca s-a renuntat din ratiuni politice –, Alexandru Papiu Ilarian sau Dimitrie Alexandresco, toti fosti prim-procurori generali ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, au fost membri ai Academiei Romane. Au fost presedinti de onoare, au fost membri de onoare ai Academiei Romane fostii presedinti ai Inaltei Curti Victor Romniceanu, Manolescu-Ramniceanu, Oscar Nicolescu.

(...) Nu doresc, aici, in Aula, sa ma implic in problemele profesiilor dumneavoastra. Am incercat prin dialog cu reprezentantii acestora printr-o revista de prestigiu sa realizam un demers publicistic, nu stiu, in masura in care va reusi. In acelasi timp, desi am fost - illo tempore - procuror, privesc cu mare claritate actul de Justitie. Cand m-am conectat si-am scris despre cel mai important proces din istorie, procesul lui Iisus, am pus pe coperta un citat... incerc sa-mi dau seama "Nu judeca spre a nu fi judecat. Cu masura cu care judeci, cu aceea vei fi judecat". Sunt spusele lui Iisus Christos. Nu le-am inteles pana acum semnificatiile, sper ca intr-o a zecea, a cincisprezecea editie a cartii sa ma apropii cat mai mult de ele.

Si, in fine, as vrea sa ridic in fata dumneavoastra, pentru ca suntem aici prezenti din toate categoriile profesiilor juridice, si care concura la realizarea actului de Justitiei, sa ridic o problema pe care nu inteleg de ce nu o ridica in primul rand ceilalti colegi, dascalii facultatilor de Drept: nevoia reformarii invatamantului superior juridic. In Franta se discuta foarte mult astazi despre nevoia restructurarii modului de predare a regulilor in universitate si a structurarii etapelor de pregatire a unui jurist, de la juristul generic, absolvent al facultatii de Drept, si pana la magistratul de scaun sau procurorul de ancheta. Cred ca putini stiu ca, inca, in Romania si nu numai, dreptul se preda aproape ca acum 100 de ani. La sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX, in confruntarea dintre scoala si metoda exegetica, iesea din tipare acea metoda, sau acea abordare de prezentare a cursurilor universitare care s-a numit abordarea doctrinara. Profesorul prezenta studentilor, fiecare era pregatit cu carte, cauta sa explice coerenta, sa faca corelatii, sa stie sa interpreteze. Era metoda tehnologica. Astazi, in Franta, este o mare dezbatere pentru ca in urma cu sapte ani a spart piata o generatie de universitari care au intemeiat o facultate de drept speciala in cadrul Sciences Po - Institutul de Stiinte Politice, in care, in trei ani de licenta, au pregatit studenti pentru business mai ales si pentru cerintele pietei mondiale. Au pus chiar taxe mai mari, selectia fiind deosebit de puternica, si in prezent este o mare reactie a traditionalistilor, a profesorilor facultatilor de Drept. Asemenea miscari de trupe pare a avea loc si in Romania. Crearea asa-numitelor scoli de Drept, nu facultati de Drept, care sa raspunda mai bine, mai direct, exigentelor pietei. In Drept economic, privat, in general, sau Drept administrativ. A fost o incercare, sau este, sa se creeze o scoala de Drept, la SNSPA sa se creeze o scoala de stiinte administrative si asa mai departe. Reactia facultatilor de Drept a fost inexistenta! In 1994, am revenit la formula patru ani facultate de Drept si un an de master. Ce poti sa faci intr-un an de master in directia specializarii si pregatirii spre profesiile judiciare, sau juridice in general, cu scolile profesionale ale profesiilor? Mai nimic! Asadar, se impune si din aceasta perspectiva sa regandim, sa ne aliniem la cerinta europeana, facultate-licenta trei ani, master I si master II si apoi o specializare, pentru ca oricum profesiile judiciare si-au dat seama ca un jurist licentiat in facultate nu face fata cerintelor acestora si au recurs la pregatirea initiala din scolile profesionale de profesionalizare in materiile respective. Sunt multe care s-ar putea spune in aceasta directie. Sper ca astazi, lansand aceasta idee, vom declansa dezbateri pe aceasta tema, pentru ca altfel facultatile de Drept de tip traditional cu patru ani de studiu dupa scheme de acum 100 de ani nu vor putea sa raspunda cerintelor pietei juridice din Romania".