Desi perceptia publica este ca CSM s-a opus desfiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie (SIIJ), in realitate SIIJ a fost vanduta definitiv de Consiliul Superior al Magistraturii. CSM a dat intr-adevar aviz negativ proiectului ministrului Justitiei de desfiintare a SIIJ, dar argumentele folosite in respectivul aviz nu fac altceva decat sa deschida larg poarta pentru dusmanii SIIJ, oferindu-le acestora munitie din plin care sa fie folosita impotriva sectiei.

Practic, membrii CSM nu au spus un “nu” ferm distrugerii SIIJ, ci si-au construit intreaga pozitie in jurul necesitatii unor garantii pentru magistrati. Caci CSM nu vorbeste decat despre asigurarea de garantii si nu explica in niciun moment de ce SIIJ in forma actuala trebuie pastrata, de ce nu trebuie desfiintata si de ce SIIJ insasi reprezinta o garantie pentru independenta magistratilor. Cu alte cuvinte, SIIJ poate fi nimicita, iar dosarele cu magistrati pot ajunge din nou la DNA, daca legiuitorul ofera anumite garantii. Poate asa se explica si votul suprinzator dat de seful CSM Bogdan Mateescu impotriva desfiintarii SIIJ, in conditiile in care acesta este un adversar declarat al sectiei speciale. Mateescu a fost injurat degeaba de tabara #rezist si laudat degeaba de cei care doresc pastrarea SIIJ pentru votul dat, intrucat in realitate seful CSM, bravo lui, a jucat perfect si nu a facut decat sa-si demonstreze din nou abilitatile demne de un politician versat.

Liber la desfiintarea SIIJ daca se revine la proiectul lui Predoiu

Cine citeste cu atentie avizul CSM poate observa extrem de usor o serie de “scapari” care, asa cum mentionam, pot fi folosite intr-un nou demers de desfiintare a SIIJ. O prima problema a avizului negativ al CSM se regaseste chiar in cea dintai pagina a documentului. Mai exact, ne referim la paragraful in care membrii CSM sugereaza ca desfiintarea SIIJ ar fi putut fi luata in calcul in cazul in care ministrul Justitiei Stelian Ion ar fi inaintat Consiliului forma proiectului propus de predecesorul sau Catalin Predoiu. O forma care prevedea ca SIIJ se inchide, ca dosarele cu magistrati trec din nou in competenta DNA, DIICOT si PICCJ, dar ca punerea in miscare a actiunii penale se va face doar cu autorizarea prealabila a Procurorului General, iar trimiterea in judecata a magistratilor se incuviinteaza de sectiile din CSM (click aici pentru a citi proiectul lui Predoiu).

Iata paragraful din avizul CSM in care membrii Consiliului sugereaza ca desfiintarea SIIJ poate fi luata in calcul daca se revine la proiectul lui Catalin Predoiu (vezi facsimil 1):

“Solutia normativa propusa nu este, insa, insotita de instituirea unor garantii menite sa dea eficienta principiului independentei justitiei, prin asigurarea unei protectii adecvate a judecatorilor si procurorilor impotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor.

Astfel de garantii se regaseau in forma anterioara a proiectului de act normativ si ar fi putut constitui o baza pentru initierea unei analize consistente care sa ofere solutiile potrivite pentru protejarea independentei justitiei. In mod regretabil insa, aceste garantii au fost calificate drept superimunitati in unele luari de pozitie publice, inclusiv ale unor reprezentanti ai celorlalte puteri in stat”.

Asadar, CSM transmite ca se poate discuta despre desfiintarea SIIJ daca garantiile prevazute de proiectul ex-ministrului Justitiei Catalin Predoiu vor fi reintroduse.

