17 August 2022

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

REINTEGRARE DUPA REABILITARE – Revenirea in magistratura dupa excludere se face doar dupa sustinerea unui examen. Magistratii au dreptul la reabilitare dupa excluderea din magistratura. Parlamentul trebuie sa includa in Legea 303/2004 termene de radiere a sanctiunilor disciplinare. Decizia CCR privind revenirea in magistratura dupa excludere are la baza actiunea unui judecator care nu a fost primit in avocatura pe motiv ca se afla in "starea de recidiva disciplinara" (Document)

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

14 June 2022 16:24
Vizualizari: 3181

Curtea Constitutionala a Romaniei a pronuntat la mijlocul saptamanii trecute o decizie care a iscat valva in sistemul judiciar, dupa ce a stabilit ca prevederile cuprinse in art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor sunt constitutionale numai in masura in care sanctiunea disciplinara a excluderii din magistratura nu are efect permanent. Solutia CCR a fost astfel interpretata, pe buna dreptate, ca fiind salvatoare pentru anumiti magistrati care au fost exclusi din profesie ca urmare a savarsirii unor grave abateri disciplinare, acestia putand sa revina pe scaun fara nicio alta conditie impusa. Situatia insa este mai complexa de atat, iar pentru aceasta se impune sa apelam direct la sursa, respectiv hotararea instantei care a dispus sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 100 din Legea nr. 303/2004.


 

Este vorba despre incheierea pronuntata de judecatoarea Eugenia Iovanas (foto) de la Tribunalul Arad in dosarul nr. 1576/108/2020 prin care a admis exceptia de neconstitutionalitate invocata de fostul judecator Dumitru Mircea Dinica de la Judecatoria Constanta - exclus din magistratura in 2011 pentru savarsirea a abaterilor disciplinare constand in „manifestari nedemne” si „efectuarea cu intarziere a lucarilor din motive imputabile” - incheiere pe care Lumea Justitiei a obtinut-o si care, in opinia noastra este clarificatoare.

Concret, din cuprinsul incheierii de sedinta din 14 octombrie 2020 a Tribunalului Arad din dosarul nr. 1576/108/2020 reiese ca CCR a fost sesizata cu privire la faptul ca prin neimpunerea unui termen de radiere a sanctiunilor disciplinare aplicate judecatorilor si procurorilor este incalcat principiul proportionalitatii, prevazut de art. 53 din Constitutia Romaniei, fiind totodata vorba de o restrangere a drepturilor si libertatilor.

Si pe buna dreptate, caci magistratura este probabil singura institutie din sistemul judiciar unde nu este permisa revenirea in profesie, dupa o perioada de timp, cand s-ar considera indeplinit termenul de radiere a sanctiunilor disciplinare.


Parlamentul trebuie sa intervina de urgenta pentru respectarea drepturilor magistratilor


Pentru aceasta insa este nevoie de interventia Parlamentului care intr-un termen rezonabil de 45 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a Deciziei CCR pronuntate in 8 iunie ar trebui sa legifereze in sensul prevederii unor termene de radiere a sanctiunilor disciplinare, astfel incat sanctiunea excluderii din magistratura, de pilda, sa nu mai fie o solutie cu caracter definitiv, ci una cu caracter temporar.

Revenirea in magistratura de altfel este necesar a fi facuta doar in urma sustinerii unor examene de catre judecatorii si procurorii carora li s-a aplicat sanctiunea excluderii, iar de acest lucru ar trebui sa se preocupe reprezentatii Legislativului cat mai rapid.


Cererea de sesizarea a CCR cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii 303/2004 a fost facuta de Dinica dupa ce i s-a interzis exercitarea profesiei de avocat, desi detinea o decizie valabila de primire in profesie, "pe temei de nedemnitate datorita lipsei termenului de radierea sanctiunilor disciplinare".

Inclusiv in actiunea sa in fata instantei, astfel cum a retinut prin incheiere judecatoarea Iovanas, judecatorul exclus din magistratura a evidentiat ca in lipsa prevederii unui termen de radiere a sanctiunilor disciplinare in Legea nr. 303/2004, "in mod nelegal si abuziv i se retine starea de recidiva disciplinara, desi legea privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat nu face referire la starea de recidiva disciplinara, iar legea privind statutul judecatorului si procurorului nu face referire la starea de recidiva disciplinara".


De asemenea, judecatorul Dinica a invederat si faptul ca asa cum Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public prevede termene de radierea sanctiunilor disciplinare, Codul penal prevede termene de reabilitare a condamnarilor penale, Legea 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat da dreptul avocatului sa revina in profesie dupa reabilitare, la fel ar trebui sa se intample si in cazul judecatorilor sanctionati disciplinar cu excluderea din magistratura.

In baza acestor argumente, judecatoarea Eugenia Iovanas a admis cererea judecatorului Dumitru Mircea Dinica de la Judecatoria Constanta de sesizare a Curtii Constitutionale, cu mentiunea ca, in opina sa, exceptia magistratului "nu este intemeiata si ar trebui sa fie respinsa de catre Curtea Constitutionala a Romaniei".


Iata minuta CCR din 8 iunie 2022:

In sedinta din data de 8 iunie 2022, Curtea Constitutionala (...), in cadrul controlului legilor posterior promulgarii, a decis:

Cu unanimitate de voturi,

A admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art.100 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor sunt constitutionale numai in masura in care sanctiunea disciplinara a excluderii din magistratura nu are efect permanent. (...)

Deciziile sunt definitive si general obligatorii.

Argumentele retinute in motivarea solutiilor pronuntate de Curtea Constitutionala vor fi prezentate in cuprinsul deciziilor, care se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I”.


Redam in continuare pasajele relevente din hotararea Tribunalului Arad:

"T R I B U N A L U L

Deliberand asupra exceptiei de neconstitutionalitate ,

Tribunalul constata ca in cauza de fata s-a invocat de catre reclamant exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicata, privind statutul judecatorilor si procurorilor, in ansamblul ei, aratand in esenta, ca aceasta constituie o restrangere a drepturilor si libertatilor, o incalcare a principiului proportionalitatii, prevazut de art. 53 din Constitutia Romaniei, revizuita, intrucat nu i se permite exercitarea profesiei de avocat, profesie liberala, desi detine o decizie de primire in profesia de avocat valabila, fiind nevoit sa accepte o functie de consilier juridic la o firma de audit fiscal, pentru un salariu de 2.000 lei net, intr-un oras deloc ieftin, pe un program zilnic de la 09,00 la 17,30, care, de regula, se prelungeste pana la ora 19.00.

De asemenea, a sustinut reclamantul ca, deoarece nu este prevazut un termen de radierea sanctiunilor disciplinare, in mod nelegal si abuziv i se retine starea de recidiva disciplinara, desi legea privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat nu face referire la starea de recidiva disciplinara, iar legea privind statutul judecatorului si procurorului nu face referire la starea de recidiva disciplinara.

In opinia reclamantului, art. 14 lit. b) din Legea Nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat si Statutul profesiei de avocat sunt folosite in cazul sau ca temei legal pentru nedemnitatea profesionala de catre Baroul Bucuresti si UNBR pentru restrangerea dreptului si libertatii sale la munca si viata privata, conform art. 26, art. 41 si art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, de a se bucura, dupa 15 ani de magistratura, avand experienta profesionala, pentru exercitarea profesiei liberale, pe cont propriu, de avocat, fiind nevoit sa profeseze ca si consilier juridic, pe un venit inferior, cu toate ca alegerea profesiei este libera, conform art. 41 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

Reclamantul a sustinut ca restrictia de la libertatea de a profesa ca avocat pentru care detine o decizie valabila si a promovat examenul de definitivat in magistratura, pe temei de nedemnitate datorita lipsei termenului de radierea sanctiunilor disciplinare, o veritabila incalcarea a principiului constitutional al proportionalitatii, sunt contracarate in permanenta de dreptul la libertate al sau de a-si alege profesia de avocat.

A invederat ca Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public prevede termene de radierea sanctiunilor disciplinare, Codul penal prevede termene de reabilitare a condamnarilor penale, astfel ca un avocat condamnat penal pentru trafic de influenta, dupa reabilitare, revine in profesia de avocat, iar judecatorii sanctionati disciplinar cu excluderea din profesie pentru neredactarea in termen a hotararilor judecatoresti, la un volum de 4093 dosare/an, cazul sau, este perpetuu nedemn profesional de a profesa ca avocat.

Paratii nu si-au exprimat punctul de vedere raportat la exceptia invocata de reclamant.

Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicata, privind statutul judecatorilor si procurorilor, invocata de reclamant, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, in conformitate cu care Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante, ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia, retinand in contextul acestor prevederi legale ca in cauza de fata sunt intrunite cerintele legale pentru sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei, devreme ce exceptia invocata de catre reclamant vizeaza o dispozitie dintr-o lege care, indeniabil, are legatura cu solutionarea cauzei,

Avand in vedere ca, pe de alta parte, nu pot face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale, potrivit art. 29 alin. 3 din aceeasi lege, ceea ce nu este cazul in speta de fata raportat la dispozitiile legale apreciate de catre reclamant neconstitutionale,

Vazand si dispozitiile art. 29 alin. 4 din Legea nr. 47/1992, potrivit carora sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi insotita de dovezile depuse de parti, iar daca exceptia a fost ridicata din oficiu, incheierea trebuie motivata, cuprinzand si sustinerile partilor, precum si dovezile necesare si odata cu incheierea de sesizare, instanta de judecata va trimite Curtii Constitutionale si numele partilor din proces cuprinzand datele necesare pentru indeplinirea procedurii de citare a acestora, obligatia motivarii incumband judecatorului numai atunci cand el, din oficiu, a ridicat exceptia, iar nu si atunci cand, precum in cauza, exceptia a fost invocata de catre parte, ipoteza in care acesteia incumba obligatia sa-si motiveze exceptia in fapt si in drept, in vreme ce instantei de judecata ii revine obligatia, potrivit legii, doar sa isi exprime opinia cu privire la aceasta, fara motivare obligatorie,

Considerand asadar, in raport cu cele evidentiate mai inainte, ca in opinia instantei de judecata exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicata, privind statutul judecatorilor si procurorilor, in ansamblul sau, invocata de catre reclamant, nu este intemeiata si ar trebui sa fie respinsa de catre Curtea Constitutionala a Romaniei, nevidentiindu-se incalcarea dispozitiilor art. 41 alin.1 si art. 53 din Constitutia Romaniei, raportat la prevederile Legii nr. 303 din 28 iunie 2004, republicata, privind statutul judecatorilor si procurorilor,

Avand in vedere Hotararea nr. 26/16.12.2010 a Curtii Constitutionale a Romaniei, potrivit careia, sesizarea Curtii Constitutionale se face prin incheiere separata si dispozitiile art. art. 9 alin.2 raportat la alin.5 din Legea nr. 554/2004 actualizata,

Retinand ca reclamantul a invocat exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 303/2004, republicata, in integralitatea ei, ca lege organica, iar nu a unui articol al legii si, apreciind ca in aceste conditii se impune suspendarea judecatii cauzei pana la pronuntarea Curtii Constitutionale a Romaniei asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocata de reclamant,

Vazand ca in sedinta publica de azi, prin declaratie data in fata instantei, reclamantul a renuntat la judecata fata de paratul Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, instanta in baza art. 406 din Noul Cod de procedura civila, va lua act de manifestarea de vointa a reclamantului".

Comentarii

# autorul excepției de neconstituționalitate date 14 June 2022 18:13 +2

În realitate, dosarul de la CCR conține mai multe explicațiuni, printre care aceea a profesorului Ion Tanoviceanu din anul 1925, când se punea problema introducerii reabilitării penalului și drept consecință introducerea reabilitării și în dreptul disciplinar, vol. III, pag. 819, Drept Penal și de Procedură Penală, Curierul Judiciar, 1925...Eminentul penalist român stabiliea natura juridică ca fiind a unei incapacități speciale de a fi judecător / avocat, care nu putea avea caracter perpetuu, pe viață, lipsând speranța reabilitării disciplinare, sancțiunea disciplinară devenind mai gravă decât pedeapsa penală, care era supusă reabilitării.

# autorul excepției de neconstituționalitate date 14 June 2022 18:29 0

În raport cu principiul proporționalității, prevăzut de art. 53 din Constituția 2003,revizuită, sancțiunea disciplinară a excluderii din profesie, prevăzută în Legea 303/2004 trebuia să fie în raport direct proporțional cu situația care a creat-o, or, ea excede legii privind statutul judecătorilor și procurorilor și proporționează și condiția accederii în profesia de avocat, ceea ce excede scopului pentru care a fost edictată.

# Ioana M. date 14 June 2022 20:30 -59

CCR sustine"reabilitarea disciplinara" .Legal dar imoral. Asa cum in functii de demnitate publica nu mai pot accede cei ce au fost condamnati penal, asa si in magistratura (care nu poate echivala cu a functionarului public, ca de aia e platita regeste ! ) nu ar mai trebui reprimiti magistratii sanctionati. Nu se poate extrapola prev. Legii 303/2004 cu prevederile Legii 188/1999(C.adm)

# autorul excepției de neconstitutionalitate date 14 June 2022 20:57 +1

Trebuie sa existe , de lege ferenda, unele excepții de la reabilitarea penală, exemplu, crima, tortura,violul, etc, pentru care să existe o incapacitate permanentă specială de a fi judecător,avocat, dar nu în dreptul disciplinar, unde gravitatea faptei este redusă.

# autorul excepției de neconstitutionalitate date 14 June 2022 21:35 0

Ioana M. pentru cine nu este moral, pentru societatea din care fac parte toți ceilalți, fărâ cei excluși? Iar cei excluși ce sunt,paria,proscriși,pirați,haiduci? Trebuie să avem o morală creștină, a Noului Testament, suntem țară creștină? Morala laică are putere, e moral laic cu LGBD , iar cei care au greșit în profesie nu e moral să revină !?

# Ioana M. date 15 June 2022 17:02 +3

Raspuns: exista cel putin doua tipuri de abateri disciplinare, din punct de vedere al intentiei/culpei de ex: 1.Cand magistratul, a facut eforturi uriase dar nu a reusit sa motiveze hotarari in termen, pentru ca are peste 4000 dosare.Aici ar trebui sa raspunda in solidar si cei ce manageriaza sistemul judiciar, in special M.Justitiei ! Si ar trebui normata munca.Nu toti magistratii au peste 4000 dosare.Deci, in ce baza normativa sanctionezi? Acesta ar trebui reabilitat. 2.Cand magistratul cu intentie, cu tupeu si obraznicie , face politica in spatiul public, denigreaza alti colegi, superiori, are atitudini nedemne profesio al, audiaza in stare de ebrietate, refuza sa - si faca controlul psihiatric , cerceteaza abuziv dar e achitat :), etc.Acestia nu ar mai trebui reprimiti in profesie.Si asa calitatea actului de justitie a scazut in ultimul timp iar contribuabilii sunt indignati.

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 17.08.2022 – Sediul DNA a ajuns in paragina (Foto)

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva