Lumeajustitiei.ro dezvaluie in premiera motivatia hotararii presedintei Judecatoriei Sector 1, Emilia Madularescu, care in dosarul nr. 37103/299/2013, la data de 26 septembrie 2013, a acordat fostei sefe a CSM, judecatoarea Alina Ghica (foto) un ajutor public judiciar de peste 32.000 lei, pentru ca aceasta sa poata cere suspendarea executarii silite pornite impotriva ei de Banca Romana de Dezvoltare, prin executor judecatoresc, pentru recuperarea unui credit de 80.000 euro. Lumeajustitiei.ro a facut cunoscut, in editia din 29 septembrie 2013, faptul ca membra CSM Alina Ghica, fosta presedinte al Consiliului in anul 2012, nu putea beneficia de ajutor public judiciar, intrucat castiga lunar peste 15.000 lei, la care se adauga inca 500 euro pensie de intretinere de la fostul ei sot, avocatul Catalin Ghica. In plus, cererea Alinei Ghica, intemeiata pe prevederile OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila nu putea fi admisa in raport de faptul ca legea care reglementeaza un ajutor judiciar nu are aplicabilitate in materia cautiunii (care in fapt constituie o garantie pentru creditor, din care sa-si acopere prejudiciile rezultate din eventuala suspendare a executarii). In plus, OUG 51/2008 nu se poate aplica celor cu venituri lunari mai mari de 800 lei, iar suma maxima prevazuta de lege pentru un ajutor judiciar nu poate depasi cuanctumul a zece salarii minime pe economie – adica suma de 8000 lei! Numerosi avocati ne-au sunat dupa dezvaluirea acestui caz pentru a ne comunica ca niciun client al lor nu a beneficiat vreodata de un asemenea ajutor si ca este inadmisibila extrapolarea acestei facilitati in cazul cautiunilor, apreciind ca legea a fost incalcata grav si ca daca nu ar fi fost vorba de un membru al CSM, o asemenea cerere nu ar fi fost niciodata admisa.

„Descoperirea” judiciara a judecatoarei Emilia Madularescu: nicio vorba despre venitul de 17.000 lei lunar al Alinei Ghica si multe trimiteri la prevederile CEDO

Dar iata si inedita motivare a presedintei Judecatoriei Sectorului 1, Emilia Madularescu, care a admis o cerere de ajutor judiciar in materia unei cautiuni, lucru nemaintalnit in OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, nu cuprinde nicio referire la posibilitatea instantelor de a se pronunta asupra unei reduceri la plata cautiunii la executarea silita. Dar, adauga judecatoarea Emilia Madularescu, fostei sefe a CSM i s-ar fi incalcat drepturile omului, prin ingradirea accesului la justitie, daca nu s-ar aplica prevederile CEDO, intrucat: „Prin respingerea de catre organele judiciare nationale a cererilor de reducere ori scutire de la plata cautiunii s-ar incalca o principala componenta a dreptului la un proces echitabil: dreptul de acces la o instanta.”

Cum se incalca dreptul de acces al Alinei Ghica noi nu am inteles din motivare, intrucat in cuprinsul acesteia nu se sufla o vorbulita despre venitul ei lunar, foarte mare, de peste 15.000 lei (idemnizatia de membru al CSM) la care se adauga peste 2.200 lei, lunar, pensia de intretinere de la fostul ei sot.

Cosideram ca o analiza a veniturilor contestatarei Ghica era obligatorie in raport de faptul ca o cerere de ajutor public judiciar, pentru a fi admisa conform OUG nr. 51/2008 trebuia sa fie insotita si de dovada veniturilor, astfel incat instanta sa poata decide in cunostinta de cauza.

De ce nu ar fi putut plati Alina Ghica cautiunea de 10% stabilita prin lege pentru orice roman, cand ea are asemenea venituri uriase, in hotarare nu se analizeaza?! Cu atat mai mult cu cat nu se spune nici ce avere considerabila are judecatoarea (doua case si trei terenuri). Daca o persoana cu asemenea venituri, dupa ce a luat un credit de 80.000 euro, nu poate plati o cautiune cum cere legea, ce se mai poate spune de zecile de mii de romani executati silit de banci pentru credite nereturnate si care, desi au salarii mult mai mici, nu au beneficiat de asemenea facilitati, intrucat, asa cum am mai aratat, cautiunea constituie o garantie pentru dezdaunarea creditorului, in cazul producerii unor pagube prin suspendarea executarii silite. Altfel spus, daca bancii i s-ar produce o paguba insemnata, cum ar mai putea sa-si recupereze prejudiciul, daca o instanta reduce garantia de la 10%, la 1%, cum s-a intamplat in cazul Alinei Ghica?

In cazul de fata, dupa stiinta noastra, Alina Ghica a solicitat suspendarea executarii silite pornite impotriva ei de BRD intrucat i s-a pus poprire pe salariu la CSM. Intrucat datoria Alinei Ghica catre BRD este una certa, consideram nu era necesara suspendarea executarii silite, daca aceasta ar fi inteles sa achite la timp datoria, renuntand la o parte din considerabila ei avere. Un magistrat ar fi trebuit sa faca totul pentru a evita sa ajunga in situatia de datornic, situatie care afecteaza increderea justitiabililor in persoana acestuia.

Cum poate un membru al CSM sa fie un exemplu pentru sistemul judiciar, sa-i judece disciplinar pe alti colegi magistrati, si sa garanteze independenta Justitiei, cand el e executat silit de o banca si, in loc sa rezolve problema, incearca sa tergiverseze procesul de executare?

Cititi in continuare motivatia presedintei Judecatoriei Sectorului 1, Emilia Madularescu:

„La data de 23.09.2013, contestatoarea GHICA ALINA – NICOLETA a formulat cerere de ajutor public judiciar, privind reducerea cautiunii stabilite prin incheierea de sedinta din data de 19.09.2013, cand s-a dispus completarea cautiunii deja depusa cu suma de 35.197,55 lei, pana la valoarea de 35.697,55 lei, reprezentand 10% din valoarea obiectului cererii (79.860.30 euro), potrivit dispozitiilor art.403 alin.4 C.pr.civ.

In sustinerea cererii formulate, contestatoarea a invocat dispozitiile art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care au ca scop asigurarea unei garantii privind accesul liber al cetatenilor la justitie.

Astfel, fata de caracterul si scopul actului normativ invocat, acela de a asigura accesul liber si neingradit la justitie, contestatoarea apreciaza ca stabilirea unei cautiuni la aceasta valoare ii cauzeaza o greutate disproportionata si excesiva, incompatibila cu principiul liberului acces la justitie garantat de articolul 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.

Contestatoarea a mai invederat, tinand seama de veniturile de care dispune, ca prin stabilirea acestei cautiuni se aduce atingere insasi esentei dreptului de acces la o instanta fiind creata astfel si o discriminare intre cetateni in raport de veniturile pe care acestia le realizeaza.

In drept au fost invocate dispozitiile art.8 alin.(3) din O.U.G. nr.51/2008.

Analizand cu prioritate cererea petentei privind reducerea cautiunii stabilite prin incheierea de sedinta din data de 19.09.2013, la suma de 35.697,55 lei reprezentand 10% din valoarea obiectului cererii instanta retine urmatoarele:

Conform art. 403 alin. (1) C. pr. civ., pana la solutionarea contestatiei la executare sau a altei cereri privind executarea silita, instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, in afara de cazul in care legea dispune altfel. Se instituie, asadar, obligativitatea platii unei sume de bani, cu titlu de cautiune, de catre contestator, in scopul de a-l asigura pe debitor ca va putea fi indestulat pentru eventualele pagube suferite ca urmare a exercitarii si admiterii contestatiei la executare, fiind o garantie conferita acestuia de catre legiuitor.

Instanta retine ca desi petenta si-a intemeiat cererea pe dispozitiile O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, acest act normativ nu cuprinde nicio referire la posibilitatea instantelor de a se pronunta asupra cererii de scutire/reducere plata cautiune, ceea ce face ca aceste cereri sa nu fie insa inadmisibile, ci instanta urmeaza a proceda la analiza cererii prin prisma practicii CEDO si a drepturilor fundamentale ale omului ce trebuie sa guverneze orice analiza a unei petitii in fata unei instante nationale.

Astfel, art. 403 alin. (1) C. pr. civ. arata ca suspendarea executarii opereaza daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, rezultand ca daca instanta poate fixa suma de plata cu acest titlu, inseamna ca poate si sa dispuna reducerea acesteia sau chiar scutirea de la plata.

De asemenea, in sprijinul admisibilitatii acestei cereri sunt retinute si dispozitiile art. 21 din Constitutia Romaniei, privind accesul liber la justitie si art. 14 alin. (1) teza I din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice.

In acest sens este si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in aplicarea art. 6 par. 1 din Conventie, care arata ca orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, public si in termen rezonabil, de catre o instanta independenta si impartiala, instituita de lege, care va hotari asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil.

Prin respingerea de catre organele judiciare nationale a cererilor de reducere ori scutire de la plata cautiunii s-ar incalca o principala componenta a dreptului la un proces echitabil: dreptul de acces la o instanta. Strict legat de principiul preeminentei dreptului, accesul la o instanta reprezinta un element indispensabil pentru respectarea si asigurarea garantiilor instituite prin Conventie, dar si pentru punerea in practica a jurisprudentei Curtii (si nu doar a textului Conventiei), hotararile fiind obligatorii pentru instantele nationale si reprezentand, deci, un izvor de drept national.

Revenind la speta, apreciaza instanta ca respingerea cererii de suspendare provizorie pentru nedepunerea cautiunii nu ar face altceva decat sa o lipseasca pe petenta de posibilitatea de a obtine examinarea fondului cauzei si, prin urmare, de dreptul de acces la o instanta, aducandu-se atingere insesi esentei dreptului de acces la o instanta.

In consecinta, instanta va admite cererea privind ajutorul public judiciar si va dispune reducerea cautiunii aferenta cererii avand ca obiect „suspendare provizorie” de la 10% din valoarea obiectului cererii la 1% respectiv de la suma de 35.697,55 lei la suma de 3.569,75 lei.

DISPUNE:

Admite cererea de ajutor public judiciar, formulata de contestatoarea GHICA ALINA – NICOLETA, in contradictoriu cu intimata BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE SA – GRUP UNIREA, PRIN DIRECTIA RECUPERARE CREANTE, privind reducerea cautiunii aferenta cererii avand ca obiect „suspendare provizorie”.

Dispune reducerea cautiunii aferenta cererii avand ca obiect „suspendare provizorie” de la 10% din valoarea obiectului cererii la 1%, respectiv de la suma de 35.697,55 lei la suma de 3.569,75 lei.

Pune in vedere contestatoarei sa achite cautiunea in suma de 3.069,75 lei, retinandu-se ca la dosar a fost depusa o cautiune in suma de 500 lei, consemnata cu Recipisa de Consemnare nr.3562515/1/17.09.2013, achitata la CEC Bank – Sucursala Stirbei Voda. Irevocabila. - Pronuntata in sedinta publica, azi, 26.09.2013.”

Alina Ghica a pierdut procesul

Vi se pare corecta aceasta motivare? Noi credem ca daca aceasta hotarare, irevocabila, poate sta in picioare pentru membra CSM Alina Ghica, atunci ar fi corect, pentru egalitate de tratament, ca toti ceilalti zeci de mii de justitiabili care se lupta in instante cu bancile care ii executa silit, sa beneficieze de scutirea cautiunilor, pana la un procent derizoriu care sa goleasca de continut ratiunea acestui instrument prevazut de lege, intrucat au salarii incomparabil mai mici decat fosta sefa a CSM!

Amintim ca dupa acordarea ajutorului public judiciar, in acelasi dosar, la termenul din 3.10.2013 judecatoarea Emilia Madularescu a dat verdictul final pe cererea Alinei Ghica: „Respinge ca inadmisibila cererea de suspendare provizorie a executarii silite. Irevocabila”

* Cititi aici Incheierea Judecatoriei Sector 1 prin care s-a acordat ajutor public judiciar fostei sefe a CSM Alina Ghica

* Cititi aici OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar, in forma actualizata existenta pe portalul Ministerului Justitiei