De mai multa vreme, Lumeajustitiei.ro a avertizat asupra problemelor create de Ministerul Finantelor prin politica legislativa adoptata de aceasta institutie in domeniul jocurilor de noroc si de favoritismul de care beneficiaza Loteria Nationala in concurenta cu operatorii privati. Reglementarile in vigoare au dovedit pana acum ca acest favoritism exista si se dezvolta, in detrimentul unei piete concurentiale aducatoare de beneficii la bugetul statului, probleme care au fost evidentiate si in verificarile realizate in ultimile luni de zile de catre Consiliul Concurentei.

Cu toate ca Ministerul Finantelor a luat la cunostinta rezultatele acestor verificari, cu toate ca inca din 2006 s-a atentionat asupra acestei nevoi reale de a elimina dispozitiile care fac ca Loteria Nationala sa fie favorizata (politica anticoncurentiala), factorii de decizie din minister si-au astupat urechile, si-au acoperit ochii si s-au facut ca nu vad si nu aud. Lumeajustitiei.ro a aflat ca, satul de lipsa de reactie a MF, Consiliul Concurentei a intocmit, actualmente, un material care sa stea la baza unui proiect de initiativa legislativa. Din acest document care a ajuns in posesia noastra reiese clar ca Guvernul a pus Loteria Nationala sub un scut protector si alica un tratament discriminatoriu, care dezavantajeaza net operatorii economici privati aflati actualmente pe plaja jocurilor de noroc. Iata care sunt concluziile Consiliului Concurentei, expuse in materialul care, odata aflat pe masa Ministerului Finantelor, va trebui sa fie luat in considerare pentru a se elimina odata pentru totdeauna relatia directa dintre Loteria Nationala si MF, minister care este, dupa cum se stie, si actionar majoritar care-si desemneaza membrii in Consiliul de Administratie al Loteriei Romane, cat si ca reglementator si structura in subordinea caruia functioneaza Comisia de autorizare a jocurilor de noroc. Aceasta dubla calitate este una care perpetueaza marile nereguli din domeniul economic al activitatilor legate de jocurile de noroc.

Sa existe acelasi tratament concurential si nediscriminatoriu !

Iata care sunt propunerile Consiliului Concurentei de modificare a actualului cadru de reglementare al domeniului jocurilor de noroc, cu mentiune a ca aceasta insitutie, Consiliul Concurentei, are datoria de a proteja, stimula si mentine un mediu concurential pe piata economica romaneasca si are in atributii implicarea sa in procesul legislativ, prin emiterea de avize pentru proiectele de acte normative care pot avea impact anticoncurential sau prin formularea de propuneri si recomandari de modificare a acelor prevederi cu impact anticoncurential.

“Consiliul Concurentei considera ca operatorii economici trebuie sa beneficieze de reguli clare si nediscriminatorii din partea autoritatilor de reglementare. Este astfel necesar ca toti operatorii existenti pe o piata, indiferent de natura capitalului social (de stat sau privat), sa beneficieze de acelasi tratament din partea statului. In caz contrar, prin aplicarea unui tratament discriminatoriu, se creeaza avantaje pentru unii in detrimentul celorlalti, fapt care este interzis de principiul constitutional al dreptului la libera initiative si de cel al liberei concurente. Unul dintre principalele aspecte care a suscitat interes din partea autoritatii de concurenta l-a reprezentat tratamentul fiscal favorabil acordat Companiei Nationale Loteria Romana SA pentru acele jocuri de noroc care se desfasoara pe pietele deschise concurentei.

Prin Decizia nr. 154/2006 privind masurile de sprijin financiar acordate CN Loteria Romana SA, Consiliul Concurentei a recomandat Ministerului Finantelor Publice adoptarea de masuri in sensul eliminarii dispozitiilor legale care instituie un tratament preferential Loteriei Romane pentru jocurile de noroc pentru care aceasta nu are drepturi exclusive de organizare si exploatare.

In ciuda existentei acestei decizii, confirmate si de catre instantele judecatoresti, odata cu adoptarea noului cadru de reglementare, in anul 2009, o parte din avantajele de care beneficiase Loteria Romana pana la momentul respectiv au fost pastrate. Ulterior, s-au adaugat altele noi”.

Ce a stabilit Inalta Curte in 2006 a daramat Ministerul Finantelor in 2009!

Prezentam in continuare prevederile si aspecte anticoncurentiale continute de actualele reglementari din domeniu, unele dintre ele deja aduse la cunostinta ministerului prin interventii anterioare, insotite de observatiile formulate de Consiliul Concurentei si de recomandarea modificarii, in baza art. 26 alin.(1) lit.l) din Legea concurentei, a actelor normative mentionate.

“1. Potrivit prevederilor art. 18 alin.(5) din OUG nr.77/2009 privind

organizarea si exploatarea jocurilor de noroc, aprobata cu modificari prin Legea nr.246/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, LoteriaRomana poate incheia contracte (orice fel de contracte) cu persoanefizice sau juridice (indiferent de domeniul de activitate al acestora) pentruorganizarea si exploatarea jocurilor de noroc (inclusiv in cazul celor depe piata concurentiala) in timp ce operatorii privati sunt limitati, inconformitate cu art. 1 alin.(5) la incheierea unor contracte de asociere inparticipatiune si numai cu alti operatori din piata.Atata vreme cat o astfel de prevedere vizeaza toate jocurile de norocoperate de Loterie, nu numai cele pentru care detine exclusivitate, putemvorbi despre stabilirea de conditii discriminatorii pentru activitateaintreprinderilor aflate pe aceleasi piete concurentiale cu Loteria Romana,conditii care ar putea crea un avantaj concurential acesteia din urma in

raport ceilalti operatori din piata. In consecinta, fie toate intreprinderile primesc dreptul de asociere libera, fie limitarea avuta in vedere trebuie aplicata si Loteriei Romane.

2. In anul 2006, in urma analizei efectuate de autoritatea de concurenta, prin Decizia 154/2006, mentionata mai sus, s-a constatat faptul ca „videoloteria” operata de Loteria Romana este, in realitate, joc de noroc de tip „slot-machine”, activitate care se desfasoara pe o piata concurentiala. In consecinta s-a dispus recuperarea ajutorului de stat ilegal de care a beneficiat compania nationala prin scutirea de la plata unor taxe pentru aceasta activitate, Inalta Curte de casatie si Justitie conformand justetea constatarilor Consiliului Concurentei. Loteria romana a restituit ajutorul de stat ilegal si dobanzile aferente. Cu toate acestea, prin Normele metodologice de aplicare a OUG nr.77/2009, aprobate prin HG nr.870/2009, videoloteria a fost incadrata in categoria jocurilor loto si nu in categoria slot-machine fapt care atrage dupa sine, in continuare, scutirea de la plata taxelor aferente jocurilor slot-machine (taxa de autorizare, taxa de acces achitata de jucatori). Printr-o astfel de incadrare, Loteria Romana beneficiaza de un tratament fiscal preferential, aspect care echivaleaza cu o masura susceptibila de a constitui ajutor de stat, similar celui pe care a trebuit sa il restituie. Este de mentionat si faptul ca prin incadrarea videoloteriei in alta categorie decat slot-machine, Loteria Romana nu este tinuta sa respecte toate conditiile necesar a fi indeplinite pentru obtinerea licentei si a autorizatiilor de exploatare fapt care, de asemenea,creeaza o discriminare in piata, distorsionand concurenta.

3. Potrivit art.732 alin. (5) lit. e) din Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc,aprobate prin HG nr. 870/2009 si modificate prin HG nr.823/2011, invederea obtinerii autorizatiei de operator de monitorizare si raportarepentru jocurile de noroc definite la art.10 alin.1 lit.g, h si i din OUG nr.77/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, un operatoreconomic trebuie sa aiba experienta, direct sau indirect, de minim 5 aniin activitatile de jocuri de noroc definite la art. 10 alin (1) lit. g), h) si i) dinordonanta de urgenta, cu privire la furnizarea de servicii complete sicontinue privind solutii de retea catre organizatori de jocuri de noroc, invederea asigurarii celor mai bune practici in furnizarea si mentinerea: (i)ansamblului de solutii tehnice pentru retelele de jocuri, (ii) unuimanagement complet al retelelor si (iii) unei strategii de retea functionala implementabila atat la nivel national, cat si international;

Cerinta de mai sus apare, cel mai probabil, ca fiind imposibil de indeplinit de catre o intreprindere romaneasca - persoana juridica inregistrata in Romania - creand practic o discriminare a acestora in raport cu alte firme de profil din alte state UE/SEE.Consideram ca „experienta in furnizarea de servicii complete si continue privind solutii de retea” ar putea fi suficienta pentru a asigura „cele mai bune practici” si fara a limita excesiv accesul pe piata. De asemenea, consideram ca ar trebui avut in vedere si riscul existentei unui posibil conflict de interese intre operatorul privat care, pe de o parte, este supervizor al desfasurarii jocurilor de noroc on-line iar pe de alta parte este furnizor de servicii informatice catre operatorii supravegheati, pentru ca, prin intermediul acestuia s-ar putea facilita un schimb de informatii esentiale referitoare la piata jocurilor de noroc on-line.De asemenea, daca la lit d) a aceluiasi articol se vorbeste despre„experienta, direct sau indirect, prin personal propriu sau colaboratori”, in textul in cauza nu se specifica la ce se refera experienta unui operator economic. Pentru a nu crea confuzie ar trebui, eventual, specificat, ca experienta indirecta are in vedere fie un alt membru al grupului din care face parte operatorul economic, ori o relatie de asociere/subcontractare etc. Este de notat ca experienta obtinuta prin colaboratori nu poate fi considerata o experinata proprie a operatorului economic.

4. Potrivit art. 733 din aceleasi norme, printre atributiile si obligatiile

Operatorului de Monitorizare si Raportare se numara, la lit.t), includerea in contractele incheiate cu organizatorii de jocuri de noroc monitorizati, a prevederilor privind sumele incasate pentru prestatiile prevazute de ordonanta de urgenta si de prezenta hotarare, care nu vor depasi 0,7%din incasarile efectiv realizate anual la nivelul unui organizator dejocuri de noroc definite la art. 10, alin (1) lit g), h) si i) din ordonanta de urgenta.

In conditiile in care este vorba despre o piata in formare - piata serviciilor de monitorizare si raportare pentru jocurile de noroc on-line – stabilirea unui plafon maxim pentru tarifele serviciilor prestate de operatorii economici autorizati sa desfasoare o astfel de activitate poate avea impact anticoncurential, orientand cel mai probabil piata spre practicarea aceluiasi procent si eliminand sau restrangand practic concurenta prin pret intre acestia.

Un astfel de plafon ar putea fi reglementat numai in cazul in care operatorul de monitorizare este o institutie sau autoritate de stat sau in eventualitatea in care, vorbim despre un singur operator selectat si autorizat in acest sens cu respectarea procedurilor legale in materie, cel mai indicat, prin licitatie publica deschisa.

5. O parte a disfunctionalitatilor constatate in mod constant in acest domeniu si-ar putea avea originea in dubla calitate a Ministerului Finantelor Publice atat ca actionar majoritar si entitate care desemneaza membrii consiliului de administratie al Loteriei Romane, cat si ca reglementator si structura in subordinea caruia functioneaza Comisia de autorizare a jocurilor de noroc si care acorda accesul pe piata. Principiul folosit in astfel de cazuri in tarile din Uniunea Europeana si in alte tari cu economie de piata este acela al separarii celor doua pozitii si al crearii unei entitati independente care sa aplice aceleasi reguli, in mod nediscriminatoriu, tuturor operatorilor economici de pe piata si sa medieze eventualele dispute intre acestia.

In aceste conditii, Consiliul Concurentei recomanda in mod ferm crearea unui autoritati publice independente care sa reglementeze si sasupervizeze acest domeniu, alcatuita, preponderent, din membri dinafara domeniului jocurilor de noroc. Aceasta autoritate ar putea sacontroleze in mod mai eficient activitatea tuturor intreprinderilor de pepiata, intr-un domeniu care este supus multor obligatii si conditii.Autoritatea ar putea fi finantata dintr-o contributie prelevata de laoperatorii economici din piata jocurilor de noroc.Este de principiu ca, daca Statul Roman, prin Guvern, intentioneaza sapermita dezvoltarea in continuare, in regim privat, prin licentiere, a unor activitati care constituie altminteri, conform legii, monopol de stat, ar trebui sa creeze un sistem administrativ si normativ care sa asigure o functionare eficienta si in conditii de concurenta a acestora”.