CSM citeaza din CCR doar ce le convine adversarilor SIIJ

Inexplicabila este si raportarea CSM la Decizia Curtii Constitutionale 33/2018 prin care s-au analizat modificarile aduse Guvernul PSD-ALDE la Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, modificari care au inclus si infiintarea SIIJ. Astfel, CSM a extras din Decizia 33/2018 a CCR paragraful in care se vorbeste despre posibilitatea ca legiuitorul sa adopte norme, dar cu respectarea independentei judecatorilor (vezi facsimil 2): “In cuprinsul Deciziei nr. 33/2018, Curtea a retinut ca 'in considerarea unor valori si principii constitutionale, apartine competentei legiutorului ordinar dreptul de a adopta norme care sa dea continut Legii fundamentale'. Sub acest aspect, prin Decizia nr. 20/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Curtea a retinut ca dispozitiile art. 124 alin. (3) din Constitutie, conform carora judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, 'nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constitutionale obligatorii pentru Parlament, care are indatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzatoare de asigurare reala a independentei judecatorilor, fara de care nu se poate concepe existenta statului de drept, prevazut prin art. 1 alin. (3) din Constitutie'”.

Ce transmite CSM voalat? Ca intr-adevar legiuitorul poate face ce doreste, inclusiv sa desfiinteze SIIJ, dar numai cu asigurarea unor garantii de independenta pentru magistrati.

Ne intrebam insa de ce nu a citat CSM din aceeasi Decizie CCR 33/2018 alt paragraf, mult mai important in contextul dezbaterilor pentru desfiintarea SIIJ. Acela in care CCR explica faptul ca: “Sub aspectul infiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, la nivelul celui mai inalt parchet national, Curtea retine ca aceasta are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigatie, si constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului. Se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati”.

Credem ca acest paragraf din Decizia CCR 33/2018 era mult mai util in apararea SIIJ decat cel invocat in avizul CSM. Asta intrucat CCR arata ca SIIJ in sine este o garantie pentru independenta judecatorilor.

De asemernea, CSM putea aminti alta decizie CCR, care sa fie folosita in apararea SIIJ. Ne referim la Decizia 547/2020, care face trimitere la Decizia CCR 33/2018 si prin care s-a respins o incercare de desfiintare a SIIJ venita chiar din partea actualului presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, Bogdan Mateescu. Concret, in Decizia 547/2020 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 88/1-88/9 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 90/2018 privind unele masuri pentru operationalizarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, CCR arata ca: “Prin urmare, constatand ca infiintarea SIIJ la nivelul celui mai inalt parchet national are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigatie, si constituie o garantie legala a principiului independentei justitiei, sub aspectul componentei sale individuale, independenta judecatorului, Curtea a retinut ca 'se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati'”.

CSM da idei adversarilor SIIJ si cu avizul Comisiei de la Venetia

Alt paragraf din avizul CSM care le da munitie adversarilor SIIJ este cel in care membrii Consiliului citeaza din Comisia de la Venetia. Un paragraf in care se face vorbire, atentie, despre pastrarea dosarelor cu magistrati la DNA, dar cu acordarea de garantii mai solide pentru judecatori si procurori (vezi facsimil 3): “Preocuparea referitoare la asigurarea unor garantii pentru judecatorii si procurorii supusi unor investigatii penale transpare inclusiv din Avizul preliminar al Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) nr. 924/2018 privind propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Astfel, in paragraful 88 din acest aviz s-a ridicat intrebarea daca 'recurgerea la procurori anticoruptie specializati, cu acordarea unor garantii procedurale mai solide pentru judecatorii si procurorii investigati, fara infiintarea unei structuri speciale in acest scop, nu ar fi o solutie mai potrivita (...)'”.

Asadar, este lansata din nou ideea (la fel ca in cazul trimiterii la proiectul lui Predoiu, amintit la inceputul articolului) ca dosarele cu magistrati pot fi instrumentate de DNA, insa numai cu asigurarea de garantii. Din nou observam ca CSM avea posibilitatea de a selecta alt paragraf din avizul Comisiei de la Venetia, mult mai favorabil apararii SIIJ: “Evident, decizia privind organizarea si structura Ministerului Public apartine autoritatilor national competente. Iar preocuparea legiuitorului de a asigura, in contextul noii sectii propuse, garantii procedurale efective magistratilor vizati trebuie salutata. Este vorba in special de implicarea CSM in numirea procurorului sef al Sectiei, precum si a procurorilor din cadrul Sectiei, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie speciala infiintata in cadrul Consiliului. Acelasi mecanism este preconizat si pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecatori si procurori) este importanta intrucat Sectia, desi va fi condusa de un procuror sef, va investiga atat procurori cat si judecatori (a se vedea articolele 88/3 pana la 88/5 din propunerea de modificare a Legii nr.304/2004). - 18 - CDL-PI(2018)007. De asemenea, indicarea cu precizie in legii a criteriilor (inclusiv cel putin 18 ani vechime in functia de procuror) si a conditiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidati asigura cateva garantii importante de calitate si, sa speram, de impartialitate pentru numirile in aceasta sectie sensibila”.

Exemplu de garantie: eliminarea suspendarii din functie

Pe de alta parte, CSM ofera si un exemplu de garantie care trebuie acordata magistratilor in cazul desfiintarii SIIJ. Este vorba despre eliminarea prevederii potrivit careia judecatorii si procurorii sunt suspendati din functie la momentul trimiterii in judecata (vezi facsimil 4): “In stransa legatura cu obiectul de reglementare al proiectului de lege transmis spre avizare, nu poate fi omis faptul ca, in reglementarea actuala a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare – art. 62 alin. (1) lit. a) – judecatorul sau procurorul este suspendat din functie cand a fost trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni dupa confirmarea judecatorului de camera preliminara. Asadar, se ajunge, potrivit legii, la suspendarea din functie a unui judecator sau procuror doar prin efectul aprecierii exclusive a procurorului care dispune trimiterea in judecata, confirmarea judecatorului de camera preliminara neputand viza chestiuni legate de temeinicia acuzatiei, ci doar chestiuni de nelegalitate exclusiv de ordin procedural. O astfel de posibilitate este cu atat mai criticabila cu cat, in cazul altor categorii profesionale care nu se bucura de garantii de independenta consfintite constitutional, nu este instituit un sistem de suspendare din functie in aceleasi conditii de severitate. In aceste conditii, pentru a asigura premisele evitarii oricarei forme de presiune impotriva judecatorilor si procurorilor, apare evidenta necesitatea unei analize pentru identificarea unor garantii suplimentare, care sa vizeze modul in care acestia pot fi urmariti penal sau trimisi in judecata de catre organele de urmarire penala”.

Sa intelegem deci ca, in viziunea CSM, DNA poate primi din nou competenta in anchetarea magistratilor daca se elimina prevederea privind suspendarea din functie a judecatorilor si procurorilor trimisi in judecata? O prostie imensa, intrucat chiar si fara suspendare din functie santajul DNA poate fi exercitat la fel de bine.

Scandalos: CSM pune semnul egalitatii intre SIIJ si DNA

Scandaloasa este una dintre ultimele argumentatii facute de CSM in avizul negativ dat proiectului privind desfiintarea SIIJ. Avem in vedere asemanarea SIIJ cu DNA, in care CSM face referire la decizia ICCJ prin care i-a fost anulat controlul judiciar Laurei Kovesi, decizie care ulterior a fost folosita de procurorii din CSM pentru a o ataca pe procuroarea SIIJ Adina Florea fata de care au sesizat Inspectia Judiciara (vezi facsimil 5): “Pe de alta parte, si sub actuala reglementare au existat serioase ingrijorari, unele confirmate de instanta suprema, in legatura cu modul in care Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a instrumentat unele cauze privindu-i pe magistrati, generate de insemnate neregularitati procedurale si de fond, intens mediatizate. De asemenea, au existat critici substantiale, atat sub imperiul reglementarii anterioare, la adresa Directiei Nationale Asnticoruptie, cat si sub imperiul reglementarii anterioare, la adresa Directiei Nationale Anticoruptie, cat si sub imperiul reglementarii actuale, la adresa Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, vizand scurgeri de informatii in spatiul public din dosarele penale, care au fost de natura sa starneasca temeri in randul magistratilor, generand expunerea mediatica nejustificata a acestora, cu incalcarea manifesta a prezumtiei de nevinovatie”.

Sa compari SIIJ cu DNA dupa abuzurile crunte facute de-a lungul anilor de parchetul anticoruptie este strigator la cer. Evident insa ca “serioasele ingrijorari” privind “modul in care SIIJ a instrumentat unele cauze” si scurgerile de informatii in spatiul public “care au starnit temere in randul magistratilor”, aspecte mentionate in avizul CSM, vor fi folosite la randul lor ca argumente pentru desfiintarea SIIJ.

In final, concluzia CSM a fost ca: “Se impune a fi adoptata o reglementare de echilibru, care sa asigure dezideratul identificarii unor garantii adecvate in vederea respectarii independentei justitiei, dar care sa nu constituie piedici nejustificate in ancheta penala”.

SIIJ va fi desfiintata cu mana CSM

Asadar, dupa cum ati putut observa din cele prezentate mai sus si dupa cum veti putea citi in avizul pe care il publicam integral la finalul articolului, CSM nu vorbeste decat despre asigurarea de garantii si nu explica in niciun moment de ce SIIJ in forma actuala trebuie pastrata, de ce nu trebuie desfiintata si de ce SIIJ insasi reprezinta o garantie pentru independenta magistratilor. Ideea principala care reiese din aviz este, in opinia noastra, ca SIIJ poate fi desfiintata, iar DNA poate primi din nou competenta in anchetarea magistratilor daca sunt asigurate anumite garantii pentru judecatori si procurori.

Asa cum mentionam, problema este ca avizul CSM, chiar negativ fiind, prin modul in care a fost argumentat, ofera din plin munitie adversarilor SIIJ. Acestia vor folosi fix justificarile CSM in momentul in care vor da un nou atac impotriva SIIJ, iar desfiintarea Sectiei nu va putea fi evitata. Desfiintarea SIIJ se poate produce prin cel putin trei moduri:

- ministrul Justitiei va reveni in CSM cu proiectul de desfiintare a SIIJ in forma propusa de Catalin Predoiu, avand in vedere ca membrii Consiliului au explicat in avizul negativ ca proiectul fostului ministru de desfiintare a SIIJ prevedea garantii pentru magistrati si ca “ar fi putut constitui o baza pentru initierea unei analize consistente”;

- ministrul Justitiei poate reveni in CSM cu un nou proiect de desfiintare a SIIJ in care sa includa garantiile cerute de CSM, precum lipsa suspendarii din functie a magistratilor trimisi in judecata;

- Parlamentul poate prelua argumentele CSM referitoare la nevoia unor garantii (fie sub forma celor prevazute in proiectul lui Predoiu, fie cele privind eliminarea suspendarii din functie, fie altele) in momentul in care vor declansa demersurile pentru modificarea Legilor Justitiei, modificari care vor cuprinde desfiintarea SIIJ, astfel incat aceasta sa nu mai fie facuta printr-un proiect separat.

Oricum ar fi, SIIJ nu mai poate fi salvata, credem noi, dupa avizul CSM.

Membrii CSM trebuie sa dea explicatii

In acest context, Lumea Justitiei solicita fiecarui membru CSM care a dat aviz negativ proiectului de desfiintare a SIIJ sa iasa public si sa explice daca si-a dat acordul pentru aceasta forma a avizului. Caci poate avizul a fost conceput de doar cativa membri ai Consiliului si apoi publicat fara ca ceilalti colegi care au votat impotriva desfiintarii SIIJ sa aiba habar de continutul documentului. Sau poate ca avizul negativ in aceasta forma le-a fost impus tuturor membrilor CSM care au dat aviz negativ inchiderii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.

Oricum ar fi, din punctul nostru de vedere, avizul este o rusine si o crunta manipulare a romanilor, in general, si a magistratilor de buna-credinta, in special, lasati sa creada ca CSM s-a opus cu adevarat distrugerii sectiei speciale.

In final, amintim cine sunt cei 11 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii care au avizat negativ proiectul de lege al ministrului Justitiei Stelian Ion privind desfiintarea SIIJ:

- judecatoarea Gabriela Baltag;

- judecatoarea Evelina Oprina;

- judecatoarea Lia Savonea;

- judecatoarea Simona Marcu;

- judecatoarea Margareta Nicoleta Tint;

- judecatoarea Mariana Ghena;

- judecatorul Bogdan Mateescu;

- sefa ICCJ Corina Corbu;

- procurorul Codrut Olaru;

- reprezentantul societatii civile Victor Alistar;

- reprezentantul societatii civile Romeu Chelariu.

Prezentam integral avizul negativ dat de CSM proiectului de lege al ministrului Justitiei Stelian Ion privind desfiintarea SIIJ: