Terci l-a facut ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto dreapta) pe Procurorul General Augustin Lazar (foto stanga), dupa ce acesta din urma a pretins ca protocolul pe care l-a semnat cu SRI in 2016 ar fi fost denuntat in martie 2017. Tudorel Toader a sustinut marti, 28 august 2018, o declaratie de presa la sediul ministerului, ocazie cu care a demontat pas cu pas toate explicatiile oferite cu o zi inainte de Procurorul General Augustin Lazar.

Cea mai importanta dezvaluire a ministrului Toader priveste dezinformarea aruncata in spatiul public, potrivit careia Protocolul PICCJ-SRI din 2016, semnat de Augustin Lazar si directorul Serviciului Roman de Informatii Eduard Hellvig, ar fi fost denuntat in ianuarie-martie 2017. Ceea ce ar fi insemnat ca respectivul protocol sa-si fi produs efectele doar cateva luni, in perioada decembrie 2016-martie 2017. Ei bine, Tudorel Toader a devoalat existenta unei adrese din 3 aprilie 2018, pe care PICCJ a trimis-o la Ministerul Justitiei. O adresa in care ministerul era informat de Parchetul General ca exista 8 "documente de cooperare institutionala", iar Protocolul PICCJ-SRI din 2009 a fost aborgat prin Protocolul PICCJ-SRI incheiat in 2016. Mai mult, in aceeasi adresa, arata Tudorel Toader, se mentiona ca protocolul din 2016 era inca in vigoare. Deci, in 3 aprilie 2018, potrivit lui Toader, PICCJ trimitea o adresa la Ministerul Justitiei in care preciza ca protocolul din 2016 este in vigoare. Ceea ce inseamna ca alegatiile cum ca el ar fi fost denuntat in martie 2017 nu au fost altceva decat dezinformari.

Aceasta informatie oferita de Tudorel Toader trebuie corelata si cu dezvaluirea facuta de Lumea Justitiei in articolul "Mailul care il ingroapa pe Lazar". Articol in care am publicat un mail trimis in 21 martie 2018 de vicepresedintele CSM Codrut Olaru colegilor sai din Consiliu, in care acesta ii invita sa studieze Protocolul PICCJ-SRI din 2016, despre care afirma ca este "actualmente in vigoare" (click aici pentru a citi).

Prezentam in continuare cele mai importante declaratii facute de ministrul Justitiei Tudorel Toader in data de 28 august 2018:

"Decizia de declansare a procedurii de evaluare a procurorului general de la PICCJ nu a fost luata exclusiv pe baza unor circumstante sau imprejurari recente. Cu ceva timp in urma, spuneam ca vine o vreme cand fiecare trebuie sa fie evaluat in legatura cu activitatea pe care o desfasoara. Cooperarea normala personala sau institutionala este necesara in conditiile unor comportamente normale.

In mod rezonabil nu se sustine afirmatia potrivit careia evaluarea procurorului general poate fi considerata o forma de presiune exercitata in legatura cu presiunea pentru rezolvarea unor dosare referitoare la protestele din 10 august sau dosarul Revolutiei (...).

La inceputul lui 2017, procurorul general se arata indignat, sustinand ca nu mai exista niciun protocol, aratand ca a existat un protocol in care se discuta despre echipe operative intre Ministerul Public si serviciile de informatii si ca citez: 'Eu mereu mi-am pus urmatoarea problema. Acest protocol nu exista, nu mi l-am insusit si nu mergem inainte cu astfel de inginerii, ca sa zic asa, pentru ca ele nu se gasesc in CPP, Doamne Dumnezeule'.

Procurorul general facea astfel de declaratii, in conditiile in care, in 2016, semna un nou protocol prin care il abrogase pe cel din 2009.

Pornind de la discutiile din spatiul public pe data de 19 martie 2018 i-am solicitat procurorului general sa demareze procedura de desecretizare a protocolului din 2009, singurul protocol de care aveam cunostinta. A doua zi, pe 20 martie 2018, am primit protocolul, mai putin ultimele 2 pagini, cu o motivare greu de acceptat, in sensul ca cel care a tras la xerox protocolului nu a observat ca ultimele doua pagini s-au lipit.

Tot la 20 martie am primit protocolul dintre SRI si ICCJ, protocol cu caracter secret. Dat fiind acest caracter secret, ca ministru al Justitiei nu aveam voie, potrivit legii, sa il fac public, nu aveam voie, potrivit legii, sa fac referiri la continutul acestuia si evident nu aveam competenta sa demarez vreo procedura de descretizare. Respectivul protocol a fost trimis, inteleg, si la CSM, cei abilitati l-au citit dupa care si-au pus aceeasi problema: 'de ce ni l-a trimis, ce sa facem cu el, daca nu avem voie sa il desecretizam, sa il publicam, sa facem referiri', drept pentru care CSM l-a trimis inapoi la ICCJ.

Faptul trimiterii respectivului protocol la Ministerul Justitiei, respectiv la CSM, nu absolva sub nicio forma pe semnatarii acestuia, dovada sensul pe care l-am dat noi la Ministerul Justitiei, sensul pe care l-a dat CSM, faptul ca el data cu doi ani in urma, iar noua ni l-a trimis spre informare, la ce, pentru ce, ce puteam face cu el daca nu aveam voie la niciuna din procedurile ennutata.

Aceasta cu atat mai mult cu cat protocolul din 2009 a fost descretizat in conditiile in care in 2016 a fost abrogat de noul protocol. (...)

Cu toti stim, sau ar trebui sa stim, faptul ca abrograrea se refera la iesirea din vigoare a actelor normative. Daca semnatarii protocoalelor din 2009/2016 sustin ca protocolul, protocoalele se abroga inseamna ca, in reprezentarea dansilor, respectivele protocoale aveau valente juridice de acte normative, valente care nu pot fi conferite decat de organele abilitate.

Apreciez ca reprezinta o profunda sfidare la adresa statului de drept precum si a cetatenilor faptul ca in 2018 este descretizat un protocol din 2009, care fusese 'abrogat' din 2016, precum si faptul de a nu se face nicio referire la existenta acestui din urma protocol din 2016. Reafirm faptul ca intr-un stat de drept protocoalele au caracter nefiresc. Avem Constitutie, avem o bogata jurisprudenta constitutionala, avem Codul de procedura penala, avem norme juridice de natura sa permita o buna aplicare a legii.

Legalitatea respectivelor protocoale poate fi stabilita numai de instantele de contencios administrativ.

Pe data de 19 martie 2018, printr-o adresa, am solicitat oficial PICCJ sa ne transmita situatia protocoalelor pe care le are incheiate incepand din 2005 pana in prezent, de cooperare institutionala.

Pe 3 aprilie 2018, parchetul ICCJ a transmis catre Ministerul Justitiei faptul ca in evidentele dansilor figureaza ca fiind incheiate urmatoarele documente de cooperare institutionala, care sunt enuntate sub aspectul denumirii titlului si care la momentul respectiv erau in numar de 8.

Se face referire in respectiva adresa la protocolul din 2009, care a fost clasificat ca fiind strict secret, cu precizarea faptului ca unele dintre prevederi si-au incetat efectele prin aborgare expresa in urma semnarii protocolului din 2016.

La pct. 5 din respectiva scrisoare se face referire la protocolul din 2016 cu precizarea faptului ca protocolul este in vigoare. Ni se raspundea ca protocolul este in vigoare si a fost incheiat in baza OUG nr. 6/2016. Aici as face o mentiune, OUG care este temeiul legal, spun autorii protocolului, a fost adoptata in 11 martie, iar protocolul a fost incheiat in decembrie 2016, ceea ce inseamna ca de la data OUG, pana la data intocmirii protocolului au trecut 9 luni de zile fara protocol, si ne intrebam cum oare o fi functionat Justitia la nivelul urmaririi penale daca nu aveam asa ceva?

Sa revin la indignarea procurorului general din debutul lui 2017 (...) Sigur, eu am incercat ca prin aceasta prezentare succesiva, cronologica, oarecum tehnica, dar nu am vrut sa intru pe fondul, nici macar sa antamez problema evaluarii procurorului general pentru ca m-as antepronunta, si peste 30 de zile din momentul in care am facut cunoscuta decizia va voi invita aici si voi prezenta concluziile raportului de evaluare, concluzii pe care nu avem de unde sa le stim in momentul acesta, functie de care vom trage o concluzie, functie de care vom formula eventuale propuneri.

Inainte de a incheia, va exprim o nedumerire personala pe care ma voi stradui sa mi-o clarific, daca nu cumva mi-o va clarifica procurorul general. Si anume, a vorbit si dansul in conferinta de ieri, am vorbit si eu de protocolul din decembrie 2016. Mai exact, inregistrat la Ministerul Public pe data de 8 decembrie 2016. Am vorbit la singular de protocolul din 2016, numai ca in aceeasi data la MP, la PICCJ, apar doua protocoale in aceeasi zi, sub numere diferite, avand continuturi diferite, avand si numar de articole diferite. In corespondenta oficiala primita de la parchet se face referire la protocolul din data de, numarul de, dar fara mentiunea ca sunt doua protocoale cu numere si articole diferite. Dar evident vom clarifica.

Va voi informa la momentul potrivit".

Sursa foto: aktual24.ro