4 martie 2021

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Va fructifica Inalta Curte de Casatie si Justitie sansa de a demonstra ca este, cu adevarat, cel mai inalt for al justitiei din Romania?

Scris de: Avocat Constantin Florin DURGHEU | pdf | print

28 ianuarie 2021 16:35
Vizualizari: 2879

Pe 2 februarie 2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie va trebui sa decida daca este admisibila, in principiu, contestatia in anulare formulata de inculpatii din Dosarul Ferma Baneasa, dosar in care au fost condamnati, printre altii, avocatii Robert Rosu si Corina Teodora Dicu, precum si jurnalistul Dan Andronic, exclusiv pentru „vina” de a-si fi exercitat profesia.


 

Spre „norocul” lor, avocata Corina Teodora Dicu si jurnalistul Dan Andronic „au beneficiat” de „clementa” completului de judecata, motiv pentru care nu au fost trimisi in penitenciar pentru a-si executa pedeapsa, primind cate o pedeapsa cu suspendarea executarii acesteia.


Spre stupoarea lumii juridice de buna credinta, inclusiv a unui numar important de judecatori si procurori, precum si spre consternarea sa si a familiei sale, Robert Rosu, nu doar ca a fost condamnat pe nedrept pentru faptul ca si-a exercitat profesia la un standard, se pare, prea ridicat, standard care a declansat anumite frustrari in randul unor persoane nefamiliarizate cu limbajul juridic, dar a fost considerat de catre instanta de apel un element periculos pentru societate, motiv pentru care a fost trimis „la reeducare” in penitenciar, alaturi de persoane condamnate pentru savarsirea unor infractiuni precum omor, viol, trafic national si international de droguri de mare risc, etc..


Nu poate fi omis faptul ca Robert Rosu a fost condamnat la 5 ani de inchisoare, evident, cu executare, dupa ce, initial, un alt complet de judecata de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit, cu prilejul solutionarii cererii de arestare preventiva formulata de catre D.N.A. Brasov, ca este complet nevinovat, colegul meu nefacand altceva decat sa-si exercite profesia strict in limitele prevazute de Legea de Organizare si Functionare a Profesiei de Avocat, pentru ca, ulterior, Curtea de Apel Brasov sa ajunga exact la aceeasi concluzie, motiv pentru care a dispus achitarea acestuia !


Este nu doar ciudat, dar si nelegal ca, o instanta de apel, indiferent care ar fi aceasta, sa pronunte solutii de condamnare cu suspendare sau cu executare, impotriva unor persoane care au fost anterior achitate de catre instanta de fond, in conditiile in care in fata instantei de apel, nu doar ca nu au fost administrate probe care sa contureze / sa confirme vinovatia respectivelor persoane, dar, mai mult, absolut toate probele administrate in faza apelului le-au fost favorabile inculpatilor !


Condamnarile pronuntate de catre I.C.C.J., in apel, au generat, probabil, cele mai aprige controverse in lumea juridica, atat din tara, cat si peste hotare, starnind un val de indignare si in randul opiniei publice care are nu doar darul, dar si norocul, de a judeca situatiile cu propria minte, fara „a inghiti” la comanda ce li se serveste.


Deoarece controversele referitoare la fondul cauzei precum cea generata de condamnarea cunoscutului om de afaceri, Remus Truica, pentru asa zisa savarsire a infractiunii de trafic de influenta, in conditiile in care nimeni nu poate anticipa ce a avut in vedere instanta de apel la stabilirea vinovatiei omului de afaceri raportat la aceasta acuzatie, precum si controversa legata de cuantumul prejudiciului retinut in sarcina sa, respectiv „imensa” suma de 2.830 Euro (6 persoane au fost condamnate, in solidar, la plata sumei de 16.980 Euro), nu pot fi alimentate cu argumente pro sau contra, decat dupa redactarea motivarii deciziei, voi analiza doar controversele legate de pronuntarea unei decizii nedrepte de catre un complet ... nelegal constituit.


Tocmai problema data de nelegala constituire a completului de judecata a fost cea care a generat motivul principal al contestatiei in anulare care are ca prim termen de judecata, data de 2 februarie 2021.


Fara discutie, completul investit cu solutionarea dosarului care are ca obiect contestatia in anulare trebuie sa pronunte solutia legala, indiferent de presiunile imense, usor de intuit, la care este supus.


Inalta Curte de Casatie si Justitie trebuie sa admita, fara nicio ezitare, contestatia in anulare si sa dispuna rejudecarea dosarului in fata instantei de apel, chiar daca este previzibil faptul ca #rezistentii vor „lua foc” la pronuntarea singurei solutii legale.


Simpla lecturare a articolului publicat pe Luju.ro la data de 22.12.2020, releva numeroase argumente in favoarea sustinerii potrivit careia se impune admiterea contestatiei in anulare deoarece doamna Florentina Dragomir nu are calitatea de judecator, din cauza faptului ca nu a depus juramantul prevazut, in mod imperativ, de art. 34 din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor, dupa ce a fost numita in functia de judecator, prin Decretul Prezidential emis de Presedintele de atunci al Romaniei, domnul Traian Basescu.


Nefiind transferata din functia de procuror in cea de judecator, doamna Florentina Dragomir a fost initial eliberata din functia de procuror pentru ca, mai apoi, sa fie numita in functia de judecator, prin Decret Prezidential.


Completul care a judecat apelul a fost nelegal constituit din cauza faptului ca, doamna FLORENTINA DRAGOMIR nu are numirea in functia de judecator valida, avand in vedere imprejurarea ca nu a depus juramantul prevazut in mod imperativ de art. 34 din Legea nr. 303/2004, privind Statutul judecatorilor si procurorilor.


Potrivit textului de lege anterior mentionat, la numirea in functie, orice judecator sau procuror trebuie sa depuna juramantul in cadrul unei sedinte solemne, in fata judecatorilor instantei sau, dupa caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit acel judecator sau procuror, dupa citirea actului de numire (alin. 3 al art. 34 din Legea nr. 303/2004) .


Exceptiile de la aceasta regula sunt expres prevazute de alin. 5 al aceluiasi art. 34 din Legea nr. 303/2004, respectiv in situatia in care un judecator sau un procuror a fost transferat sau promovat.


Doar in aceste cazuri, depunerea juramantului de catre un judecator sau procuror nu mai este necesara.


Nedepunerea juramantului de catre un judecator atrage nulitatea tuturor sentintelor/deciziilor pronuntate de completul din care a facut parte deoarece persoana care a fost numita in functia de judecator, dar nu a depus juramantul, nu poate fi considerata judecator, simpla numire, neurmata de depunerea juramantului, fiind lovita de nulitate.


In situatia in care o astfel de persoana face parte dintr-un complet de judecata, sentintele/deciziile pronuntate de acel complet sunt lovite de nulitate absoluta deoarece completul nu a fost legal constituit potrivit art. 281 alin. 1, lit. a) din Codul de Procedura Penala: „Determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind : a) Compunerea completului de judecata”.

Importanta depunerii juramantului in situatia numirii unui judecator sau procuror in functie, este reliefata si de alin. 2 al art. 34 din Legea nr. 303/2004 care prevede imperativ faptul ca, „Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie”.


Desi din analiza tuturor textelor legale incidente, rezulta in mod irefutabil faptul ca depunerea juramantului este obligatorie pentru a valida numirea unui judecator sau procuror in functie, pentru spulbera din fasa orice argumentatie contrara, mentionez ca, chiar doamna DRAGOMIR FLORENTINA a constatat intr-o decizie pe care a pronuntat-o din pozitia de judecator al Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca depunerea juramantului este obligatorie in situatia unui judecator numit in functie.


Astfel, in Dosarul nr. 2470/1/2012, doamna DRAGOMIR FLORENTINA, fiind investita sa solutioneze o exceptie ridicata in dosarul cunoscut sub numele Trofeul Calitatii, a pronuntat decizia nr. 160 din 20 iunie 2020, respectiv lipsa numirii prin Decret prezidential a doamnei judecator Ioana Bogdan si, implicit, lipsa juramantului, a respins exceptia cu motivarea ca nu este necesara depunerea juramantului in cazul transferului din functia de procuror in cea de judecator si ca OBLIGATIVITATEA DEPUNERII JURAMANTULUI SURVINE DOAR iN CAZUL NUMIRII JUDECaTORULUI PRIN DECRET PREZIDENTIAL !!!


Fiind mai presus de orice dubiu faptul ca doamna DRAGOMIR FLORENTINA nu se incadreaza in exceptiile prevazute la art. 34, alin. 5 din Legea nr. 303/2004, nefiind transferata sau promovata in functia de judecator, ci numita prin Decret Prezidential, este evident ca sunt incidente dispozitiile art. 281 alin. 1, lit. a) din Codul de Procedura Penala :


Determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind :

a). Compunerea completului de judecata”.


Avand in vedere aceasta realitate juridica care nu poate fi contestata cu argumente pertinente, Inaltei Curti de Casatie si Justitie ii sta in putere sa demonstreze odata cu solutionarea corecta a contestatiei in anulare ca, indiferent de context, mize si presiuni, este, nu doar intamplator, cel mai inalt for al justitiei din Romania !



 

 

Comentarii

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 3.03.2021 – Werner iar s-a tras in poza cu Corbu. Lui Citu & co. le crapa capul dupa solutia din dosarul 10 august

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva