Fostul europarlamentar PSD, Adrian Severin (foto), a realizat o ampla analiza asupra modului in care este perceputa in plan international functionarea Justitiei in Romania, dezvaluind care pot fi interesele straine cand vine vorba despre Statul de drept. In cuprinsul cartii sale, “Romania, SUBIECT sau OBIECT al geopoliticii? – Lista lui Severin pe intelesul tuturor”, ex-eurodeputatul Severin, analizand o declaratie a cancelarului german Angela Merkel privitoare la siguranta juridica care trebuie garantata Germaniei pentru a putea crea o constructie economica in Romania, afirma ca Statul german are de castigat de pe urma faptului ca in Statul roman nu functioneaza perfect Justitia, in ciuda eforturilor de reformare a acesteia. In opinia lui Adrian Severin, “unele disfunctionalitati ale statului de drept in Romania sunt convenabile Germaniei, dupa cum unele manifestari ale statului de drept o deranjeaza”.

Argumentand, Adrian Severin da drept exemplu conditionarea Romaniei de care Statul german atunci cand vine vorba despre investitiile pe care le-ar putea face Germania in tara noastra. Severin arata ca insasi cancelarul german Angela Merkel a declarat ca pentru economia germana este foarte important ca in Romania sa existe siguranta juridica si “sa fie combatuta coruptia si sa existe transparenta”.

Adrian Severin explica in cartea sa ca in cazul in care Romania face rabat de la respectarea standardelor de drept, Germania, ca partener economic al Statului roman, nu se adreseaza Romaniei pentru indreptarea neregulilor, ci direct Consiliului Europei, despre acesta din urma afirmand ca este “gardianul european al democratiei, al statului de drept si al drepturilor omului”. Ulterior, Romania are obligatia de a da explicatii Consiliului Europei cu privire la reclamatiile Germaniei cu privire la disfunctionalitatile Statului de drept in Romania.

Folosind aceste argumente, Adrian Severin se intreaba daca nu cumva Germania forteaza mana Romaniei prin “chemari la ordine si ultimatumuri, pe asimetrii si teama”. 

Prezentam in continuare lucrarea fostului eurodeputat Adrian Severin din cartea “Romania, SUBIECT sau OBIECT al geopoliticii? – Lista lui Severin pe intelesul tuturor”:

Apararea” statului de drept national prin incalcarea dreptului international

“Doresc ca actuala constructie economica a Romaniei sa aiba succes. Noi dorim sa fim un partener. Pentru economia germana este foarte important sa fie respectate standardele statului de drept, sa existe siguranta juridica, sa fie combatuta coruptia si sa existe transparenta”.

Iata invataturile cancelarului Germaniei catre oaspetele sau, premierul Romaniei. Se cuvinte sa le analizam cu grija.

Asadar, cand vine vorba despre Romania, doamna Merkel are doua dorinte: actualul proiect de constructie economica a Romaniei sa aiba succes; Germania sa fie partener al Romaniei, se subintelege, in ceea ce priveste realizarea amintitului proiect. Restul sunt conditii, exigente. Intrebarea este: In ce consta “actuala constructie economica a Romaniei” aflata inca in cautarea succesului, deci avand un succes inca incert? Din cate stim, aceasta constructie face din Romania o economie de sucursale ale unor corporatii straine, puternic orientata spre importuri si care incearca (zadarnic) sa creasca printr-o politica de austeritate (de tipul celei recomandate, cu “succesul” binecunoscut, de Berlin).

O asemenea economie le permite capitalurilor germane sa profite de costul redus al muncii romanesti, industriasilor germanilor sa exporte fara a se impiedica de concurenta romaneasca si tehnologiei germane sa profite sa progreseze prin contributia expertilor romani (mai ales tineri) care isi parasesc tara pe banii careia au invatat, intrucat “modelul” sau socio-economic nu le ofera nicio perspectiva. Cum oare sa nu vrei sa fii partenerul german al unei asemenea “constructii”?

Din punctul de vedere german, mentinerea actualului sistem economic european, bazat pe sustinerea exporturilor germane prin perpetuarea pozitiei dominante a economiei germane si prin incurajarea cumparaturii pe credit garantat de strangerea curelei contribuabililor din tarile importatoare, reprezinta cu adevarat un obiectiv strategic. Cat de strategic este el pentru Romania? Aceasta este o alta discutie.

Nu stim daca doamna Merkel cunoaste povestea magarului lui Buridan dar, cu siguranta, instinctul ii spune ca marele pericol este ca, asemenea nefericitului patruped al imaginativului rom (pe vremea experimentului cu pricina, inca tigan), economiile “partenere” sa moara tocmai cand truditorii lor vor fi invatat sa nu mai manance. De aceea, Germania este sincera cand isi afirma dorinta de a se asigura un atare (pseudo)parteneriat economic. Prin el trebuie sa se asigura ca, totusi, “magarul” roman nu va muri. Caci, daca moare, ea nu mai are cui vinde fanul si nu mai este cine cara samarul.

Nici asa insa, bunavointa germana nu este automata. Parteneriatul obliga. El impune indeplinirea unor conditii. In enumerarea cancelarului Merkel, prima se refera la “respectarea standardelor statului de drept”. Despre ce ar putea fi vorba?

Prin sintagma “stat de drept” se intelege “suprematia legii”. Asa cum spune Constitutia Romaniei, “nimeni nu poate fi mai presus de lege”. Cu alte cuvinte, fiecare trebuie sa faca numai ceea ce ii este permis (ori ceea ce nu ii este interzis) de lege, iar incalcarea regulii de drept trebuie sa fie inevitabil sanctionata, asigurandu-se astfel revenirea la ordinea stabilita. Cand se vorbeste despre lege, este avuta in vedere atat legea materiala (adica norma de drept care prescrie comportamentele in relatiile dintre persoane, precum si dintre acestea si patrimoniul lor), cat si legea procesuala (adica norma de drept care disciplineaza infaptuirea justitiei, inclusiv punerea in executare a hotararilor judecatoresti), atat dreptul intern, cat si dreptul international.

Relatiile dintre Romania si Germania sunt reglementate de normele de drept international. Intrucat amandoua au cazut de acord ca, pentru viabilitatea si eficienta acestor relatii, este necesar ca sistemele lor de organizare interna sa fie compatibile cu, cele doua devenind member ale Consiliului Europei si, in aceasta calitate, au semnat Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Mai mult decat atat, ca membri ai UE, Germania si Romania au semnat tratatul de la Lisabona, potrivit caruia si UE, ca persoana juridica distincta, adera la amintita conventie, a carei aplicare este supravegheata si gestionata de Consiliul Europei. Cel din urma, sa ne reamintim, este “gardianul” european al democratiei, al statului de drept si al drepturilor omului. In aceasta calitate, el a expertizat sistemul legislativ al Romaniei (in primul rand, Constitutia) si urmareste coincidenta dintre comportamentul institutiilor romanesti si standardele statului de drept, precum si evolutia lor.

In consecinta, daca Germania are suspiciuni in legatura cu respectul standardelor statului de drept in Romania, in masura in care ea insasi respecta standardele statului de drept, nu pune conditii Romaniei, ci se adreseaza Consiliului Europei, urmand ca atat confirmarea, cat si infirmarea suspiciunilor in discutie, ca si eventualele remedii, sa fie stabilite cu caracter obligatoriu de catre acesta. Altminteri, inseamna ca dreptul fortei tinde sa se substituie fortei dreptului, respective standardele statului de drept fac loc standardelor “statului de drepti”. Or, crede oare cineva, in Romania sau in Germania, ca un parteneriat viabil si durabil se poate intemeia pe chemari la ordine si ultimatumuri, pe asimetrii si teama?

Si totusi, ce a deranjat Germania in legatura cu situatia statului de drept in Romania? La ce se refera doamna Merkel atunci cand, conditionandu-si sentimentele parteneriale de comportamentul Romaniei, sugereaza ca la romani ceva nu functioneaza cand vine vorba de statul de drept? Cum reprosurile nu au capatat niciodata expresie precisa (din acest punct de vedere, ar fi fost, poate, indicat ca premierul roman sa propuna un grup mixt de experti care sa intocmeasca o lista cu fenomene, tendinte sau situatii atestand neconformitatea cu standardele), ele vor trebui deduse.

Romanii insisi au multe motive de a se plange de starea statului de drept la ei acasa. Nu tot ce ii supara pe romani este insa de natura sa-i supere si pe nemti. S-ar putea spune chiar, dimpotriva. Unele disfunctionalitati ale statului de drept in Romania sunt convenabile Germaniei, dupa cum unele manifestari ale statului de drept o deranjeaza.