Partidul Social Democrat a organizat, vineri, la Palatul Parlamentului, o intrunire pe teme de justitie cu reprezentanti ai CSM, ai parchetelor si instantelor din tara, dar si ai societatii civile. Printre participantii la intrunirea moderata de Adina Anghelescu Stancu, senior editor la Lumeajustitiei.ro s-au numarat fostul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul George Balan, judecatorul Ana Labus, membru CSM, avocatul Lucian Bolcas, senatorul Dan Sova, presedintele PSD Victor Ponta, fostul premier Adrian Nastase, dar si reprezentanti ai societatii civile, printre care si directorul Transparency International, Victor Alistar. De asemenea, la eveniment a mai participat si decanul Baroului Bucuresti, avocatul Ilie Iordachescu, precum si deputatul Florin Iordache. Temele dezbaterii au fost legate de problemele cu care se confrunta justitia in acestr moment, de la lipsa de spatii pana la slaba salarizare a oamenilor din sistem, precum si la indepenta puterii judecatoresti.

Senatorul Dan Sova: “Senatul nu a respins proiectul de lege care prevedea promovarea la ICCJ pe baza unui concurs pentru ca nu ne dorim sa ajunga la instanta suprema magistrati bine pregatiti, ci pentru modul lipsit de impartialitate in care erau compuse comisiile de examinare”

Senatorul Dan Sova a explicat ca simte “un fel de apatie in legatura cu reforma Justitiei. Din 2005 incoace, independenta Justitiei deranjeaza foarte tare, si s-au facut multe gesturi prin care puterea a incercat sa subjuge independenta magistratilor. Doamna Monica Macovei, eternul luptator anticoruptie, a venit si a pus Guvernul sa isi asume raspundere pe Legea 247, care ii dadea procurorii la pachet domnului presedinte. O minciuna de genul celor din timpul transformarii socialiste din Romania. Senatul a respins initiativa de promovare la instanta suprema pentru ca, problema este cine ajunge sa decida numirea unui judecator la ICCJ si in formula respinsa de Senat se prevedea ca, spre deosebire de situatia de acum, cel care ar fi dorit sa devina judecator trebuia sa sustina un examen: o comisie, numita de CSM, dar la propunerea INM, compusa dintr-un profesor universitar, un auditor de justitie de la INM si un judecator al ICCJ. Propunerea apartinand INM este determinata de Ministerul Justitiei, de care apartine INM, iar Ministerul Justitiei apartine domnului presedinte Traian Basescu. Pe langa asta, multi auditori de justitie nu au fost niciodata magistrati, cine sa evalueze un magistrat pentru ICCJ? Sa fie concurs pentru ICCJ, dar sa fie organizat de CSM, ca sa nu fie niciun fel de imixtiune in numirea magistratilor”, a aratat Sova. Acesta a mentionat ca ceea ce il deranjeaza pe el ca avocat, si nu numai pe el, este ca dosarele “ajung pe televizor inainte de a ajunge in instante, procurorii nu sunt vedete de televiziune, scurgerile de informatii reprezinta o infractiune, dar nimeni nu s-a sesizat (…) Am fost zoriti sa facem in 3 luni Codul Penal, Codul de Procedura Civila, desi noi spuneam ca nu se pot aplica, pentru ca nu exista studii de impact. Obsesia maladiva a unora care nu cunosc foarte bine sistemul juridic romanesc, jurisprudenta unitara, din aceasta dorinta e reglementat recursul in unificarea jurisprudentei, dar cum l-au reglementat fara studiu de impact? In fond, apel si recurs, fiecare om va putea sa ridice aceasta problema la ICCJ, timp in care procesul se va suspenda. Sunt 3 milioane de dosare, pai numai daca la 10% din cauza va ridica cineva unificarea jurisprudentei, sunt 300.000 de dosare la ICCJ. L-am intrebat pe domnul ministru Catalin Predoiu de cati magistrati este nevoie pentru recursul in unificare. A spus de 400, si l-am intrebat de unde ii luam? A zis ca nu este problema lui, si la momentul la care l-am intrebat erau 2.200.00 de dosare, nu 3 milioane”. Cu privire la timpul in care sunt solutionate dosarele in Romania, Sova a explicat faptul ca “s-a creat o falsa problema cu celeritatea. Eu am spus ca nu i-as dori unei persoane judecate ca asta sa se faca cu celeritate, ci sa parcurga toate etapele necesare pentru administrarea unei probatiuni care sa determine o solutie corecta. Si as vrea sa dispara un mit: in Franta, timpul mediu de rezolvare al unui litigiu este de 7 ani. Nu se mai incurca nimeni in celeritate”.

Chiuariu: “Puterea judecatoreasca este, in mandatul actualei puteri, sub asediu. Unii judecatori vin de acasa cu hartie ca sa isi printeze hotararile judecatoresti”

La randul sau, fostul ministru al Justitiei, Tudor Chiuariu, a declarat: “As vrea sa trag un semnal de alarma, fiindca justitia, puterea judecatoreasca este, in mandatul actualei puteri, sub asediu. Nu ma refer numai la lipsa mijloacelor materiale, la reducerile salariale, dar, in ultima vreme, justitia a devenit tap ispasitor pentru oricare din nereusitele unui Guvern impotent. Nu stiu daca mai putem vorbi azi de independenta Justitiei, fiindca orice sef de parchet isi permite sa atace credibilitatea Justitiei din Romania si sa o puna la indoiala. Deteriorarea constanta in urma acestei actiuni propagandistice din Romania, e foarte greu sa ai o justitie credibila daca toti reprezentantii puterii gasesc justitia responsabila de orice esec al guvernarii. Stim cu totii ca aceste acuzatii sunt in cea mai mare parte false, dar, din pacate, nici reprezentantii ICCJ nu au o replica si sunt timorati si am ajuns ca in Romania termenele de judecata sa fie stabilite de presedintii de instanta, nu de judecatori. De aceea, CSM-ul nu are nicio replica in raporturile cu reprezentantii puterii. Societatea civila trebuie sa dea o replica dura acestui mod de timorare a Justitiei. Marea provocare a viitorului Guvern va fi aceea de a asigura conditiile materiale, adica spatiu, personal auxiliar, am ajuns sa vorbim ca unii dintre judecatori vin cu hartie de acasa ca sa isi printeze hotararile judecatoresti”. La randul sau, avocatul Lucian Bolcas a mentionat: “Demnitatea justitiei, asta este una din problemele cardinale, independent daca sub egida cuvantului justitie inglobezi colegii procurori, avocati etc. Demnitatea justitiei e ca demnitatea fiecaruia dintre noi, nu se poate impune, nu poate fi castigata prin jocuri democratice. In sondaje, imaginea justitiei e de o anume maniera, in viata mea nu am crezut in sondajele de opinie. Rolul justitiei este unul urias, traim intr-o lume nebuna, in care e nevoie de echilibru, in care ne intrebam incotro si exista numai doua directii: democratia si totalitarismul. Din punctul asta de vedere, rolul justitiei este covarsitor, este ultima bariera in apararea democratiei, care este fragil, pentru ca in structurile ei se naste germenul totalitarismului, justitia le poate bloca, justitia poate sa reprezinte un dusman sau un aliat, dar mai important decat un aliat al fortelor politice, din acest punct de vedere, justitia prin aceasta isi castiga propria sa demnitate. Sunt bucuros ca exista CSM-ul, pentru ca este normal ca magistratii sa fie in primul rand judecati de egalii lor, asta este o demnitate a actului de justitie, dar sa-i judeci, asta-i problema, asta-i rolul CSM, sa aiba sirea spinarii. Responsabil cu demnitatea justitiei este CSM-ul. Consiliul Legislativ este primul chemat sa faca ceea ce se numeste asanarea legislativa, de aici trebuie sa porneasca. Dorim toti oameni cu demnitate in actul de justitie. Eu imi mai doresc ceva: avem nevoie de oameni civilizati, de oameni care stiu ce inseamna buna-cuviinta in dialogul intelectual in ceea ce reprezinta actul de justitie. INM, asa cum ii face pe judecatori si pe procurori, asa ii avem. Aici ar trebui sa fie un curs de bune maniere”.

Decanul Baroului Bucuresti, Ilie Iordachescu, a cerut parlamentarilor sa elimine cu totul barourile paralele

Decanul Baroului Bucuresti, Ilie Iordachescu, arugat parlamentarii, la randul sau, sa ia “in considerare pozitia avocatului, pentru ca daca nu o faceti, gresiti enorm de mult, va rog sa observati ca toate programele implementate de UE au in vedere in principal avocatul. Apar fel de fel de structuri paralele, nu se spune nimic din partea dumneavoastra, ce intentii aveti, dincolo de principiile pe care le enumerati, care sunt foarte frumoase, nu vad ce preocupari aveti dvs fata de grija principala a magistratului, si anume salariul. Asta este esenta, pentru ca principiile le-au enumerat si alte partide. Doua probleme: sa va aplecati si asupra avocatului si a doua problema care ar putea sa va dea de gandit este salariul magistratului, care este nemultumit de salariul pe care il primeste, dar nu la modul pe care l-ati preconizat dvs ca va fi facut bugetul. Ne intereseaza daca este posibil sa stabiliti in programul dvs imbunatattirea salarizarii magistratilor. Consideram ca in programul dvs, printre alte aspecte, ar trebui sa aveti in vedere sa solutionati definitiv problema structurilor paralele. Cu toate eforutile dvs, nu s-a reusit o solutionare a barourilor asa-zis paralele. Daca este posibil, si veti avea o sustinere din partea noastra, sa fie solutionata tocmai aceasta problema a asa-ziselor barouri paralele. Atata timp cat Parlamentul pune la dispozitie sali pentru congresul asa-ziselor barourilor, nu numai ca problema nu e solutionata, ci sunt chiar adepti in randul parlamentarilor. Fac un apel la parlamentarii avocati sa sprijine si sa excluda definitiv, prin mijloace legislative, aceasta situatie care nu se intalneste in alta parte.

Vicepresedintele CSM, George Balan si judecatorul Ana Labus au anuntat ca sunt dispusi la punerea in practica a principiilor enuntate

Procurorul George Balan, vicepresedinte al CSM, a precizat ca:“daca din aceste discutii rezulta actiuni practice, noi le vom sprijini. Vom discuta punctual orice problema tehnica. La randul sau, judecatoarea Ana Labus a mentionat ca trebuie gandit binomul respnsabilitate-raspundere, dar in sensul “eficientizarii activitatii Inspectiei Judiciare, dar nu sub aspectul inventarii abaterilor disciplinare care nu exista in nicio tara europeana. La cea mai mica judecatorie din tara, cu noul Cod Civil nu ar putea sa lucreze mai putin de 7 judecatori, iar astazi e un numar de maximum 3. Vizavi de rolul sistemului judiciar, justitia nu evolueaza singura, este reflectia societatii romanesti si este in plin proces de maturizare. Referitor la intarirea increderii in sistemul judiciar, in INM nu se creeaza caractere. S-a dorit intinerirea sistemului judiciar, ceea ce e foarte bun, dar sistemul este in cautare de valori”.

Victor Alistar: “As sugera sa instituim controlul judecatoresc asupra serviciilor de informatii”

Directorul Transparency International, Victor Alistar, a sustinut ca ar institui “controlul judecatoresc asupra serviciilor de informatii, aceasta ar contribui la reechilibrarea lucrurilor. Trebuie spuse lucrurilor pe nume, degeaba ne invartim in jurul cozii. O alta recomandare este sa introducem standardul de buna-administrare a serviciilor de justitie. Sa punem in relatie, din perspectiva cetateanului, binomul raspundere-responsabilitate. La randul sau, presedintele PSD, Victor Ponta, a declarat: „Toata lumea asteapta de la noi aceste raspunsuri, ce facem de la anul, cand venim la Guvernare? Cred ca e domeniul in care cam stim unde sunt problemele, de foarte mult timp si nu se intampla nimic. Totul merge mai bine, dar e tot mai rau si este un domeniu in care, imediat ce va depinde de noi, va trebui sa lasam deoparte batalia demagogica si sa luam niste decizii. Trebuie sa raspundem povestilor tuturor celor care ne dau sfaturi cum ar trebui sa fie justitia. Ce facem cu bugetul? Ce facem cu cele trei grade de jurisdictie? Ce facem cu statutul avocatului? Cum reusim sa nu mai tergiversam dosarele? Vorbim intre oameni care stim problemele si solutiile, doar ca nimeni nu a avut curaj sa le trateze pana acum. Ajutati-ne sa punem pe hartie un program foarte clar, marea problema a justitiei a fost ca s-a ocupat de stiri, nu de justitie. Eu imi doresc o justitie care sa faca justitie, nu sa faca stiri la televizor. Daca te duci in instanta si castigi definitiv si irevocabil si Guvernul nu respecta decizia, de ce sa te duci in instanta? Puneti aceste decizii pe hartie, iar eu va garantez ca le voi pune in practica”. In final, Valer Dorneanu a precizat ca: „Nu spunem un lucru esential: increderea cetateanului in justitie nu este un lucru teoretic, ci una din conditiile esentiale pentru functionarea statului de drept. Pana in prezent toate reformele au plecat de la necesitatea de a raspunde unor cereri ale organismelor internationale, nu de la nevoia si asteptarile cetateanului in legatura cu justitia, iar instabilitatea legislativa extraordinara, la noi, porneste de regula de la Guvern. Ar trebui sa existe scris undeva ca toate legile care tin de sistemul judiciar trebuie sa fie facute numai cu avizul conform al CSM”.