22 May 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Luju

TRATAT PE PRESCRIPTIE IN SAPTE PUNCTE – Exclusiv. Judecatorii ICCJ Mihai Udroiu, Hermina Iancu si Elena Barbu explica intr-o motivare de senzatie de ce hotararea CJUE pe prescriptie nu poate restrange standardele CEDO care ofera protectie drepturilor fundamentale. Incidenta prescriptiei generale a raspunderii penale trebuie retinuta inclusiv in dosarele cu infractiuni privind fondurile europene, pentru aplicarea principiului legalitatii si jurisprudentei CCR (Decizia)

Scris de: Elena DUMITRACHE | pdf | print

17 April 2024 16:44
Vizualizari: 6429

Hotarare fara echivoc care confirma ca Inalta Curte isi mentine si si-a conturat practica in ceea ce priveste modul de interpretare a deciziei CJUE pe prescriptie si care ofera, credem noi, raspunsul la o parte dintre intrebarile pe care instantele le-au formulat catre ICCJ asupra carora Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept urmeaza sa se pronunte in 22 aprilie 2024. Mai exact: CEDO si CCR bat CJUE, interesele financiare ale Uniunii nu pot fi protejate cu pretul unei incalcari a drepturilor fundamentale non-derogabile, iar jurisprudenta CEDO si CCR este primordiala in cauzele privind interventia prescriptiei in dosarele cu infractiuni la fondurile europene, o aplicare in acest caz a hotararii CJUE (nr. C-107/23 PPU [citata ulterior si ca hotararea Lin]) avand ca efect incalcarea principiului legalitatii.


 

Daca se aplica CJUE in cauzele cu infractiuni vizand obtinerea pe nedrept de fonduri europene se incalca CEDO si CCR


In hotararea pronuntata in dosarul nr. 2529/1/2023, pe care Lumea Justitiei o publica in exclusivitate, care are ca obiect, printre altele, si infractiuni de coruptie care au avut ca efect obtinerea pe nedrept de fonduri europene, completul format din judecatorii Mihail Udroiu (foto centru), Hermina Iancu (foto dreapta) si Elena Barbu (foto stanga) de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a retinut incidenta precriptiei raspunderii penale prin aplicarea standarelor constitutionale si a celor rezultate din jurisprudenta CEDO, conchizand cu argumente demne de un tratat ca standardele CEDO in aplicarea art. 7 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului ofera o protectie drepturilor fundamentale care nu poate fi restransa prin hotararea pronuntata de CJUE la data de 24 iulie 2023 in cauza Lin.

Inalta Curte de Casatie si Justitie sustine ca in aplicarea principiului legalitatii si a jurisprudentei Curtii Constitutionale in materie se impune retinerea incidentei prescriptiei generale a raspunderii penale inclusiv in privinta infractiunilor referitoare la obtinerea pe nedrept de fonduri europene.


Hotararea (de respingere a unui recurs in casatie al DNA) prezinta o relevanta deosebita deoarece realizeaza o analiza complexa cu privire la nelegalitatea solutiei de incetare a procesului penal regulilor de interpretare si aplicare a dispozitiilor unionale, conventionale si nationale precum si al rolului organelor judiciare in prezervarea drepturilor fundamentale trasand liniile de interpretare care ar trebui imbratisate atat de instante, cat si de parchete in cauzele aflate pe rolul acestora.


De altfel, astfel cum veti vedea din hotararea pronuntata de completul Mihail Udroiu, Hermina Iancu si Elena Barbu, decizia nr. 167 /RC pronuntata in dosarul nr. 2529/1/2023 este structurata in doua parti:

Prima parte contine reguli generale pe care ar trebui sa le aplice instantele si parchetele pe cauzele pe rol;

Partea a doua este reprezentata de o analiza a cauzei supuse judecatii in care se constata ca se incalca jurisprudenta CEDO si CCR daca nu se mentine decizia data in apel, dupa cauza CJUE (LIN):


"In speta, parchetul solicita sa fie casata decizia instantei de apel, in principal, pentru ca principiul suprematiei dreptului UE impune instantei nationale sa asigure efectul deplin al cerintelor acestuia si sa lase neaplicata orice reglementare sau practica nationala care este contrara unei dispozitii de drept a Uniunii.

