Peste 1.000 de judecatori si procurori din toata tara au transmis Consiliului Superior al Magistraturii, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Guvernului, Ministerului Justitiei si Ministerului Muncii, miercuri 23 septembrie 2015, un Memoriu privind proiectul Legii de salarizare a personalului platit din fonduri publice. Judecatorii si procurorii protesteaza fata de problemele recurente in ceea ce priveste stabilirea si plata remuneratiei, fata de lipsa de consultare a corpului magistratilor cu privire la Proiectul Legii de salarizare a personalului platit din fonduri publice, in privinta caruia sunt scoase in evidenta mai multe dezechilibre intre cele trei puteri (legislativa, executiva si judecatoreasca) raportat la cuantumul superior al indemnizatiilor recunoscute persoanelor care ocupa functii de demnitate publica alese sau numite (Presedintele Romaniei, presedintii camerelor Parlamentului, deputati, senatori, presedinti ai consiliilor judetene, prefecti etc.).

In esenta, semnatarii Memoriului solicita trecerea de indata a bugetului instantelor la Inalta Curte de Casatie si Justitie - titularul de drept al gestionarii bugetului puterii judecatoresti, eliminarea de indata de catre Ministerul Justitiei a anomaliilor din sistemul justitiei legate de aplicarea dispozitiilor Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, demararea de indata a unei consultari efective a corpului magistratilor cu privire la Proiectul Legii de salarizare a personalului platit din fonduri publice, de catre reprezentantii Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si de catre Guvernul Romaniei, prin Ministrul Justitiei, in vederea eliminarii inechitatilor constatate, precum si implicarea imediata a CSM in obtinerea acestor rezultate.

Memoriul citeaza atat jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei, cat in jurisprudenta altor Curti Constitutionale din Uniunea Europeana, alaturi de documente ale unor organisme europene, prin care s-a statuat ca stabilitatea financiara a magistratilor reprezinta una dintre garantiile independentei justitiei. Semnatarii sustin principiul potrivit caruia remuneratia magistratilor trebuie stabilita tinand seama de situatia sociala din tara si trebuie sa fie comparabila cu nivelul remuneratiei inaltilor functionari, determinate in functie de un barem general si de criterii obiective si transparente, bonusurile care includ un element discretionar trebuind excluse din comparatie.

Exemplul Canadei si contraexemplul Congo

Ca principiu, se arata in document, salarizarea judecatorilor si a procurorilor se stabileste tinandu-se seama de locul si rolul justitiei in statutul de drept, de importanta sociala a muncii, de raspunderea, complexitatea, dificultatile si riscurile in exercitarea profesiei, de incompatibilitatile si interdictiile prevazute de lege pentru aceasta categorie de personal. De aceea, singura echivalare salariala care poate fi impusa magistratilor este echivalarea cu indemnizatiile Presedintelui Romaniei, senatorilor, deputatilor si membrilor Guvernului, salarizarea avand in vedere tocmai exercitarea functiilor de putere constituita in stat, puterea judecatoreasca, egala cu puterea legislativa si puterea executiva. Altfel, s-ar putea genera situatii nespecifice unor societati democratice, exemplul cel mai elocvent fiind cel al Republicii Democrate Congo, unde indemnizatiile intre cele trei puteri sunt evident disproportionate, conform unui tabel reprodus in memoriu. In Canada, element de comparatie utilizat in tabel, indemnizatia presedintelui Curtii Supreme este superioara celei a prim-ministrului (cu 8%) si a deputatilor federali (cu peste 50%), unul dintre criteriile stabilite de Legea privind instantele judecatoresti pentru stabilirea remuneratiei judiciare fiind compararea evolutiei remuneratiei judecatorilor cu aceea a altor categorii platite din fonduri publice.

Fata de atitudinea Ministrului Justitiei, Robert Cazanciuc (foto), care, sustin semnatarii memoriului, a refuzat sa puna in aplicare dispozitiile Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, adoptata in scopul eliminarii anomaliilor din sistem (dovada fiind si punerea sa in aplicare de catre alti ordonatori principali de credite – PICCJ, pentru toti procurorii din Romania, respectiv ICCJ si CSM), se solicita trecerea de indata a bugetului instantelor la titularul de drept al gestionarii bugetului puterii judecatoresti, respectiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Egalitate intre presedintele ICCJ, Presedintele Romaniei si sefii Camerelor Parlamentului

Resursele financiare pot constitui pentru Ministerul Justitiei, respectiv puterea executiva, un element de presiune asupra corpului magistratilor si oricand o modificare peste noapte a sistemului de remunerare poate deveni un factor de lezare a independentei magistratilor.

Semnatarii memoriului considera ca o reala respectare a echilibrului puterilor in stat si o recunoastere efectiva a locului si rolului justitiei in statul de drept nu se pot realiza decat daca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in calitatea sa de reprezentant al puterii judecatoresti, va fi echivalat cu celelalte functii din cadrul puterii executive sau legislative (Presedintele Romaniei si presedintii camerelor Parlamentului).

De asemenea, judecatorul cu grad de curte de apel aflat intr-o functie de executie (cu gradatia cea mai mica posibil, in raport de vechimea necesara promovarii) nu ar trebui sa aiba indemnizatia bruta lunara mai mica decat media indemnizatiilor din autoritatile publice centrale ale puterii executive, deoarece are atributia de control in contencios administrativ asupra actelor acestora.

In forma actuala a Proiectului de lege, chiar si un judecator cu functie de executie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu 15-20 ani vechime efectiva, care solutioneaza recursurile privind actele administrative ale autoritatilor publice centrale (inclusiv ale Administratiei Prezidentiale), este incadrat cu o indemnizatie de baza mai mica decat media indemnizatiilor functiilor de demnitate publica numite sau alese.

Presedintele unui tribunal sau prim-procurorul unui parchet judetean, a caror raza de competenta se identifica cu circumscriptia unitatii administrativ-teritoriale reprezentate de judetul caruia ii corespunde, nu ar trebui sa aiba indemnizatia de baza mai mica decat a presedintelui de consiliu judetean sau a prefectului, care sunt reprezentanti ai puterii executive.

Corpul magistratilor romani considera ca, intrucat s-a initiat un proiect de reasezare a unui intreg sistem bugetar, prin majorarea indemnizatiilor pentru toate categoriile de bugetari, fara nicio legatura cu indemnizatiile actuale, trebuie sa se stabileasca foarte clar reperele puterii judecatoresti pentru a-si asigura egalitatea in drepturi cu reprezentantii celorlalte puteri, in conditiile in care magistratii nu au mai beneficiat de vreo modificare a valorii indemnizatiilor din anul 2009 si respecta regimul incompatibilitatilor si interdictiilor cel mai restrictiv in sistemul personalului platit din fonduri publice (ce exclude, printre altele, posibilitatea de a desfasura activitati cu caracter lucrativ de natura a interfera cu activitatea jurisdictionala, precum si constituirea de sindicate pentru a participa la actiuni de dialog social).

Mentinerea acestui regim de incompatibilitati impune, asadar, asigurarea securitatii financiare a acestei profesii, remuneratia nefiind o recompensa, ci o garantie a respectarii statutului de independenta si impartialitate, esential intr-un stat de drept, sunt de parere judecatorii si procurorii semnatari.

Prezentam in continuare Memoriul privind proiectul Legii de salarizare a personalului platit din fonduri publice, transmis CSM, ICCJ, Guvernului, Ministerului Justitiei si Ministerului Muncii:

'I. PRINCIPII GENERALE

Statutul judecatorilor si procurorilor este reglementat la nivel constitutional, in art.125 - pentru judecatori si in art.132 - pentru procurori, dispozitii care fac parte din titlul III 'Autoritatile publice', cap.VI 'Autoritatea judecatoreasca', sectiunea 1 'Instantele judecatoresti' (art.124-130), sectiunea a 2-a 'Ministerul Public' (art.131 si 132) si sectiunea a 3-a 'Consiliul Superior al Magistraturii' (art. 133 si 134).

Potrivit art.125 din Legea fundamentala, judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili; propunerile de numire, precum si promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor sunt de competenta Consiliului Superior al Magistraturii, iar functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Potrivit art. 132 din Constitutie, procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei, iar functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

La nivel infraconstitutional, statutul magistratilor este reglementat prin Legea nr. 303/2004, potrivit careia judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiali, procurorii numiti de Presedintele Romaniei se bucura de stabilitate si sunt independenti, in conditiile legii, iar magistratii-asistenti se bucura de stabilitate.

Cap. II din Legea nr. 303/2004 stabileste o serie de incompatibilitati si interdictii pentru judecatori si procurori, care se aplica in mod corespunzator si magistratilor-asistenti.

Exemplificativ, judecatorilor si procurorilor le este interzis:

- sa desfasoare activitati comerciale;

- sa desfasoare activitati de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta

natura;

- sa aiba calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere, administrare sau control la societati civile, societati comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare ori financiare, companii nationale, societati nationale sau regii autonome;

- sa aiba calitatea de membru al unui grup de interes economic;

- judecatorii si procurorii nu pot sa faca parte din partide sau formatiuni politice si nici sa desfasoare sau sa participe la activitati cu caracter politic;

- judecatorii si procurorii sunt obligati ca in exercitarea atributiilor sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice;

- judecatorii si procurorii nu isi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfasurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul;

- judecatorii si procurorii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parchete decat acelea in cadrul carora isi exercita functia si nu pot indeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizeaza de avocat etc.

Atat in jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei, cat si in jurisprudenta altor Curti Constitutionale s-a statuat ca stabilitatea financiara a magistratilor reprezinta una dintre garantiile independentei justitiei.

Asa cum retine constant Curtea Constitutionala a Romaniei (A se vedea Decizia nr.873 din 25 iunie 2010 a Curtii Constitutionale referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 433 din 28.06.2010), atat independenta justitiei - componenta institutionala (conceptul 'independentei judecatorilor' nereferinduse exclusiv la judecatori, ci acoperind sistemul judiciar in intregime), cat si independenta judecatorului - componenta individuala, implica existenta unor numeroase aspecte, cum ar fi: lipsa imixtiunii celorlalte puteri in activitatea de judecata, faptul ca niciun alt organ decat instantele nu poate decide asupra competentelor lor specifice prevazute prin lege, existenta unei proceduri prevazute de lege referitoare la caile de atac ale hotararilor judecatoresti, existenta unor fonduri banesti suficiente pentru desfasurarea si administrarea activitatii de judecata, procedura de numire si promovare in functie a magistratilor si, eventual, perioada pentru care sunt numiti, conditii de munca adecvate, existenta unui numar suficient de magistrati ai instantei respective pentru a evita un volum de munca excesiv si pentru a permite finalizarea proceselor intr-un termen rezonabil, remunerare proportionala cu natura activitatii, repartizarea impartiala a dosarelor, posibilitatea de a forma asociatii ce au ca principal obiect protejarea independentei si a intereselor magistratilor etc.

Principiul independentei justitiei nu poate fi restrans numai la cuantumul remuneratiei (cuprinzand atat salariul, cat si pensia) magistratilor, acest principiu implicand o serie de garantii, cum ar fi statutul magistratilor (conditiile de acces, procedura de numire, garantii solide care sa asigure transparenta procedurilor prin care sunt numiti magistratii, promovarea si transferul, suspendarea si incetarea functiei), stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garantiile financiare, independenta administrativa a magistratilor, precum si independenta puterii judecatoresti fata de celelalte puteri in stat. Pe de alta parte, independenta justitiei include securitatea financiara a magistratilor, care presupune si asigurarea unei garantii sociale.

Curtea Constitutionala din Republica Ceha, prin Hotararea din 14 iulie 2005, a retinut ca, in statele democratice, securitatea financiara este recunoscuta in mod clar ca unul dintre elementele esentiale care asigura independenta judecatorilor.

Curtea Constitutionala din Letonia, prin Hotararea din 18 ianuarie 2010, a declarat neconstitutionale si inaplicabile anumite prevederi din Legea referitoare la puterea judiciara, constatand ca acestea contravin principiului independentei judecatorilor, consacrat prin art. 83 din Constitutia letona. S-a constatat ca notiunea de independenta a judecatorilor include o remuneratie adecvata, comparabila cu prestigiul profesiei si cu scopul responsabilitatii lor. Luand in considerare statutul judecatorului, scopul remuneratiei judecatorilor este atat de a asigura independenta, cat si de a compensa in mod partial restrictiile impuse prin lege. Totodata, cerinta asigurarii unei remuneratii adecvate pentru judecatori este nu numai in conexiune cu principiul independentei judecatorilor, dar si cu cerintele de calificare si competenta stabilite si cu interdictiile impuse acestora.

Curtea Constitutionala din Lituania, prin Hotararea din 12 iulie 2001, a statuat ca, in statele democratice, este acceptat faptul ca judecatorul care trebuie sa solutioneze litigiile din societate, inclusiv acelea intre persoane fizice sau juridice si stat, nu trebuie sa aiba numai o inalta calificare profesionala si o reputatie perfecta, dar trebuie sa fie independent din punct de vedere material si trebuie sa aiba un sentiment de siguranta cu privire la viitorul sau. Statul are obligatia de a stabili remuneratia judecatorilor astfel incat sa compenseze statutul, functiile si responsabilitatile acestora, iar mentinerea remuneratiei judecatorilor este una dintre garantiile independentei judecatorilor.

Principiile fundamentale privind independenta magistraturii, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor (Milano, 26 august - 6 septembrie 1985) si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr.40/146 din 13 decembrie 1985, prevad in mod expres prin art.11 ca 'durata mandatului judecatorilor, independenta acestora, siguranta lor, remuneratia corespunzatoare, conditiile de munca, pensiile si varsta de pensionare sunt in mod adecvat garantate prin lege'.

Standardele Minime de Independenta Judiciara, adoptate de International Bar Association in 1982, prevad ca 'pensiile si salariile judiciare ar trebui sa fie modificate conform cresterii preturilor, independent de controlul executivului (pct. 14). In anumite state, salariile judecatorilor sunt protejate impotriva scaderilor, desi maririle salariale pot depinde de puterea executiva si cea legislativa.'

Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independenta, eficacitatea si rolul judecatorilor, adoptata la 13 octombrie 1994 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, subliniind importanta independentei judecatorilor in scopul intaririi preeminentei dreptului in statele democratice si in considerarea art.6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si a Principiilor fundamentale ale Organizatiei Natiunilor Unite privind independenta magistraturii, anterior mentionate, a stabilit, printre alte importante masuri pe care statele membre urmeaza sa le adopte, si pe aceea 'de a veghea ca statutul si remuneratia judecatorilor sa fie pe masura demnitatii profesiei lor si a responsabilitatilor pe care si le asuma'.

Recomandarea CM/Rec(2010)12 a Comitetului Ministrilor catre statele membre cu privire la judecatori: independenta, eficienta si responsabilitatile (adoptata de Comitetul Ministrilor in 17 noiembrie 2010, la cea de-a 1098-a intalnire a delegatilor ministrilor) prevede ca: '54. Remunerarea judecatorilor trebuie sa fie pe masura rolului si responsabilitatilor lor si sa aiba un nivel suficient pentru a-i face imuni la orice presiune menita sa influenteze deciziile. Trebuie sa existe garantii pentru mentinerea unei remuneratii rezonabile in caz de boala, concediu de maternitate sau de paternitate, precum si pentru plata unei pensii pentru limita de varsta, care ar trebui sa fie raportate in mod rezonabil la nivelul de remunerare a judecatorilor in exercitiu. Trebuie introduse dispozitii legale specifice care sa instituie o masura de protectie impotriva unei reduceri a remuneratiei care ar viza in mod specific judecatorii. 55. Trebuie evitate sistemele in care remuneratia de baza a judecatorilor depinde de performanta, caci s-ar putea crea dificultati pentru independenta judecatorilor.'

Art. 6.4 din Carta europeana privind statutul judecatorilor, adoptata in anul 1998, prevede ca 'in mod special, statutul garanteaza judecatorului sau judecatoarei care a implinit varsta legala pentru incetarea functiei, dupa ce a exercitat-o ca profesie o perioada determinata, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisdictionala'. Pct. 1.8 din Carta europeana privind statutul judecatorilor prevede necesitatea consultarii judecatorilor, prin reprezentantii lor si prin organizatiile lor profesionale, in ce priveste deciziile care se iau de puterea executiva si legislativa cu privire la proiectele de modificare a statutului lor si la definirea conditiilor de remunerare si de asigurare a protectiei sociale.

Comisia de la Venetia (Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept), in Raportul privind independenta sistemului judiciar adoptat in cadrul celei de-a 82-a sesiuni plenare (Venetia, 12–13 martie 2010) retine ca remunerarea judecatorilor trebuie sa corespunda demnitatii profesiei, iar o remuneratie adecvata este necesara pentru a proteja judecatorii de ingerinte exterioare. Spre exemplu, Constitutia Poloniei garanteaza judecatorilor o remuneratie consistenta in raport cu demnitatea functiei si cu scopul pentru care isi indeplinesc indatoririle lor. Remuneratia magistratilor trebuie stabilita tinand seama de situatia sociala din tara si trebuie sa fie comparabila cu nivelul remuneratiei inaltilor functionari, determinata in functie de un barem general si de criterii obiective si transparente. Bonusurile care includ un element discretionar trebuie sa fie excluse. (A se vedea pagina web http://www.venice.coe.int/webforms/documents/default.aspx?pdffile=CDLAD%282010%29004-e consultata ultima data la 19.09.2015)

In toate aceste documente principiile si masurile stabilite cu privire la statutul si drepturile magistratilor sunt puse in relatie directa cu prevederile art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si cu cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricarei persoane de a fi judecata de un tribunal competent, independent si impartial, stabilit prin lege. Desi unele dintre documentele internationale mentionate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le contin si prin finalitatile pe care le urmaresc, fiecare dintre acestea vizeaza direct texte cuprinse in pacte si in tratate la care Romania este parte si, prin urmare, se inscriu in spiritul prevederilor art. 11 si 20 din Constitutia Romaniei.

In afara Europei, spre exemplu in Algeria, printr-un Decret prezidential din 5 octombrie 2008, indemnizatiile judecatorilor au fost aliniate celor primite de parlamentari si ministri, inclusiv pentru a reduce 'coruptia galopanta' din societatea algeriana (A se vedea pagina web http://www.lexpressiondz.com/actualite/60463-les-salaires-des-magistratspassent-a-25-millions.html consultata ultima data la 19.09.2015).

Ca principiu, salarizarea judecatorilor si a procurorilor se stabileste tinanduse seama de locul si rolul justitiei in statutul de drept, de importanta sociala a muncii, de raspunderea, complexitatea, dificultatile si riscurile in exercitarea profesiei, de incompatibilitatile si interdictiile prevazute de lege pentru aceasta categorie de personal.

Salarizarea trebuie sa le asigure magistratilor o reala independenta economica, cerinta esentiala pentru protectia acestora impotriva oricarei atingeri aduse independentei si impartialitatii lor in infaptuirea actului de justitie.

Singura echivalare salariala care poate fi impusa magistratilor este echivalarea cu indemnizatiile Presedintelui Romaniei, senatorilor, deputatilor si membrilor Guvernului, salarizarea avand in vedere tocmai exercitarea functiilor de putere constituita in stat, puterea judecatoreasca, egala cu puterea legislativa si puterea executiva.

Altfel, s-ar putea genera situatii nespecifice unor societati democratice, in acest sens, amintim Republica Democrata Congo (Faimoasa Declaratie de Independenta (1776) il inculpa pe Regele George a III-lea tocmai pentru ca ii adusese pe judecatori in stare de dependenta exclusiv de vointa sa de a le mentine posturile si remunerarea. Pe larg, pagina web http://www.archives.gov/exhibits/charters/declaration_transcript.html consultata ultima data la 19.09.2015), unde indemnizatiile intre cele trei puteri sunt evident disproportionate, a se vedea tabelul de mai jos - A se vedea pagina web http://www.congoforum.be/fr/analysedetail.asp?id=167306 consultata ultima data la 19.09.2015.

In Canada, element de comparatie utilizat in tabel, indemnizatia presedintelui Curtii Supreme este superioara celei a primului ministru (cu 8%) si a deputatilor federali (cu peste 50%), unul dintre criteriile stabilite de Legea privind instantele judecatoresti pentru stabilirea remuneratiei judiciare fiind compararea evolutiei remuneratiei judecatorilor cu aceea a altor categorii platite din fonduri publice. insa, asa cum Curtea Suprema din Canada a retinut in cauza Renvoi relatif aux juges de l’i.-P.-É. (Hotararea este disponibila la pagina web https://scc-csc.lexum.com/ consultata ultima data la 19.09.2015), 'judecatorii nu trebuie sa fie considerati drept functionari, in ceea ce priveste stabilirea politicii de remunerare. Functionarii fac parte din executiv, in timp ce judecatorii, prin definitie, sunt independenti de executiv. Cele trei caracteristici de baza ale independentei justitiei - inamovibilitatea, securitatea financiara si independenta administrativa - reflecta aceasta distinctie fundamentala, deoarece acestea ofera magistratilor protectia judiciara de care functionarii nu se bucura, in temeiul Constitutiei.'

II. PROBLEME RECURENTE IN CEEA CE PRIVESTE STABILIREA SI PLATA REMUNERATIEI MAGISTRATILOR

In Romania, gestiunea bugetului instantelor reprezinta o atributie a Ministerului Justitiei, in calitate de ordonator principal de credite. Fundamentarea porneste de la comunicarea ierarhica tribunale – curti de apel – Ministerul Justitiei, bugetul fiind supus spre aviz consultativ Consiliului Superior al Magistraturii. Solutia legislativa actuala, aflata in contradictie cu recomandarile Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni – CCJE (A se vedea Opinia nr. 2/2001 a CCJE, par. 11, http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/ccje/textes/Avis_fr.asp consultata ultima data la 19.09.2015), pune o problema serioasa de independenta a justitiei, cat timp bugetul este controlat de puterile executiva si legislativa.

Starea de subfinantare a sistemului judiciar, neplata drepturilor salariale restante, inechitatile din sistemul de salarizare, refuzul puterii executive de a renunta la parghiile financiare privind instantele judecatoresti, prin trecerea administrarii bugetului acestora la Inalta Curte de Casatie si Justitie, contestarea tot mai frecventa a celor mai importante elemente privind statutul judecatorilor si procurorilor au constituit premisele declansarii protestului magistratilor din 2009, eveniment fara precedent pentru sistemul judiciar din Romania, care a determinat blocarea pentru 30 de zile a oricarei activitati judiciare.

Resursele financiare pot constitui pentru Ministerul Justitiei, respectiv puterea executiva, un element de presiune asupra corpului magistratilor si oricand o modificare peste noapte a sistemului de remunerare poate deveni un factor de lezare a independentei magistratilor.

Spre exemplu, in acest moment este necesara eliminarea anomaliilor din sistem legate de aplicarea dispozitiilor Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice.

Potrivit solutiei Plenului CSM din 30 iunie 2015, pct. 16, Nota nr. 10475/2015, punctului de vedere exprimat de inalta Curte de Casatie si Justitie si Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, care corespund cu interpretarea data de Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, comunicata cu adresa nr. 3078/RP/20.05.2015, magistratilor romani, in proportie covarsitoare, ar trebui sa li se acorde, dupa caz, in temeiul art. 1 alin. 5 ind.1 din O.U.G. nr. 83/2014, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 71/2015, diferenta salariala rezultata din aplicarea de procente si aplicarea claselor de salarizare personalului care a trecut intr-o noua transa de vechime in munca/ in functie ulterior datei de 01.01.2011, respectiv includerea procentelor aferente vechimii in munca si in functie, avute la data promovarii la instantele/parchetele superioare, in indemnizatia de incadrare bruta lunara de la data de 31.12.2009, chiar daca respectiva vechime in munca/ in functie a fost indeplinita ulterior acestei date. De asemenea, sporul pentru titlul de doctor trebuie acordat tuturor celor care detin acest titlu, inclusiv celor care l-au obtinut in perioada 2009-2015 - Deoarece dispozitiile Legii nr. 71/2015 se aplica de la data intrarii in vigoare a acestei legi, respectiv 09.04.2015, acordarea diferentei salariale rezultata se impunea de la aceasta data, coordonata cu emiterea unor noi ordine de calcul pentru indemnizatii, conform dispozitiilor O.U.G. nr. 83/2015 modificata prin Legea nr. 71/2015. Folosind interpretarea teleologica, dispozitiile Legii nr. 71/2015, asa cum reiese din Raportul comun asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice adoptat de Comisia pentru munca si protectie sociala si Comisia pentru buget, finante si banci din Camera Deputatilor - http://www.cdep.ro/comisii/munca/pdf/2015/rp191.pdf, au avut in vedere eliminarea discriminarii intre persoane care ocupa aceleasi functii, in aceleasi conditii de studii si vechime, fiind aplicabile tuturor categoriilor bugetare carora le sunt incidente prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015 (de asemenea, ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus).

Pana in prezent, desi acest fapt s-a intamplat la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru toti procurorii din Romania, respectiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, in cazul judecatorilor, ale caror indemnizatii depind de emiterea unor ordine de catre Ministerul Justitiei, acesta nu a efectuat demersuri reale de obtinere a fondurilor suplimentare in calitate de ordonator de credite, iar ministrul justitiei refuza emiterea ordinului in vederea majorarii drepturilor salariale lunare, conform celor anterior expuse, nerespectandu-se dispozitiile Legii nr. 71/2015.

Refuzul platii drepturilor salariale lunare la nivelul stabilit prin lege reprezinta o incalcare flagranta a principiului independentei judecatorilor, constituind un mijloc de presiune exercitat asupra acelor magistrati care nu beneficiaza de un tratament echitabil si nediscriminatoriu in raport cu alte categorii apartinand aceluiasi corp profesional.

Asadar, este necesara trecerea de indata a bugetului instantelor la titularul de drept al gestionarii bugetului puterii judecatoresti, respectiv la inalta Curte de Casatie si Justitie.

III. OBSERVATII ASUPRA PROIECTULUI LEGII DE SALARIZARE A PERSONALULUI PLATIT DIN FONDURI PUBLICE

Trecerea de la vechiul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare trebuie sa se faca astfel incat nicio persoana sa nu inregistreze o diminuare a venitului salarial net avut la data intrarii in vigoare a noii legi unitare de salarizare a personalului platit din fonduri publice.

Remuneratiile judecatorilor si procurorilor nu trebuie sa fie reduse sub nicio forma pe durata indeplinirii serviciului profesional, cu exceptia reducerilor ca urmare a aplicarii unor sanctiuni disciplinare. Toate sporurile si alte drepturi acordate, in prezent, judecatorilor si procurorilor trebuie mentinute, ca drepturi castigate, in viitoarea reglementare.

Pentru toate categoriile de salariati, devalorizarea monedei nationale, materializata in scaderea indicelui de inflatie, trebuie sa fie reflectata, anual, in actualizarea obligatorie a salariului de baza.

Este laudabila initiativa de revizuire a salarizarii personalului platit din fonduri publice, prin aducerea la nivelul social-economic actual la nivel national, in mod unitar, avand in vedere ca salariul reprezinta un element al economiei de piata care are, printre altele, rolul satisfacerii decente a nevoilor fundamentale ale acestui personal (in raport cu responsabilitatile postului, munca depusa, cantitatea si calitatea acesteia, importanta sociala a muncii, conditiile concrete in care aceasta se desfasoara, rezultatele obtinute etc.), precum si de a asigura motivarea sau performanta profesionala.

In ceea ce priveste regimul incompatibilitatilor si interdictiilor magistratilor, cel mai restrictiv in sistemul personalului platit din fonduri publice, trebuie reieterat ca acesta reprezinta un element esential al garantiei de independenta si impartialitate, iar mentinerea acestui regim, ce exclude posibilitatea magistratilor de a desfasura activitati cu caracter lucrativ de natura a interfera cu activitatea jurisdictionala, impune asigurarea securitatii financiare a acestei profesii, remuneratia nefiind o recompensa, ci o garantie a respectarii statutului.

In ceea ce priveste Anexa nr. VI - familia ocupationala de functii bugetare 'Justitie', se constata insa ca valoarea indemnizatiilor de baza lunare contrazice flagrant principiul afirmat in art. 3 din reglementarile specifice justitiei, care prevede urmatoarele:

'(1) Salarizarea si celelalte drepturi salariale ale personalului prevazut la art.1 din prezentul capitol, se stabilesc tinandu-se seama de criteriile prevazute la art. 5 lit. c) din prezenta lege, precum si de locul si rolul justitiei in statul de drept, echilibrul puterilor in stat, de importanta sociala a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecarei categorii la buna functionare a sistemului judiciar, de raspunderea, complexitatea, riscurile fiecarei functii, de obligatia de pastrare a confidentialitatii, de pregatirea profesionala, de interdictiile prevazute de lege pentru aceste categorii de personal si de exigentele impuse de documentele internationale privind functionarea eficienta a sistemului judiciar si statutul magistratilor.

(2) Salarizarea judecatorilor si procurorilor trebuie sa le asigure o reala independenta economica, conditie necesara pentru protectia acestora impotriva oricarei atingeri aduse independentei si impartialitatii lor in infaptuirea actului de justitie'.

Verificand criteriul echilibrului puterilor in stat si al recunoasterii locului si rolului justitiei in statul de drept se constata urmatoarele:

- in cazul puterii legislative, grila privind functiile de demnitate publica alese incepe de la 14680 de lei (senatori, deputati) si ajunge la 21540 de lei (presedintii camerelor), acestia din urma aflandu-se pe acelasi nivel cu presedintele Romaniei. Media indemnizatiilor brute lunare din intreaga Anexa privind functiile de demnitate publica alese este de 18238 de lei.

- in cazul puterii executive, grila privind functiile de demnitate publica numite in cadrul Guvernului incepe de la 13493 de lei (subsecretar de stat) si ajunge la 21540 de lei (primul-ministru). Media indemnizatiilor brute lunare din intreaga Anexa privind functiile de demnitate publica alese este de 15548 de lei;

- in cazul puterii judecatoresti, grila privind functiile magistratilor (judecatori sau procurori) incepe de la 7272 de lei (stagiar) sau 9631 de lei (definitiv debutant), magistratul in functie de executie cu grad de curte de apel are indemnizatia de baza bruta de 12898 de lei, un judecator cu functie de executie in cadrul inaltei Curti de Casatie si Justitie cu 15-20 ani vechime efectiva are o indemnizatie de baza bruta de 15180 de lei. Presedintele inaltei Curti de Casatie si Justitie cu vechimea efectiva maxima are o indemnizatie bruta lunara de 16410 de lei, inferioara indemnizatiei Presedintelui Romaniei sau celei a presedintilor camerelor Parlamentului (21540 de lei).

- indemnizatia unui presedinte de tribunal cu 10-15 ani vechime in magistratura (13662 de lei) este inferioara celei a presedintelui consiliului judetean (14680 de lei), desi indemnizatiile lunare de baza ale acestora trebuie sa fie egale, indiferent de sporurile ce se pot adauga in ambele situatii, deoarece reprezinta functiile 'de varf' la nivelul unui judet, judiciar - executiv.

Asa cum am aratat la pct. I al prezentului memoriu, remuneratia magistratilor trebuie sa fie comparabila cu nivelul remuneratiei inaltilor functionari, determinata in functie de un barem general si de criterii obiective si transparente. Bonusurile care includ un element discretionar, cum sunt si sporurile reglementate intr-un procent incert ('pana la...') trebuie sa fie excluse din aceasta comparatie, deoarece ele pot influenta procesul de control continuu asupra echivalentei intre remuneratia magistratilor si cea a inaltilor functionari, prin majorarea beneficiilor acestora din urma (Redam in continuare, selectiv, o parte din sporurile reglementate pentru personalul care isi desfasoara activitatea in cadrul puterilor executiva si legislativa: solda de comanda - 25%; prima pentru conditii periculoase - pana la 50%; prima pentru conditii periculoase sau vatamatoare - pana la 15%, pentru 'incordare psihica foarte ridicata' - pana la 15%; spor de pana la 30 % pentru grad ridicat de risc sau in conditii de pericol deosebit (protectia demnitarilor, printre altele); spor de pana la 30% pentru cei care efectueaza activitati anticoruptie; majorare de pana la 50% pentru merite deosebite; indemnizatie pentru cifru de stat de 15-20%; majorare de 7,5% pentru realizarea prerogativelor constitutionale de aparare, ordine publica si siguranta nationala; spor de pana la 20% pentru localitati izolate; incadratii in institutiile centrale sau ale NATO - majorare de 12,5%; spor de paza/escortare detinuti - 5%; majorari de cate 2,5% pentru fiecare transa aferenta specialistului de clasa; compensatie de 5-25% pentru personalul care conduce vehicule sau motociclete cu atas si care lucreaza in ore/zile nelucratoare; posibilitatea acordata Guvernului de a acorda si alte drepturi).

In plus, conform art. 5 din Proiectul de lege, sistemul unitar de salarizare pune accent pe 'realizarea ierarhiei salariilor de baza, a soldelor/salariilor de functie si a indemnizatiilor lunare de incadrare', respectiv pe transparenta mecanismului de stabilire a acestora.

Consideram ca o reala respectare a echilibrului puterilor in stat si o recunoastere efectiva a locului si rolului justitiei in statul de drept nu se pot realiza decat daca presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in calitatea sa de reprezentant al puterii judecatoresti, va fi echivalat cu celelalte functii din cadrul puterii executive sau legislative (Presedintele Romaniei si presedintii camerelor Parlamentului).

De asemenea, exemplificativ, consideram ca judecatorul cu grad de curte de apel aflat intr-o functie de executie (cu gradatia cea mai mica posibil, in raport de vechimea necesara promovarii) nu ar trebui sa aiba indemnizatia bruta lunara mai mica decat media indemnizatiilor din autoritatile publice centrale ale puterii executive, deoarece are atributia de control in contencios administrativ asupra actelor acestora.

In forma actuala a Proiectului de lege, chiar si un judecator cu functie de executie la Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu 15-20 ani vechime efectiva, care solutioneaza recursurile privind actele administrative ale autoritatilor publice centrale (inclusiv ale Administratiei Prezidentiale) este incadrat cu o indemnizatie de baza mai mica decat media indemnizatiilor functiilor de demnitate publica numite sau alese.

Presedintele unui tribunal, a carui raza de competenta se identifica cu circumscriptia unitatii administrativ-teritoriale reprezentate de judetul caruia ii corespunde, nu ar trebui sa aiba indemnizatia de baza mai mica decat a presedintelui de consiliu judetean sau a prefectului, care sunt reprezentanti ai puterii executive.

Asistam in prezent la conceperea unui proiect de reasezare a unui intreg sistem bugetar, prin majorarea indemnizatiilor pentru toate categoriile de bugetari, fara nicio legatura cu indemnizatiile actuale. De aceea, corpul magistratilor trebuie sa stabileasca foarte clar reperele pentru a-si asigura egalitatea in drepturi cu reprezentantii celorlalte puteri.

IV. CONCLUZII SI REVENDICARI:

Avand in vedere principiile expuse anterior, precum si constatarile legate bugetul justitiei si de dezechilibrele intre cele trei puteri, solicitam urmatoarele:

1. Trecerea de indata a bugetului instantelor la titularul de drept al gestionarii bugetului puterii judecatoresti, respectiv la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

2. Eliminarea de indata de catre Ministerul Justitiei a anomaliilor din sistemul justitiei legate de aplicarea dispozitiilor Legii nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2015, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice;

3. Demararea de indata a unei consultari efective a corpului magistratilor cu privire la Proiectul Legii de salarizare a personalului platit din fonduri publice, de catre reprezentantii Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice si de catre Guvernul Romaniei, prin Ministrul Justitiei, in vederea eliminarii inechitatilor constatate;

4. Implicarea imediata a Consiliului Superior al Magistraturii in obtinerea acestor rezultate, avand in vedere atributia sa de a apara corpul magistratilor si membrii acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea”.

*Cititi aici integral Memoriul transmis CSM, ICCJ, Guvernului, Ministerului Justitiei si Ministerului Muncii si numele judecatorilor si procurorilor semnatari