La solicitarea fostului ministru al Justitiei, Mona Pivniceru, trei reputati doctori in Drept, judecatorul german Dieter Schlafen (expert de preaderare a Romaniei la UE) si judecatorii Dan Lupascu si Ion Popa de la Curtea de Apel Bucuresti, au realizat „Studiul privind revizuirea Constitutiei Romaniei in domeniul Justitiei”, care a fost inaintat Parlamentului in scopul redactarii unui proiect de viitoare lege fundamentala, care sa ajute la o buna functionare a sistemului judiciar. Studiul vizeaza in special Capitolul 6 din Constitutie referitor la „Autoritatea judecatoreasca”, dar si acele institutii aflate in legatura directa cu derularea actului de justitie, organizarea si functionarea sistemului judiciar.

Studiul pentru reviziuirea Constitutiei abordeaza cele mai stringente probleme ale Justitiei, exact in zonele in care aceasta functioneaza prost in prezent: organizarea si functionarea CSM; responsabilitatea magistratilor; independenta judecatorilor si procurorilor; bugetul instantelor si parchetelor, masurile preventive in materie penala; autorizatiile de interceptare; respectarea hotararilor judecatoresti.

Propunerile pentru CSM – idei principale

- CSM nu trebuie divizat, unul pentru judecatori, iar altul pentru procurori;

- mandatele de membru CSM sa fie reduse de la 6 la 4 ani;

- numarul membrilor CSM sa fie redus la cate un singur reprezentant din partea categoriilor de instante si parchete;

- CSM sa fie condus de presedintele Inaltei Curti;

- bugetul Justitiei sa fie administrat de CSM;

- taxele judiciare de timbru sa mearga integral la bugetul Justitiei;

Propunerile pentru independenta Justitiei – idei principale

- inamovibilitatea sa fie acordata atat judecatorilor, cat si procurorilor;

- introducerea in Constitutie a principiului responsabilitatii magistratilor pentru solutiile luate cu rea-credinta sau grava neglijenta, dar si cel al raspunderii statului pentru proasta administrare a Justitiei;

- evaluarea profesionala a magistratilor sa se faca in principal dupa criteriile de casare a hotararilor, a returnarii dosarelor ori a achitarilor survenite ca urmare a trimiterilor in judecata;

- obligativitatea asigurarii de malpraxis a judecatorilor si procurorilor;

Propunerile in privinta masurilor preventive in materie penala – idei principale

- extinderea duratei retinerii pana la 72 de ore, pentru a se da posibilitatea judecatorilor si aparatorilor sa aiba timp real sa studieze dosarul intocmit de parchet, si evitarea „justitiei nocturne”. In cazul retinerilor nejustificate se vor aplica prevederile art. 504 si urmatoarele din C.p.p. privind lipsirea de libertate;

- arestarea preventiva nu se va mai decide in complet unic, ci in complet colegial format din doi judecatori pentru evitarea erorilor;

- cererile de instituire de masuri preventive vor fi judecate de instanta competenta sa judece infractiunea in caz de trimitere in judecata, astfel incat sa se evite posibilitatea ca parchetele sa-si aleaga instantele si judecatorii care le-ar fi favorabile;

Propunerile in materia interceptarilor comunicatiilor – idei principale

- autorizatiile de interceptare a comunicatiilor sa nu se mai acorde in faza de acte premergatoare (pentru a se evita practica neunitara din prezent in care acestea se emit atat dupa incepere urmaririi penale, cat mai ales in faza actelor premergatoare);

- autorizatiile de interceptare se vor dispune numai de catre complete colegiale formate din doi judecatori;

Studiul celor trei judecatori contine multe alte prevederi importante, toate argumentate cu exemple din statele UE si sistemul judiciar intern, pe care le puteti citi integral in materialul mai jos atasat.

* Cititi aici „Studiul privind revizuirea Constitutiei Romaniei in domeniul Justitiei”