Judecatorii Curtii Constitutionale au trimis la Ministerul Justitiei si la Camera Deputatilor un amendament la proiectul de modificare a legii 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor, prin care au propus ca judecatorii CCR, dupa terminarea mandatului de 9 ani, acestia sa poata ajunge ca judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Nu numai judecatorii de la Curtea Constitutionala vor sa ajunga judecatori la cea mai inalta instanta, ci si magistratii-asistenti cu vechime de cel putin 4 ani in functie sa poata fi numiti in functia de judecator sau procuror si sa dobandeasca toate drepturilemagistratilor.Cerinta judecatorilor din Curtea Constitutionala nu a cazut foarte bine magistratilor din sistem, care au sustinut ca judecatorii Curtii Constitutionale nu sunt cu adevarat magistrati, experienta lor juridica nu este una de judecator, sunt numiti politic si nu se pot considera a fi independenti. Amendamentul transmis de Curtea Constitutionala a ajuns insa tarziu la Camera Deputatilor, care a trecut deja proiectul de lege votat fara acest amendament si l-a trimis la Senat. De ce tocmai acum au ales judecatorii Curtii Constitutionale sa transmita acest amendament, in conditiile in care miza promovarilor la instanta suprema este enorma, este usor de intuit. Daca un jurist numit politic judecator la Curtea Constutitionala este dintr-o data pus brusc judecator independent in cea mai inalta instanta din Romania? Dar daca ajunge seful Inaltei Curti? Ar avea asta vreo importanta asupra functionarii sistemului judiciar?

Horatius Dumbrava a ridicat problema constitutionalitatii unei astfel de masuri, in conditiile in care judecatorii CCR sunt numiti politic

Conform Hotnews, in 22 iunie 2011, judecatorii Curtii Constitutionale au trimis Ministerului Justitiei un proiect de modificare a legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, proiect in care erau doua propuneri importante, de natura chiar a schimba nu numai “fata“ sistemului judiciar, dar si functionarea sa: posibilitatea judecatorilor Curtii Constitutionale de a promova la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa expirarea mandatului de 9 ani la Curtea Constitutionala si posibilitatea magistratilor-asistenti cu o vechime de cel putin 4 ani de a fi numiti in functia de judecator/procuror, cu recunoasterea implicita a drepturilor rezervate magistratilor. Desi Curtea Constitutionala a transmis Ministerului Justitiei amendamentul, institutia a gasit o metoda diplomata de a se situa de partea cuiva in aceasta tentativa de patrundere a politicului in sistemul judiciar, si a sustinut public doar ca a primit amendamentul si ca acesta a fost trimis mai departe la Parlament, acolo unde proiectul de act normativ tocmai a trecut de Camera Deputatilor. Singurul care a avut, pana in acest moment, o pozitie fata de aceasta propunere nemaintalnita venita din partea judecatorilor de la Curtea Constitutionala, a fost presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecatorul Horatius Dumbrava. Acesta a mentionat in spatiul public faptul ca “judecatorii constitutionali au un mandat limitat si sunt numiti politic, pe cand judecatorii din cadrul puterii judecatoresti nu au mandatul limitat si sunt promovati pe baza unei cariere profesionale certe. Punctual, cu modificarea posibila a textului de lege privind promovarea la ICCJ (art. 52 alin. 1) din ratiunile anterioare evident ca se pune problema constitutionalitatii unui astfel de text: promovarea judecatorilor, potrivit textului art. 125 (interpretat unitar) din Constitutie nu se poate face decat din randul judecatorilor de cariera, nu si a judecatorilor constitutionali, care, evident, au un regim constitutional separat, desi aparent acelasi din punct de vedere al independentei si inamovibilitatii.”

Judecatorii Curtii Constitutionale sustin ca mandatul de la Curtea Constitutionala ii “recomanda” pentru ICCJ

La randul lor, in amendamentul al carui traseu prin Parlament este mai mult decat sinuos in acest moment, judecatorii Curtii Constitutionale au opinat ca "durata mandatului la CC (9 ani), natura si importanta activitatii pe care o desfasoara in timpul acestui mandat, constituie ratiunea si recomandarea acestora pentru numirea ca judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie, fara a mai fi necesara indeplinirea unor conditii suplimentare de vechime ca judecator sau procuror la o instanta judecatoreasca". Chiar si presupunand ca afirmatiile judecatorilor de la CCR sunt in totalitate valide, raman mai multe probleme de rezolvat, cu privire la o eventuala includere a acestui amendament in ceea ce va deveni noua modalitate de promovare la instanta suprema: care este temeiul legal in baza caruia cerinta obligatorie pentru validitatea candidaturilor, de vechime efectiva la o instanta judecatoreasca este aplicat numai la unii candidati? Judecatorii Curtii Constitutionale vor sa se inscrie la concursul pe care il va organiza INM, pentru promovarea la instanta suprema, la un loc cu magistratii care au trecut prin toate jurisdictiile? In ce fel ar fi oportuna examinarea unui judecator de Curte Constitutionala de catre un judecator de curte de apel, unul de Inalta Curte si un profesor universitar, asa cum se prevede in proiectul privind promovarea la ICCJ, care tocmai a trecut de Camera Deputatilor? Si cel mai important: in conditiile in care nu au formare de judecator, au exercitat aproape un deceniu o functie politica, fata de cine vor fi loiali judecatorii CCR translatati la ICCJ? Fata de o putere pe care o cunosc si au servit-o, sau fata de sistemul de Justitie?