Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei atrage atentia asupra faptului ca in randul judecatorilor si procurorilor din Romania exista foarte multi absolventi ai Academiilor de politie care nu au absolvit o facultate de Drept, efectul prezentei acestora in magistratura fiind acela al scaderii calitatii actului de justitie. AMJ precizeaza intr-o postare pe pagina oficiala a Asociatiei din data de 4 noiembrie 2016 ca s-a ajuns la aceasta situatie din cauza unei “nefericite” dispozitii care a permis absolventilor Academiilor de politie sa poata intra in corpul magistratilor fara a urma cursurile unei Facultati de Drept, motivat de faptul ca la Academiile de politie se predau cursuri de drept. Ce este mai grav, sustine Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei, este ca acesti fosti politisti transformati in judecatori si procurori au rude in sistem, ceea ce poate conduce la ideea ca orice demers juridic impotriva unor masuri ale parchetului sau politiei este pierzator, in conditiile in care cei care “impart astazi dreptate” o fac in baza principiilor “pe care nu le-au inteles sau aplicat atunci cand erau politisti”.

In acest context, Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei evidentiaza ca nu poate fi vorba despre independenta judecatorilor, atat timp cat acestia raspund in fata unor structuri cu politica si agenda proprii, ceea ce face ca subordonarea magistratilor sa devina si mai usoar atunci cand acestia provin din randul procurorilor si al politistilor. In opina AMJ “este un fenomen concertat menit sa schimbe raportul de forte din cadrul instantelor si sa asigure prelungirea dependentei Justitiei de zona serviciilor".

Prezentam in continuare pozitia Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei:

"Anterior atat AMJ, cat si diverse organizatii non guvernamentale si profesionale din randul magistratilor au aratat ca este un motiv real de ingrijorare prezenta tot mai simtita a serviciilor secrete la nivelul justitiei si participarea judecatorilor, intr-un fel sau altul, la acestea.

Din pacate, nicio reactie nu a existat din partea Ministerului de Justitie sau al CSM cu toate ca problema invocata tinea de aplicarea unuia din principiile fundamentale ale Statului de drept: separatia puterilor in Stat.

Pentru ca Justitia sa fie independenta si o putere separata in sine, este necesar ca si judecatorii sa fie independenti.

Independenta nu se poate realiza daca judecatorii raspund in fata unor structuri cu politica si agenda proprii.

Subordonarea magistratilor este cu atat mai usoara atunci cand acestia provin din randul procurorilor si al politistilor.

O nefericita dispozitie legala a permis ca absolventii Academiilor de Politie sa poata intra in corpul magistratilor fara a urma cursurile unei Faculati de Drept. Argumentul folosit a fost acela ca si la Academiile de Politie se predau cursuri de drept, pe principiul aplicat inainte de 1989, cand puteau fi judecatori si absolventii Colegiilor administrative cu durata de studiu de 3 ani.

Consecinta este ca numarul absolventilor de Academii de politie din randul judecatorilor sau procurorilor este in crestere, prezenta acestora traducandu-se in scaderea calitatii actului de justitie.

Pe de o parte aveam judecatori si procurori fosti politisti, iar pe de alta parte, avem magistrati ai caror soti sau rude sunt angajati in cadrul MAI.

Aceasta inseamna ca orice plangere sau demers juridic impotriva masurilor luate de Parchet, a unui abuz al politiei, orice reclamatie privind coruptia de la nivel administrativ, se va regasi cu o probabilitate foarte mare in fata unui fost lucrator al Ministerului de Interne care a facut pana de curand parte dintr-un sistem corupt, condus de indivizi ca Gabriel Oprea sau Petre Toba, ale caror abuzuri nu au fost niciodata reclamante, persoane care au fost obisnuite sa activeze intr-un sistem profund ierarhic (mai nou si militarizat) in care ordinul se executa si nu se discuta (a se vedea cazul lui Bogdan Gighina).

Acestea persoane, rebranduite in roba, din inaltimea podiumului, impart astazi dreptatea dupa niste principii pe care nu le-au inteles sau aplicat atunci cand erau politisti.

Fenomenul este prea extins pentru a se putea discuta doar de cazuri izolate. La fiecare instanta sunt cel putin un sfert (daca nu chiar mai mult) astfel de agenti, procentul fiind mai mare la instantele inferioare, de la care promoveaza insa cu repeziciune.

Credem ca, in realitate este un fenomen concertat menit sa schimbe raportul de forte din cadrul instantelor si sa asigure prelungirea dependentei Justitiei de zona serviciilor.

Se blocheaza astfel fenomenul de reciclare a sistemului judiciar, a vechilor judecatori, fie ramasi in sistem de dinainte de 1989, fie numiti de catre Ion Iliescu care i-a selectat din randul vechilor securisti care isi dovedisera fidelitatea in timpul evenimentelor din ’89 -‘90.

A fost o scurta perioada in care se simtea un aer de prospetime in aer si in Justitie. Judecatori tineri si bine pregatiti puteau fi intalniti la instantele superioare, dispusi din ce in ce mai putin la a face compromisuri si a da ascultare intereselor transmise pe linie administrativa la nivelul instantelor (pentru ca la nivelul conducerilor instantelor, ca si al CSM, lucrurile au ramas la fel, aceleasi persoane isi transmit functia de la pretector la pupil(a), fiecare presedinte/vicepresedinte fiind responsabil de reteaua de la nivelul instantei proprii).

Se nastea un fenomen prea periculos si care trebuia stopat.

Pentru asta, Institutul National al Magistraturii a fost populat cu formatori alesi pe spranceana, insarcinati cu prelucrarea viitorilor magistrati.

Apoi s-a pornit un val masiv de penetrare a profesiei de persoane venite din zona politiei, care prezentau garantii de obedienta fata de sistem si fata de grupurile de interese la care servisera si pana la acel moment.

Procurorii au fost incurajati sa se transfere in instante, ca judecatori, in sectiile penale, si intamplator sau nu, procentul judecatorilor ai caror soti sunt politisti sau procurori a crescut constant.

Pe langa riscul de afectare a independentei Justitiei, noii intrati in magistura nu uimesc nici prin gradul de pregatire.

Academiile de politie nu sunt cea mai buna pepiniera de juristi iar lipsa de cunostiinte se poate observa in instante cand orice discutie teoretica da nastere la o reactie de blocaj din partea magistratului nepregatit, lipsa de cunostinte incercand a fi mascata de agresivitate si badaranie.

Cercetarea judecatoreasca in scopul aflarii adevarului nu se mai regaseste in dosare, judecatorul de scoala de politie cunoscand adevarul fara nicio cercetare.

Sedinta de judecata se aseamana izbitor cu o discutie cu agentul de circulatie, iar amenzile pentru opinii diferite se impart cu nemiluita.

Pasul urmator este reinfiintarea tribunalelor poporului, pentru ca noi muncim, nu gandim.

Traim in epoca uniformelor.

Mai nou, Serviciul DGIPI (fostul Doi si-un sfert) din cadrul MAI, care ar fi trebuit de mult desfiintat, implicat in multiple scandaluri de coruptie care au dovedit subordonarea acestor tipuri de organizatii grupurilor de interese mafiote, capata o noua dimensiune. Este reorganizat ca serviciu militarizat!

Pentru ce este nevoie de un serviciu militarizat in cadrul Mnisterului de Interne? Pentru ce este nevoie de un serviciu secret in cadrul MAI?

Nu exista Serviciul Roman de Informatii, cu un buget si personal mai mari decat ale CIA? Nu exista Parchete si Politie?

Romania se tranforma intr-un teritoriu ocupat de spioni si lucratori de politie: ii avem in Parchete, DNA, DGIPI, SRI, SIE, SIPA, MAI, SPP, Directia Informatii Militare MAPN, Directia Generala Anticoruptie MAI, Centrul de documentare si Informare al Jandarmeriei, Directia de documentare pericole publice si vectori din cadrul Jandarmeriei, Politii locale, plus toata pleiada de asociatii satelit, cum ar fi Asociatii de Vantori si Pescari, Asociatii de Scafandri, Asociatii de luptatori, ACR, Asociatiile cadrelor militare in rezerva si retragere pentru fiecare zona – armata, interne, securitate externa, securitate interna.

Practic fiecare minister are cel putin 2 servicii de securitate, iar mai nou au ocupat si instantele.

Consiliul Superior al Magistraturii a realizat recent ca sistemul judiciar are o problema.

Problema consta in faptul ca prea multa lume are acces la informatii putand astfel afla ca un judecator a fost politist sau ca este casatorit sau inrudit cu unul, astfel incat Plenul CSM a dispus secretizarea (din nou) a CV-urilor profesionale ale magistratilor si a declaratiilor lor de interese.

Se marcheaza astfel sfarsitul unei foarte scurte perioade de transparentizare a sistemului judiciar si a oricaror sperante de schimbare la nivelul Justitiei".