Vorbe de fumoar – 7.02.2012 – Sentinta in dosarul „Trofeul Calitatii”, negociata la sange de judecatorii ICCJ

Scris de: L.J. | |

7 February 2012 18:37

Vizualizari: 6022

* Sentinta in dosarul “Trofeul Calitatii”, in care fostul premier Adrian Nastase a fost condamnat la doi ani de inchisoare, a fost intens negociata intre magistratii care au pronuntat-o. Se pare ca judecatoarea Cristina Rotaru, cea care a decis ca inculpatii trebuie achitati pentru ca fapta nu exista, nu a fost singura a carei parere a fost in acest sens, si judecatoarea Ioana Bogdan ar fi inclinat spre o achitare, cu toate ca a fost consiliera lui Daniel Morar, seful DNA. Gurile rele spun ca judecatorii supremi au avut parlamentari serioase in jurul acestei sentinte, si ca argumentul care ar fi determinat-o pe judecatoarea Ioana Bogdan sa ia o decizie de condamnare ar fi fost ascendentul personal pe care judecatorul Ionut Matei l-ar avea asupra acesteia. Una peste alta, va fi interesant de urmarit decizia Completului de 5 Judecatori al ICCJ, mai ales ca la inceputul acestui an, componenta completelor s-a modificat, iar judecatorii numiti sunt recunoscuti pentru echilibrul de care au dat dovada mereu in luarea deciziilor.

* Informatie de utima ora in dosarul procurorului Max Balasescu. Familia acestuia a ales alt avocat care sa-l reprezinte pe magistratul care se afla in stare de arest. Din datele pe care le detinem pana la aceasta ora, avocatii ar fi schimbat strategia de aparare si ar fi solicitat audierea urgenta a procurorului Max Balasescu. Sa vedem ce se va intampla...

* Judecatoarea Mihaela Ciocea a devenit vedeta TV, ea aparand la Realitatea TV intr-o emisiune in care a tot tinut-o-n sus si-n jos cu Agora de la Roma. A repetat de-atatea ori ca, pana la urma, marele jurnalist Emil Hurezeanu nu a mai rezistat si a trebuit sa-i explice doamnei ca Agora era la Atena, adica undeva cam departe de Roma. Explicatia e clara: Agora era piata publica a oraselor grecesti antice! In fine, noi credem ca doamna Ciocea a avut o gramada de emotii si-o intelegem!

Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau pamfletului. Luati-le ca atare!

Comentarii

# doru 7 February 2012 19:25 +2

"Chicu".... unii cred ca cui pe cui se scoate.... Bafta!

# bodrangeanu 7 February 2012 19:40 +1

avura si juzii pe una in piata si o lua si pe aia agora pe dinainte.

# Florina 7 February 2012 19:42 +3

Ciocea....lasa neeeee, lasa neeee!!!! :lol:

# doru 7 February 2012 20:22 0

de de ce nu-i spune si Lamaita ?

# vă rog 8 February 2012 13:27 0

Băi fraților,îmi zice și mie careva de pe forum (care știe mai multă istorie) ,cam de când e Dunărea navigabilă? Mă tot contrazic cu o persoană tare înțeleptă ,și vreau să vă dați și voi cu părerea!Era navigabilă de pe vremea lui Traian?

# bombi 9 February 2012 08:57 0

da, crestine, era navigabila de pe vremea lui Traian. dece?

# Ulpius Traianus 9 February 2012 20:41 0

Eu m-am referit la vremea lui Ulpius Traianus că doar el a construit podul peste fluviu!

# Dorel 8 February 2012 14:45 +1

Bine au facut ca l-au condamnat, dar trebuia sa ia mai mult. Vreo 5-6 ani , dupa cum au luat si ceilalti. Atunci aproape se facea dreptate cu adevarat. Speram ca la Zambaccian sa primeasca macar 3 cu executare Da, Doamne!

# lucian bagia 9 February 2012 04:34 +1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Agora Agora De la Wikipedia, enciclopedia liberă Ruinele unei agora din Salonic Agora era piață publică a orașelor grecești antice. Aici, în fața poporului adunat, regele (la spartani) se prezenta, purtând sceptrul și făcea cunoscute hotărârile pe care le luase împreună cu nobilii. Poporul aclama cu ovații, sau, dacă nu era de acord, se exprima prin tăcere. Piața era împodobită cu portice, cu clădiri civile ori religioase. La atenieni, adunarea poporului în agora se ținea de trei ori pe lună, dimineața. Toți cetățenii erau datori să fie prezenți la întrunire. Cine venea târziu pierdea dreptul la indemnizație. Orice cetățean avea dreptul să vorbească. Cel mai în vârstă avea întietate. Oratorul punea pe cap o coroniță de mirt sau de măslin. Votarea se făcea prin ridicare de mâini, afară de ostracism, când numele celui ostracizat urma să fie scris pe un ciob.