In continuare Inalta Curte considera necesara sa prezinte propria evaluare cu privire la efectele produse de Hotararea pronuntata la data de 24 iulie 2023 de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera) in cauza C-107/23 PPU [Lin], precum si de ordonanta Curtii de Justitiei a Uniunii Europene din data de 09.01.2024, in cauza C-131/23 avand in vedere solutiile obligatorii ale Curtii Constitutionale in aplicarea principiului legalitatii incriminarii, precum si standardele minimale ce decurg din aplicarea jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (in continuare CtEDO) in interpretarea art. 7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (in continuare CEDO sau Conventia europeana), in scopul de a determina daca exista sau nu o protectie echivalenta a drepturilor fundamentale garantate de catre blocul conventional prin raportare la standardele unionale.

Inalta Curte opineaza ca regulile evidentiate la punctul I din prezenta hotarare au vocatia de a fi aplicabile in toate cauzele pendinte in care se iveste in dezbatere incidenta celor doua hotarari ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

In aplicarea acestor reguli la punctul II din prezenta hotarare va fi evaluata in concreto incidenta standardelor de protectie a drepturilor fundamentale, prin raportare la particularitatile prezentei cauze, in contextul in care hotararea atacata a fost pronuntata de instanta de apel ulterior publicarii hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera) in cauza C-107/23 PPU [Lin], prin raportare la criticile de fond formulate de parchet cu privire la nelegalitatea solutiei de incetare a procesului penal".

 

Reguli generale de interpretare si aplicare a dispozitiilor unionale, conventionale si nationale. Rolul organelor judiciare in prezervarea drepturilor fundamentale


In sinteza, in prima parte a hotararii nr. 167 /RC, judecatorii Mihail Udroiu, Hermina Iancu si Elena Barbu, apreciaza ca pentru aplicarea dispozitiilor unionale, conventionale si nationale trebuie avute in vedere urmatoarele sapte repere cuprinse in prima parte a deciziei ICCJ:

"1. Dezlegarile jurisprudentiale ale Curtii Constitutionale dispuse in aplicarea principiului legalitatii incriminarii sunt compatibile cu dreptul Uniunii Europene, astfel incat, aparte de intangibilul lor caracter general obligatoriu, in virtutea art. 147 alin. (4) din Constitutie, acestea vor fi de plano exceptate de la orice dezbateri privind potentialul efect de excluziune in virtutea preeminentei/primordialitatii dreptului Uniunii, conform principiului Simmenthal. Din cuprinsului Hotararii CJUE pronuntate in data de 24 iulie 2023 si ordonantei din 09.01.2024 trebuie dedus ca deciziile Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si nr. 358/2022 se aplica tuturor cauzelor penale care erau pendinte la data de 25 iunie 2018 in componenta ce tine de respectarea principiului legalitatii incriminarii si a pedepsei. Fiind o institutie de drept penal substantial institutia prescriptiei va trebui sa fie evaluata in cadrul mecanismului creat prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 265 din 6 mai 2014 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 372 din 20 mai 2014) in scopul evitarii lex tertia.


2. Efectul de excluziune a standardului national de protectie a dreptului fundamental la retroactivitatea legii penale mai favorabile (lex mitior), in virtutea preeminentei art. 325 alin. (1) TFUE si art. 2 alin. (1) din Conventia privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene, respectiv Deciziei 2006/928/CE a Comisiei din 13 decembrie 2006, potrivit jurisprudentei CJUE analizate (hotararea Lin si ordonanta din 09.01.2024), nu se refera la standardul de protectie conferit de CEDO si/sau jurisprudenta CtEDO, ci vizeaza exclusiv standardul national de protectie;


3. Instantele judecatoresti si parchetele au obligatia de rang constitutional sa asigure justitiabilitatea concreta a drepturilor fundamentale aplicand motivat in acest sens standardul adecvat de protectie impus de normele de drept. Actul de justitie este indispensabil pentru protectia efectiva a drepturilor fundamentale. Este in competenta instantelor judecatoresti si a parchetelor sa determine si sa aplice prevederile Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in interpretarea drepturilor non-derogabile, atunci cand in privinta acestor drepturi exista o neconcordanta intre standardul de protectie conferit de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene astfel cum a fost interpretata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene si Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in interpretarea Curtii Europene a Drepturilor Omului, in sensul ca primul este inferior celui din urma.

Avand ca reper prevederile art. 1 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 303/2022 potrivit carora magistratura este activitatea judiciara desfasurata de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor obligatii similare le incumba si parchetelor;


4.
Principiul legalitatii incriminarii, al retroactivitatii legii penale mai favorabile si al neretroactivitatii legii penale mai severe fac parte din categoria drepturilor non-derogabile ce tin de traditiile constitutionale comune statelor membre.


5. Interesele financiare ale Uniunii Europene trebuie protejate, cu respectarea drepturilor fundamentale de la care nu se poate deroga. Intr-o comunitate de drept precum Uniunea Europeana, drepturile fundamentale ale persoanelor nu sunt mai putin importante decat interesele financiare ale acesteia. Cu alte cuvinte, interesele financiare ale Uniunii nu pot fi protejate cu pretul unei incalcari a drepturilor fundamentale non-derogabile.


6. Chiar si ulterior hotararii pronuntate la data de 24 iulie 2023 de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera) in cauza C-107/23 PPU [Lin], precum si ordonantei Curtii de Justitiei a Uniunii Europene (CJUE) din data de 09.01.2024, in cauza C131/23,
instantele sunt obligate sa evite realizarea unei lex tertia in determinarea legii aplicabile si a tratamentului sanctionator intr-o cauza penala si sa respecte solutia pronuntata in decizia Curtii Constitutionale nr. 265 din 6 mai 2014.


7.
Aplicarea unui standard de protectie a drepturilor fundamentale inferior celui stabilit de Curtea Europeana a Drepturilor Omului constituie nu doar o incalcare a Conventiei, ci a Cartei insesi care trimite la respectarea drepturilor fundamentale recunoscute de conventiile internationale la care Uniunea sau toate statele membre sunt parti, si in special Conventia europeana, precum si prin constitutiile statelor membre".


Aplicarea standardelor unionale, conventionale si constitutionale in cauza


In ce priveste cea de-a doua parte, in care Inalta Curte face aplicarea standardelor unionale, conventionale si constitutionale in cauza, judecatorii Mihail Udroiu, Hermina Iancu si Elena Barbu au constatat ca infractiunile de fals in inscrisuri sub semnatura privata, fals material in inscrisuri oficiale, fals in declaratii nu intra, ratione materiae, in sfera hotararii pronuntate la data de 24 iulie 2023 de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera) in cauza C-107/23 PPU [Lin], respectiv a ordonantei Curtii de Justitiei a Uniunii Europene (CJUE) din data de 09 ianuarie 2024, in cauza C-131/23.

De altfel, ICCJ a stabilit ca solicitarea DNA cuprinsa in cererea de recurs in casatie "vizeaza o situatie care se invedereaza a fi o veritabila incalcare a dispozitiilor art. 7 din Conventia europeana":


"Astfel, parchetul considera ca pentru infractiunile enumerate mai sus se impune rejudecarea cauzei de catre instanta de apel, chiar daca trecerea timpului a facut sa se stinga din memoria societatii conflictul de drept penal nascut din savarsirea infractiunilor, sa reintre in normal relatiile sociale si sa dispoara sentimentul de insecuritate sociala cel mai tarziu la data de 28.04.2021, iar ca urmare a pronuntarii la data de 24 iulie 2023 de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (Marea Camera) a hotararii in cauza C-107/23 PPU [Lin] a fost reactivat ius punendi al statului.

Mai intai,

Inalta Curte apreciaza ca o astfel de ipoteza se afla in conflict cu interpretarea obligatorie oferita de Curtea Europeana a Drepturilor Omului art. 7 din Conventia europeana Curtea de la Strasbourg in Avizul emis in data de 26 aprilie 2022 la sesizarea Curtii de Casatie din Armenia in temeiul Protocolului nr. 16 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (cererea nr. P16-2021-001, 26.04.2021) si prin urmare standardul de protectie conferit de art.49 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene astfel cum a fost interpretata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene este inferior celui conferit de art. 7 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in interpretarea Curtii Europene a Drepturilor Omului.

(...)

Desi prezumtia de protectie echivalenta se aplica in prezenta cauza fata de situatia manifesta de incalcare a standardelor conventionale consacrate prin Avizul emis in data de 26 aprilie 2022 la sesizarea Curtii de Casatie din Armenia Inalta Curte considera ca protectia drepturilor garantate de Conventie prezinta in prezenta cauza o vadita insuficienta de natura sa rastoarne aceasta prezumtie, caz in care respectarea Conventiei ca „instrument constitutional al ordinii publice europene” in domeniul drepturilor omului prevaleaza interesului cooperarii internationale.

Deopotriva, in sustinerea rasturnarii prezumtii relative Bosphorus mai trebuie retinute si urmatoarele ipoteze apte sa releve crearea de catre CJUE prin Hotararea pronuntata in data de 24 iulie 2023 in cauza Lin si prin ordonanta din 09.01.2024 a unui standard de protectie a drepturilor fundamentale inferior celui stabilit de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in interpretarea si aplicarea art. 7 din Conventia europeana si a garantiilor constitutionale rezultate din jurisprudenta Curtii Constitutionale in aplicarea principiului legalitatii incriminarii dupa cum urmeaza:

  1.  Scindare nepermisa a continutului art. 7 din Conventia europeana, prin acceptarea ideii ca un aspect din continutul unui drept fundamental poate fi supus unui standard diferit de protectie fata de alt aspect al aceluiasi drept.

Inalta Curtea semnaleaza ca daca s-ar generaliza aceasta interpretare, facand abstractie de aceste cazuri izolate la care face referire insasi Curtea si s-ar accepta o distinctie de ordin general intre standardul national menit sa protejeze previzibilitatea legii penale, astfel cum a fost configurat in Hotararea Taricco Bis si in Hotararea Lin si standardul national de protectie referitor la aplicarea retroactiva a legii mai favorabile ar insemna acceptarea unui dublu standard in materia drepturilor fundamentale, ceea ce este nu doar inacceptabil din perspectiva ideii ca nu exista o ierarhie a drepturilor fundamentale, dar si o scindare nepermisa a continutului unui drept fundamental, prin acceptarea ideii ca un aspect din continutul unui drept fundamental poate fi supus unui standard diferit de protectie fata de alt aspect al aceluiasi drept.

Prin raportare la particularitatile prezentei cauze Inalta Curte considera ca ar constitui o incalcare a principiului legalitatii incriminarii prin crearea unei lex tertia prin scindarea continutului art. 7 din Conventia europeana si eludarea aplicarii globale a legii penale mai favorabile in conditiile Deciziei nr. 265 din 6 mai 2014 in cazul in care doar cu privire la una dintre infractiunile concurente (participatia improprie la complicitate la tentativa la infractiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinta de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, daca fapta are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori in numele ei) se anihileaza efectul deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si nr. 358/2022 si implicit este limitata aplicarea art. 7 din Conventia europeana, in vreme ce pentru toate celelalte infractiuni sunt aplicabile respectivele decizii ale instantei de contencios constitutional.

  1. Incalcarea art. 7 din Conventia europeana prin invalidarea unei decizii a juridictiei de contencios constitutional prin care a fost sanctionata lipsa de previzibilitate a normei nationale

Inalta Curte considera ca lasarea neaplicata a deciziilor Curtii Constitutionale nr. 297/2018 si nr. 358/2022 prin care s-a statuat lipsa de previzibilitate si claritate a intreruperii termenului de prescriptie a raspunderii penale (si a limitelor raspunderii penale), cu consecinta lipsirii de efecte a legislatiei nationale neconforme standardelor conventionale conduce la crearea unui efect similar celui ce s-a urmarit a se inlatura, respectiv incalcarea drepturilor fundamentale ale omului, astfel cum au fost protejate de art. 7 din Conventia europeana.

  1. Incalcarea art. 7 din Conventia europeana prin incalcarea interdictiei instituite prin jurisprudenta Curtii Europene relative la efectul retroactiv al interpretarii jurisprudentiale imprevizibile in malam partem

Inalta Curte constata ca in urma pronuntarii deciziei nr. 358 din 26 mai 2022 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal (publicată in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022), instantele judecatoresti au pronuntat, in mod constant, solutii de incetare a procesului penal acolo unde se implinise termenul general de prescriptie a raspunderii penale.

Asadar, cel putin incepand cu data de 9 iunie 2022 s-a inregistrat o practica judiciara generalizata cu privire la efectul concret al acesteia. De altfel, aceasta practica vine intr-o continuitate, fara intrerupere, a jurispudentei nationale privitor la modalitatea de aplicare a legii penale in caz de succesiune de legi penale in timp.

In consecinta Inalta Curte apreciaza ca:

a. este necesara respectarea principiului securitatii juridice raportat la standardele existente avute in vedere de acuzare si de aparare la momentul dezbaterii cauzei si care atrageau obligativitatea aplicarii deciziilor nr. 265 /2014 nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale si a deciziei nr. 67/25.10.2022, pronuntate de inalta Curte Casatie si Justitie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Aceste standarde au fost si cele evaluate in procesul de deliberare fiind reflectate in cadrul considerentelor hotararii care contine peste 900 de pagini si care, in mod evident, nu este rodul unei deliberari efectuate dupa data de 21 iulie 2023;

b. cel mai inalt standard de protectie conferit dreptului fundamental la retroactivitatea legii penale mai favorabile (lex mitior) este cel consacrat de prevederile art. 7 parag. (1) CEDO, astfel cum transpare din jurisprudenta Curtii de la Strasbourg [CtEDO, Scoppola c. Italiei (nr. 2) hotararea Marii Camere din 17 septembrie 2009], dat fiind caracterul sau absolut inderogabil consacrat de prevederile art. 15 parag. (2) CEDO, care exclude orice limitare prin intermediul unui test de proportionalitate, spre deosebire atat de sistemul national cat si de cel unional de protectie, in care atare limitari sunt posibile, potrivit explicatiilor de mai sus, sens in care, in baza art. 1 alin. (5), art. 11 alin. (1) si art. 20 alin. (2) din Constitutie, va aplica direct acest standard de protectie reglementat de normele conventionale [7 parag. (1) raportat la art. 15 parag. (2) CEDO].

c. Aplicatiunea inderogabila a standardului conventional de protectie a dreptului fundamental la retroactivitatea legii penale mai favorabile (lex mitior) trebuie corelata cu jurisprudenta general obligatorie a instantei de contencios constitutional privind aplicarea globala a mitior lex, determinata in concret in fiecare cauza penala in parte, precum si interdictia de a crea si aplica lex tertia (Decizia Curtii Constitutionale nr. 265/2014). Asa fiind, este contrara art. 7 parag. (1) CEDO, precum si acestei jurisprudente general obligatorii a Curtii Constitutionale – la care, de altfel, jurisprudenta CJUE (hotararea Lin si ordonanta din 09.01.2024) nu se refera in contextul in care nu se regaseste in continutul intrebarilor preliminare – orice distinctie in legatura cu presupusul caracter intreruptiv de prescriptie al actelor efectuate de organele judiciare anterior datei de 25 iunie 2018, cand a fost publicata Decizia nr.297/2018 a Curtii Constitutionale.

d. pentru a opera prezumtia respectarii exigentelor Conventiei, se impune sa existe o protectie „echivalenta”/„comparabila” a drepturilor fundamentale in ordinea juridica a organizatiei supranationale in discutie, notiune ce cuprinde „garantiile substantiale oferite si mecanismele destinate controlarii respectarii acestora” [CtEDO, Bosphorus Hava Yollari Turizm ve Ticaret Anonim sirketi c. Irlandei hotararea Marii Camere din 30 iunie 2005, parag. 155-156]. Potrivit jurisprudentei Curtii de la Strasbourg, desi „Conventia nu interzice Partilor contractante sa transfere puterile lor suverane unei organizatii (...) supranationale (...) [acestea] sunt responsabile in baza art. 1 din Conventie de toate actele si omisiunile organelor lor, care decurg din dreptul intern sau din necesitatea de a respecta obligatiile juridice internationale (...) [inclusiv cele rezultate din] apartenenta la o organizatie internationala careia [Statul] i-a transferat parte din suveranitatea sa (...) [fiind] contrar scopului si obiectului Conventiei ca Statele sa fie exonerate de orice responsabilitate cu privire la Conventie in domeniul de activitate vizat [de transferul de suveranitate]” [CtEDO, Bosphorus Hava Yollari Turizm ve Ticaret Anonim Sirketi c.Irlandei hotararea Marii Camere din 30 iunie 2005, parag. 152-154]. Or, caracterul absolut inderogabil al standardului conventional de protectie a dreptului fundamental la retroactivitatea legii penale mai favorabile (lex mitior) constituie o garantie substantiala, pe care, raportat la argumentele ce preced, nu o regasim in sistemul unional de protectie. Prin urmare, in lumina jurisprudentei CtEDO din afacerea Bosphorus, nu exista nicio ratiune pentru care Inalta Curte – sau orice alta instanta judecatoreasca, respectiv alt organ judiciar – ar fi legitimata sa lase neaplicat (direct) standardul conventional, fara a viola pe aceasta cale art. 7 parag. (1) CEDO, urmand eo ipso sa antreneze raspunderea statului roman pentru nerespectarea obligatiilor ce ii incumba potrivit art. 1 CEDO.

e. Fata de propria competenta de a aplica prevederile Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in interpretarea drepturilor inderogabile cum este cel prevazut de art. 7 , atunci cand in privinta acestor drepturi exista o neconcordanta intre standardul de protectie conferit de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene astfel cum a fost interpretata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene si Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in interpretarea Curtii Europene a Drepturilor Omului, in sensul ca primul este inferior celui din urma, in mod intemeiat prin decizia penala nr. 244/A din data de 27 iulie 2023, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie , Sectia Penala, in dosarul nr................, ulterior pronuntarii de CJUE in cauza C-107/23 PPU [Lin] in data 24 iulie 2023, s-a facut aplicarea Deciziilor nr. 265 /2014 nr. 297/2018 si nr. 358/2022 ale Curtii Constitutionale si a constatat interventia prescriptiei raspunderii penale.

 

Pentru aceste considerente care dau prioritate standardului minimal rezultat din blocul de conventionalitate creat prin interpretarea Curtii Europene a Drepturilor Omului inalta Curte va respinge ca nefondat apelul declarat de parchet.

Concluzionand, Inalta Curte apreciaza ca faptele inculpatilor recurenti BVD, KS, DLHM, TC, LSM si SC C SRL, astfel cum au fost descrise de catre instanta de apel, se circumscriu elementelor de tipicitate ale infractiunilor pentru care au fost condamnati, si de asemenea, in cauza, condamnarea nu se bazeaza pe ipoteze de incriminare care nu sunt prevazute de lege, astfel ca, instanta de apel a facut o corecta aplicare a legii, iar din aceasta perspectiva criticile recurentilor sunt neintemeiate".

 

*Cititi aici integral decizia ICCJ

Comentarii

# maxtor date 18 April 2024 04:16 0

"Notiune proprie gandirii preburgheze si burgheze potrivit careia dreptul pozitiv este precedat de un drept ideal, imuabil si universal fara caracter statal." -preburgheze..rudimentaru N.C. nu putea concepe asa, Istoria incepuse undeva intre Marx si Engels din chiar zbaterile celor doi..poate Istoria a inceput undeva intre Dej si Scornicesti,la mijloc,azi Istoria e prezentata cam gheyi,Decebal&Traianus,s&m,victima si calaul.

# Cetatean date 18 April 2024 07:03 0

Nu asta au vrut "puliticienii" ... metaforic vorbind au reușit sa-si prescrie faptele înainte de comiterea lor.

# Pe scurt sa vina ANABI sa ne scape de ..... date 18 April 2024 08:04 0

Cred cae momentul ca dupa 3000 de ani de zbateri sa abandonam proiectul acesta cu dreptul in scris. Nu e serios. Se tot schimba. In comunism dusmanii poporului aveau "drepturi" ( de ex. sa nu manance, sa moara in chinuri, etc.). In capitalism "dujmanii" statului au drepturi ( sa fie jefuiti la simpla acuzatie, sa fie haituiti juridic sa fie tratati ca niste lichele viermanoase si nealiniate la politica de partid, etc.). Problema e ca exista "stiinta dreptului". Lulz: stiinta. dreptului. LoL

# Cris date 18 April 2024 08:35 0

Asta probabil ca dimensiunea financiara are importanta ei insa fundamentele din sistemul juridic au prelevanta. Pe de alta parte "fondurile europene" sunt de practica banii statelor membre care ii transfera periodic la institutiile autorizate tot de statele membre sa ii gestioneze. Din punct de vedere al cetateanului care ii plateste probabil ca au aceiasi importanta ca si banii pe care acelasi cetatean ii da la bugetul national.

# Iulius-Laurentiu date 18 April 2024 08:50 +5

Calitatea nu este niciodată un accident, este întotdeauna rezultatul unui efort de inteligență. Judecatorii, pot să aleagă bine sau pot să aleagă rău, iar asta depinde integritatea fiecaruia.

# Botomei Vasile, doctor in drept, mobil 0744191717 date 18 April 2024 16:29 0

Dr.Botomei Vasile spune: Mihai Udroiu, Hermina Iancu si Elena Barbu sunt judecatori adevarati! Opinia juristilor care au ceva a spus de justitia din Romania este ca reforma in justitie este inceputa prin motivarile din hotararile judecatoresti pronuntate de acest complet. Cinste domniilor lor! Sunt experti in aplicarea art. 7.1 din CEDO, care defineste principiul legalitatii de incriminare a faptelor penale,astfel cum este tradus in continut real, publicat pe portalul legislativ de pe site-ul www.legislatie.just.ro; www.unbr.info.ro

# Ioan F date 20 April 2024 17:42 0

Felicitări pt excepțională lecție de drept!Când știi carte și vrei să-ți respecți jurământul este simplu!Hai România că mai ai șanse !

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 21.05.2024 – Minune mare: Bosoc a dat pronuntare!

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva