Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să pronunțe decizia definitivă în dosarul deschis după ce procurorul Andrei Bodean (foto), șeful Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, a dat în judecată Ministerul Apărării Naționale. La ICCJ a început miercuri, 7 octombrie 2026, judecarea recursului în această cauză, ajunsă pe masa judecătorilor Cristinel Grosu, Mihnea Adrian Tănase și Elena Diana Tămagă, existând posibilitatea ca magistrații Înaltei Curți să rămână în pronunțare după doar un termen sau chiar să anunțe astăzi decizia definitivă.

Concret, este vorba despre dosarul în care Andrei Bodean a dat în judecată Ministerul Apărării Naționale la Curtea de Apel Constanța, fiind nemulțumit că a primit gradul de locotenent, atunci când și-a început activitatea de procuror militar. Bodean a acționat în instanță MApN, solicitând anularea parțială a Ordinului ministrului Apărării Naționale nr. M.P. 1067 din 20 decembrie 2024, prin care a fost chemat în activitate cu gradul de locotenent. Prin aceeași acțiune, Bodean a cerut Curții de Apel Constanța obligarea Ministerului Apărării să emită un nou ordin prin care să îi fie acordat gradul de locotenent-colonel.

Bodean a câștigat la fond

Procurorul militar Andrei Bodean a câștigat la fond (vezi facsimil). Prin sentința nr. 256 din 4 decembrie 2025, pronunțată în dosarul 158/36/2025, Curtea de Apel Constanța a anulat în parte ordinul prin care Bodean primise gradul de locotenent și a obligat MApN să emită un nou ordin cu acordarea gradului de locotenent-colonel:

„Admite acţiunea formulată de reclamantul Bodean Andrei în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale. Dispune anularea în parte a Ordinului Ministrului Apărării Naţionale nr. MP 1067/20.12.2024, în ceea ce priveşte gradul militar de locotenent acordat reclamantului Bodean Andrei. Obligă pârâtul Ministerul Apărării Naţionale să emită un ordin prin care să acorde reclamantului Bodean Andrei gradul militar de locotenent-colonel. Cu recurs în 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a se depune la Curtea de Apel Constanţa - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 04.12.2025. Document: Hotarâre 256/2025 04.12.2025”.

Prezentăm în continuare fragmente din sentința Curții de Apel Constanța, prin care MApN a fost obligat să-i dea lui Bodean gradul de locotenent-colonel, hotărârea fiind atașată integral la finalul articolului:

Cererea lui Andrei Bodean

„Pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub nr. 158/36/2025, reclamantul Bodean Andrei a formulat cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului Ministerul Apărării Naționale, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună anularea parțială, în ceea ce privește gradul militar acordat, a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.P. 1067 din 20.12.2024, prin care a fost chemat în activitate cu gradul de locotenent, obligarea pârâtului la emiterea unui ordin în vederea acordării unui grad militar de locotenent-colonel, corespunzător criteriilor enunțate de art. 52 alin. l din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.

Prin Hotărârea nr. 1526 din 26.11.2024 a CSM - Secția pentru procurori, s-a dispus transferul său din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, în funcția de procuror militar în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.

Prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.P. 1067 din 20.12.2024, a fost chemat în activitate cu gradul de locotenent. Prin Ordinul nr. 8 din 28.01.2025 al Procurorului Militar Șef al Parchetelor Militare din Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s- a dispus încadrarea sa în funcția de colonel.

Apreciază că emiterea Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.P. 1067 din 20.12.2024 s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor art. 52 alin. l din Legea nr. 80/1995, conform cărora: 'persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. e), g) și h), art. 36 alin. 2, art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 alin. 1 lit. g) și la art. 41 lit. e), g) și h) li se acordă grade militare în funcție de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum și de vârsta acestora'. Art. 36 alin. 1 lit. g din același act normativ prevede că 'ofițerii în activitate provin din persoane care au vârsta de cel mult 45 de ani, sunt absolvente cu diplomă de licență ale unei instituții de învățământ superior, cu profil corespunzător specialităților militare, au promovat testele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau șefilor instituțiilor componente ale sistemului apărării naționale, ordinii publice și securității naționale'.

În categoria ofițerilor încadrați militari în conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. 1 lit. g din Legea nr. 80/1995 se regăsesc și procurorii civili numiți în funcția de procuror militar.

Face precizarea că ordinul de ministru nr. M.P. 1067 din 20.12.2024 nu i-a fost comunicat niciodată, iar în lipsa motivării sale nu poate decât să estimeze că gradul militar de locotenent i-a fost acordat ca urmare a aplicării prevederilor art.7 alin.2 din Ordinul Ministrului Apărării Naționale nr. M90/2024 privind acordarea avizului conform judecătorilor și procurorilor în vederea dobândirii calității de ofițer în activitate, acordarea gradului militar și înaintarea în gradul următor a judecătorilor și procurorilor militari, conform cărora 'judecătorii și procurorii care au calitatea de ofițeri în rezervă sunt chemați sau rechemați în activitate cu gradul militar deținut sau cu gradul următor, dacă au împlinit stagiul minim în gradul deținut ca rezervist, calculat potrivit prevederilor art. 97 din Legea nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare', deoarece, în urma efectuării stagiului militar obligatoriu în anul 2023, am dobândit gradul de sublocotenent în rezervă.

Textul imperativ al art. 52 alin. l din Legea nr. 80/1995 nu face trimitere în vreun fel la acte normative cu caracter infralegal, cum ar fi ordinele de ministru, nelăsând astfel nicio marjă de apreciere organului administrativ cu atribuții de acordare a gradului militar. Mai mult, din interpretarea coroborată a art. 48 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, ale art. 109 alin. 3 din aceeași lege și ale art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea MApN, rezultă că modalitatea de acordare a gradelor militare judecătorilor și procurorilor militari este reglementată exclusiv de lege, neputându-se deroga prin acte normative infralegale.

De asemenea, conform art. 205 alin. 5 din Legea nr. 303/2022, acordarea gradelor militare și înaintarea în gradul militar următor a judecătorilor și procurorilor militari se fac potrivit dispozițiilor legale aplicabile cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale, respectiv cele prevăzute de Legea nr.80/1995.

Referitor la situația personală, învederează că la momentul adoptării Hotărârii Secției pentru Procurori a CSM nr. 1526 din 26.11.2024, la momentul emiterii ordinului ministrului apărării naționale criticat prin prezenta plângere și la momentul numirii efective ca procuror militar (15.01.2025), avea vârsta de 44 ani împliniți, gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casație și Justiție (obținut în anul 2018) și o vechime neîntreruptă în magistratură mai mare de 18 ani (01.10.2006 fiind data admiterii la Institutul Național al Magistraturii). Astfel, în perioada 01.10.2006 - 30.06.2008 a urmat cursurile INM (perioadă asimilată conform legii vechimii în magistratură), în perioada 01.08.2008 - 15.07.2010 a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanța, în perioada 15.07.2010 - 07.01.2013, a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, în perioada 07.01.2013 - 07.05.2024 a avut calitatea de procuror în cadrul DNA - Serviciul Teritorial Constanța iar în perioada 08.05.2024 - 15.01.2025 a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, începând cu data de 15.01.2025 fiind transferat în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.

În aceste condiții, apreciază că ordinul de chemare a sa în activitate cu gradul de locotenent s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor legale, impunându-se să i se acorde un grad militar superior, corespunzător criteriilor prevăzute de art. 52 alin. 1 din Legea nr. 80/1995.

Subliniază că, în conformitate cu prevederile art. 94 lit. A din Legea nr. 80/1995, stagiile minime în grad pentru înaintarea în gradul următor a ofițerilor, până la gradul de locotenent-colonel, se stabilesc astfel:

- stagiul minim în gradul de sublocotenent pentru a deveni locotenent este de 3 ani,

- stagiul minim în gradul de locotenent pentru a deveni căpitan este de 5 ani,

- stagiul minim în gradul de căpitan pentru a deveni maior este de 5 ani,

- stagiul minim în gradul de maior pentru a deveni locotenent-colonel este de 5 ani, însumând stagiile minime obligatorii pentru acordarea gradului de locotenent-colonel, rezultă un stagiu total de 18 ani, astfel că, ținând seama de vechimea sa în specialitate juridică și de celelalte criterii legale, gradul ce trebuia acordat de către ministrul apărării naționale era cel de locotenent-colonel, în sensul că acordarea gradelor militare se face exclusiv conform criteriilor prevăzute de art.52 alin. 1 și art. 94 lit. A din Legea nr. 80/1995 fiind și practica unanimă a instanțelor naționale (sentința nr. ###/2022 din 29.11.2022 a Curții de Apel ####, pronunțată în dosarul nr. ###/45/2022, sentința civilă nr. ###/28.04.2021 a Curții de Apel Timișoara, pronunțată în dosarul nr. l171/59/2020, ambele definitive, decizia nr. l621/22.03.2023 a ÎCCJ pronunțată în dosarul nr. ###/35/2020).

În continuare, apreciază că prevederile art. 7 alin. 2 din Ordinul nr. 90/2024 adaugă la lege, singura care conține criteriile care puteau fi avute în vedere la acordarea gradului militar în cazul magistraților chemați în activitate. De altfel, aplicarea în situația sa a prevederilor art. 7 alin. 2 din Ordinul M90/2024 ar fi absurdă și profund inechitabilă, el dobândind gradul de sublocotenent în rezervă ca urmare a efectuării stagiului militar obligatoriu, după absolvirea facultății. Astfel, pe lângă faptul că nu a avut niciodată acest grad ca militar activ, ar fi nevoit să suporte consecințe negative, constând în acordarea unui grad militar net inferior criteriilor legale - vârstă, pregătire și vechime în specialitate, exclusiv ca urmare a îndeplinirii cu bună-credință a unei obligații față de statul român. Această situație este și profund discriminatorie între magistrații (cu vârstă, pregătire și vechime în specialitate identice) care au efectuat stagiul militar obligatoriu după absolvirea facultății și cei care nu și-au îndeplinit această obligație, primii obținând gradul imediat următor iar secunzii obținând gradul corespunzător vârstei, pregătirii și vechimii în specialitate, fără niciun temei care să justifice această diferență de tratament.

Nu trebuie ignorată nici jurisprudența constantă a Curții Constituționale potrivit căreia elementele esențiale ale carierei judecătorilor și procurorilor, inclusiv transferul, se reglementează prin lege organică (a se vedea Decizia nr.### din 10 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 9 iunie 2020, par. 17 și 28, unde Curtea a reținut că elementele esențiale referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea raportului juridic de muncă al magistraților trebuie reglementate prin lege organică), și nu prin acte cu forță juridică infralegală şi astfel cum a arătat anterior, ordinul criticat nu i-a fost niciodată comunicat de către Ministerul Apărării Naționale.

La data de 04.02.2025 a formulat plângere prealabilă împotriva Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.P. 1067 din 20.12.2024, potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004, aceasta fiind transmisă prin poșta electronică și fax Ministerului Apărării Naționale. Prin adresa cu nr. 52/E/2025 din 06.03.2025, care i-a fost comunicată la data de 18.03.2025, Parchetul de pe lângă Înalta ##### de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare, i s-a adus la cunoștință că plângerea prealabilă formulată la data de 04.02.2025 împotriva Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.P. 1067 din 20.12.2024 i-a fost respinsă.

În drept, îşi întemeiază cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. l alin. l și art. 8 alin. l din Legea nr. 554/2004, art. 52 alin. l și art. 94 lit. a din Legea nr. 80/1995 și art.205 alin. 5 din Legea nr. 303/2022.

În probaţiune, a solicitat încuviințarea următoarelor mijloace de probă: înscrisuri, plângerea prealabilă și răspunsul prin care PÎCCJ - Secția Parchetelor Militare i-a comunicat respingerea acesteia, jurisprudența invocată în cuprinsul cererii.

De asemenea, apreciază că se impune solicitarea de relații de la CSM și/sau Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța privind parcursul său profesional și vechimea în muncă”.

Apărarea MApN

„Ministerul Apărării Naționale, în calitate de pârât, a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată, pentru următoarele argumente. Reclamantul a chemat în judecată instituția militară, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea parțială, în ceea ce privește gradul militar acordat, a Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.P. 1067 din 20.12.2024, prin care a fost chemat în activitate cu gradul de locotenent şi obligarea pârâtului la emiterea unui nou ordin în vederea acordării unui grad militar de locotenent-colonel, corespunzător criteriilor enunțate la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare.

În fapt, reclamantul, sublocotenent în rezervă, a fost chemat în activitate cu gradul de locotenent prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. MP 1067/20.12.2024, în vederea încadrării într-o funcție de procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. Potrivit dispozițiilor art. 205 alin. (5) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 303/2022), 'acordarea gradelor militare și înaintarea în gradul militar următor a judecătorilor și procurorilor militari se fac potrivit dispozițiilor legale aplicabile cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale'.

Dispozițiile art. 36 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 80/1995) - NECLASIFICAT aplicabil reclamantului, stabilesc că ofițerii în activitate provin din 'ofițeri în rezervă și ofițeri rezerviști voluntari care au promovat teslele de aptitudini și îndeplinesc celelalte condiții stabilite prin ordin al miniștrilor sau al șefilor instituțiilor componente ale sistemului apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, în vederea chemării sau rechemării în activitate', Legea nr. 80/1995 prevede la art. 3 definiția gradului militar ca fiind un drept al titularului și reprezintă recunoașterea în plan social a calității de cadru militar, iar la art. 97 că: în timp de pace, stagiul minim în grad pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă este mai mare cu un an decât cel prevăzut la art. 94, iar în timp de război este cel de la articolul respectiv. La chemarea sau rechemarea în activitate, pentru stabilirea stagiului în gradul pe care îl au, li se iau în calcul trei pătrimi din stagiul în gradul pe care îl au ca rezerviști. Din interpretarea normelor redate supra, precum și a textului Legii nr. 80/1995 în integralitate, rezultă că la chemarea în activitate, ofițerii în rezervă primesc gradul pe care îl dețin sau gradul următor în condițiile în care au îndeplinit stagiul minim în gradul deținut ca rezervist.

În acest sens sunt și dispozițiilor art. 7 alin. (2) din Ordinul ministrului apărării naționale nr. M 90/2024 privind acordarea avizului conform judecătorilor și procurorilor în vederea dobândirii calității de ofițer în activitate, acordarea gradului militar și înaintarea în gradul următor a judecătorilor și procurorilor militari (denumit în continuare Ordinul nr. M. 90/2024), potrivit cărora 'judecătorii și procurorii care au calitatea de ofițeri în rezervă sunt chemați sau rechemați în activitate cu gradul militar deținut sau cu gradul următor, dacă au împlinit stagiul minim în gradul deținut ca rezervist, calculat potrivit prevederilor art. 97 din Legea nr. 80/1995. cu modificările și completările ulterioare'.

În acord cu dispozițiile legale antemenționate, prin Raportul nr. 12988/E/2024 din 10.12.2024, procurorul militar șef al parchetelor militare a propus ministrului apărării naționale chemarea în activitate în corpul ofițerilor a reclamantului și acordarea gradului de locotenent, având în vedere faptul că acesta deținea gradul de sublocotenent în rezervă. Contrar susținerilor reclamantului, dispozițiile art. 7 alin. (2) din Ordinul M. 90/2024, care detaliază procedura acordării gradelor militare magistraților civili, nu 'adaugă la lege', ci reprezintă o aplicare a dispozițiilor acesteia în limitele prevăzute de Constituție și de actul normativ de rang superior.

Referitor la solicitarea de anulare a Ordinului M.P. nr. 1067 din 20.12.2024 în ceea ce privește gradul acordat precum și emiterea unui nou ordin în vederea acordării unui grad militar de locotenent-colonel, corespunzător criteriilor enunțate de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, arătăm următoarele: Dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 prevăd că 'persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. e). g) și h), art. 36 alin. 2, art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 alin. 1 lit. g) și la art. 41 lit. e), g) și h) li se acordă grade militare în funcție de pregătirea lor. vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum și de vârsta acestora'. Sub un prim aspect, arată că reclamantul nu se încadrează în textul de lege pe care îl apreciază aplicabil situației sale, deoarece a fost chemat în activitate în baza art. 36 lit. d) din Legea nr. 80/1995, deținând gradul de sublocotenent în rezervă la data chemării în activitate, nicidecum în baza textelor de lege enumerate de art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995. Menționează că în mod greșit reclamantul a făcut trimitere la situația procurorilor civili chemați în activitate, care este reglementată de art. 36 lit. g) din aceeași lege.

De asemenea, împrejurările enumerate de către reclamant, vizează categorii distincte de persoane (cadre militare în rezervă respectiv persoane civile), reglementate prin norme diferite, NECLASIFICAT având un fundament obiectiv și rațional diferit, în raport de statutul profesional aplicabil fiecărei categorii. Astfel, cadrele militare în rezervă sunt reintegrate în structura militară menținând gradul conform statutului militar iar civilii sunt încadrați potrivit vechimii în specialitatea studiilor și nevoilor funcționale ale instituției militare. Sub un al doilea aspect, dispozițiile art. 109 alin. (13) din Legea nr. 80/1995 (așa cum a fost modificată prin Legea nr. 101/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 80/1995) statuează că, dispozițiile unor articole printre care și cele ale art. 52 alin. (1) nu se aplică ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor din structurile Ministerului Apărării Naționale. Așadar, dispozițiile art. 52 din Legea nr. ####### # invocat ca temei de drept în cererea de chemare în judecată - nu se aplică reclamantului, deoarece art. 109 alin. (13) din aceeași lege exclude din sfera destinatarilor art. 52 alin. (1) cadrele militare din Ministerul Apărării Naționale.

O ipotetică interpretare în sensul că modul de formulare a prevederilor art. 109 alin. (13) din Legea nr. 80/1995, prin utilizarea sintagmei 'din structurile Ministerului Apărării Naționale' limitează aria adresanților excluzând instanțele militare, nu poate fi primită, în condițiile în care prevederile art. 205 alin. (5) din Legea nr. 303/2022 stipulează că: 'Acordarea gradelor militare și înaintarea în gradul militar următor a judecătorilor și procurorilor militari se fac potrivit dispozițiilor legale aplicabile cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale'.

În materie, regulile aplicabile cadrelor militare din structurile Ministerului Apărării Naționale, prevăzute în Legea nr. 80/1995, sunt aplicabile în egală măsură magistraților militari.

Prin urmare, întreaga construcție juridică la care face trimitere reclamantul pentru anularea actului administrativ individual respectiv, Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.P. nr. 1067 din 20.12.2024 este, în mod evident, greșită.

În concluzie, pentru motivele detaliate anterior, solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată. În drept, invocă dispozițiile art. 205 și următoarele din Codul de procedură civilă și celelalte dispoziții legale invocate. În probatoriu, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri”.

Judecata Curții

„În conformitate cu prevederile art. 32 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale.

În considerarea dispozițiilor legale anterior evocate, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 176/2014 iar Ministerul Apărării Naţionale a emis Ordinul nr. M. 47/2014 prin care au aprobat Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari.

Acest regulament prevede la art. 8 alin. (2) '(2) Gradele militare propuse spre acordare se stabilesc în funcţie de pregătirea, vechimea în specialitatea raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora, potrivit dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.'

În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 '(1) Persoanelor prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. e), g) şi h), art. 36 alin. 2, art. 37 lit. e), art. 39 lit. c), art. 40 alin. 1 lit. g) şi la art. 41 lit. e), g) şi h), li se acordă grade militare în funcţie de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora.'

Reclamantul intră în categoria persoanelor prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995: au vârsta de cel mult 45 de ani, sunt absolvente cu diplomă de licenţă ale unei instituţii de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale. Din dispozițiile art. 52 alin. (1) și art. 36 alin. (1) lit. g) din actul normativ arătat, rezultă că ofițerilor care provin din categoria persoanelor care au vârsta de cel mult 45 de ani, sunt absolvenţi cu diplomă de licenţă ale unei instituţii de învăţământ superior, cu profil corespunzător specialităţilor militare, au promovat testele de aptitudini şi îndeplinesc celelalte condiţii stabilite prin ordin al miniştrilor sau şefilor instituţiilor componente ale sistemului apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale li se acordă grade militare în funcţie de pregătirea lor, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora. Reclamantul Bodean Andrei avea, la momentul adoptării Hotărârii Secţiei pentru Procurori a CSM nr. 1526, vârsta de 44 de ani, gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie şi o vechime în magistratură de 18 ani. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă astfel că reclamantul a dobândit calitatea de cadru militar având mai puțin de 45 de ani la data emiterii actului contestat, este absolvent cu diplomă de licență a Facultății de Drept şi Administraţie ####### Constanţa, specializare 'Drept', profilul facultății absolvite corespunde funcției de procuror militar, a promovat testele de aptitudini și este necontestat că îndeplinește și celelalte condiții prevăzute de lege pentru dobândirea acestei calități.

Față de aceste date factuale şi coordonatele legislative expuse mai sus, Curtea apreciază că reclamantului trebuie să i se acorde, astfel cum este prevăzut la art. 52 alin. (1) din lege, un grad militar în funcţie de pregătirea, vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestuia. La momentul numirii în funcția de procuror militar (15.01.2025), reclamantul avea o vechime în specialitate juridică de 18 ani (fiind auditor de justiție al Institutului National al Magistraturii în intervalul 01.10.2006-30.06.2008, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa în perioada 01.08.2008-15.07.2010, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa în perioada 15.07.2010-07.01.2013, procuror în cadrul DNA -Serviciul Teritorial Constanţa în intervalul 07.01.2013-07.05.2024 iar în perioada 08.05.2024-15.01.2024 a fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa). Stagiile minime în grad la care trebuie raportată această perioadă sunt cele prevăzute la art. 94 alin. (1) lit. A. Astfel, din acest text de lege reiese că stagiul minim pentru acordarea gradului de locotenent-colonel este de 18 ani, compus din 3 ani pentru gradele militare de sublocotenent şi aspirant + 5 ani pentru gradul de locotenent + 5 ani pentru gradul de căpitan și 5 ani pentru cele de maior şi locotenent-comandor. Raportând, conform dispozițiilor art. 52 alin. (1) din lege, vechimea de 18 ani în specialitatea dobândită pe timpul studiilor la stagiile minime în grad, instanța constată că reclamantul are dreptul la gradul militar de locotenent-colonel, aşadar nu de locotenent, cum este stabilit prin ordinul atacat.

În speță nu poate fi primită apărarea potrivit căreia dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 nu sunt aplicabile reclamantului deoarece art. 109 alin. (13) din aceeaşi lege exclude din sfera destinatarilor art. 52 alin. (1) cadrele militare din Ministerul Apărării Naţionale, pentru care regula în materia acordării gradelor militare ar fi cea prevăzută la art. 48 alin. (3) al aceleiaşi legi.

Este adevărat că art. 109 alin. (13) prevede că dispoziţiile art. 52 alin. (1) nu se aplică ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din structurile Ministerului Apărării Naţionale, însă acest text de lege nu este incident în speță, întrucât actul atacat se referă la o persoană care nu făcea parte din structurile Ministerului Apărării Naţionale atunci când a dobândit calitatea de procuror militar. Ordinul contestat în cauză de reclamant conține o măsură luată pentru acordarea gradului militar unui procuror care a activat la o unitate de parchet înainte de a fi transferat la o unitate de parchet militară, astfel că nu există temei pentru a se reține că nu i se aplică prevederile art. 52 alin. (1) pe motiv că nu s-ar fi aflat în structurile Ministerului Apărării Naționale. Persoanele prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995 sunt prin ipoteza normei persoane din afara structurilor Ministerului Apărării Naţionale. Când legiuitorul s-a referit la persoane din structurile ministerului s-a exprimat clar în acest sens, folosind expresia 'maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti, în activitate' sau alte sintagme similare, iar când a vizat persoane care nu activează în aceste structuri a utilizat expresii diferite, cum este cea de la litera g).

În plus, trebuie remarcat faptul că atunci când a voința legiuitorului a fost în sensul excluderii unor persoane de la acordarea gradelor militare în funcție de vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, a arătat expres care sunt acestea, astfel cum este stabilit la art. 52 alin. (2) din actul normativ menționat.

Pe de altă parte, Ordinul atacat a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor art. 32 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (în vigoare la data emiterii actului) şi a dispoziţiilor art. 8 din Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari, aprobat prin Hotărârea nr. 176 din 6 februarie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și prin Ordinul nr. M.47 din 22 aprilie 2014 al Ministrului Apărării Naționale. Regulamentul comun privind numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari este anexă şi la Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.47/2014 şi a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 29 aprilie 2014. Articolul 32 alin. 2 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că '(2) Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanţele sau parchetele civile la instanţele ori parchetele militare, precum şi acordarea gradelor militare şi înaintarea în grad a judecătorilor şi procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii şi Ministerului Apărării Naţionale.' Articolul 8 alin. 2 din Regulamentul comun, aprobat prin Hotărârea nr. 176 din 6 februarie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prevede că '(2) Gradele militare propuse spre acordare se stabilesc în funcţie de pregătirea, vechimea în specialitatea raportată la stagiile minime în grad, precum şi de vârsta acestora, potrivit dispoziţiilor art. 52 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.' Regulamentul comun face trimitere doar la criteriile prevăzute de lege pentru acordarea gradelor militare în cazul judecătorilor militari, fără a face nici un fel de trimitere la acte normative cu caracter infralegal, cum ar fi ordine de ministru, nelăsând astfel nici o marjă de apreciere celui care are atribuţia de acordare a gradului militar celor numiți în funcția de judecător militar, în speță Ministrul Apărării Naționale.

Prin urmare, nu poate fi primită susţinerea pârâtului în sensul aplicării art. 7 alin. 2 din Ordinul M 90/2024 privind acordarea avizului conform judecătorilor şi procurorilor în vederea dobândirii calităţii de ofiţer în activitate, acordarea gradului militar şi înaintarea în gradul următor a judecătorilor şi procurorilor militari şi acordării gradului militar în funcţie de cel deţinut, în speţă, sublocotenent în rezervă.

Potrivit art. 48 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare '(3) În Ministerul Apărării Naţionale, gradele se acordă celor prevăzuţi la art. 36 alin. 1 lit. e), g) şi i) - k) în raport cu nivelul structurii şi specificul funcţiei vacante, precum şi vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupării acesteia, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale.' Potrivit art. 109 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare '(3) Dispoziţiile art. 2 alin. 21 lit. A, lit. A1, lit. B lit. a) şi b), art. 5 alin. 2, art. 351 alin. 4 şi 5, art. 36 alin. 1 lit. i) şi alin. 3, art. 37 lit. e), art. 38 alin. 2, art. 40 alin. 2, art. 411, art. 48 alin. 2 şi 3, art. 50 alin. 5, art. 51 alin. 2, art. 53 alin. 4, art. 75 alin. 2 - 4, art. 751, art. 771 alin. 2, art. 85 alin. 1 lit. e1) şi art. 1081 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din structurile Ministerului Apărării Naţionale.'

Din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 48 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 (în Ministerul Apărării Naționale, gradele se acordă celor prevăzuți la art. 36 alin. 1 lit. e), g) și i) - k) în raport cu nivelul structurii și specificul funcţiei vacante, precum și vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupării acesteia, potrivit normelor stabilite prin ordin al Ministrului Apărării Naționale), ale art. 109 alin. 3 din aceeași lege (dispozițiile art. 48 alin. 2 și 3 se aplică în exclusivitate cadrelor militare din structurile Ministerului Apărării Naționale) şi art. 21 Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, rezultă că modalitatea de acordare a gradelor judecătorilor și procurorilor militari este reglementată exclusiv de lege, neputându-se adăuga acestor prevederi prin acte normative infralegale.

Având în vedere stagiile în gradele militare prevăzute de art. 94 lit. a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi modalitatea de acordare a gradelor de ofițeri, Curtea apreciază că ordinul de chemare în activitate a reclamantului cu gradul de locotenent s-a făcut cu nerespectarea dispozițiilor legale, impunându-se acordarea unui grad militar superior, respectiv de locotenent-colonel, corespunzător criteriilor prevăzute de art. 52 alin. 1 din Legea nr. 80/1995.

Curtea are în vedere jurisprudenţa relevantă a ÎCCJ, care a stabilit astfel: 'În ceea ce priveşte criticile recurentului-reclamant referitoare la modul de aplicare în speţă a art. 8 din Regulamentul comun, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate. Articolul menţionat face parte dintr-un act normativ de rang inferior, astfel că trebuie interpretat prin corelare cu norma de rang superior, respectiv cu dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 80/1995, care se referă la 'vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor' şi art. 48 alin. (3) din aceeaşi lege, care se referă la 'vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupării acesteia.' (Decizia nr. ####/2023 - ÎCCJ - Secția Contencios administrative și fiscal). În același sens, s-a reținut 'deși este adevărat că art. 109 alin. (13) prevede că dispoziţiile art. 52 alin. (1) nu se aplică ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor din structurile Ministerului Apărării Naţionale, judicios a reţinut prima instanţă că acest text de lege nu este incident în speţă, întrucât actul atacat se referă la o persoană care nu făcea parte din structurile Ministerului Apărării Naţionale atunci când a dobândit calitatea de procuror militar. Or, actul atacat de reclamantă conţine o măsură luată pentru acordarea gradului militar unui procuror care a activat la un parchet din cadrul Ministerului ###### înainte de a fi transferat la o unitate de parchet militară, astfel că nu există temei pentru a se reţine că nu i se aplică prevederile art. 52 alin. (1) pe motiv că nu s-ar fi aflat în structurile Ministerului Apărării Naţionale. Important de reţinut este şi faptul că persoanele prevăzute la art. 36 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 80/1995 sunt prin ipoteza normei persoane din afara structurilor Ministerului Apărării Naţionale, iar, când legiuitorul s-a referit la persoane din structurile ministerului s-a exprimat clar în acest sens, folosind expresia 'maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti, în activitate' sau alte sintagme similare, iar când a vizat persoane care nu activează în aceste structuri a utilizat expresii diferite, cum este cea de la lit. g), iar atunci când a voinţa legiuitorului a fost în sensul excluderii unor persoane de la acordarea gradelor militare în funcţie de vechimea în specialitatea dobândită pe timpul studiilor, raportată la stagiile minime în grad, a arătat expres care sunt acestea, astfel cum este stabilit la art. 52 alin. (2) din actul normativ menţionat.' (Decizia nr. 4759/2023 - ÎCCJ Secția Contencios administrative și fiscal)

Pentru argumentele expuse mai sus, Curtea apreciază că actul contestat a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 52 alin. (1) coroborat cu art. 94 lit. A din Legea nr. 80/1995, astfel că va admite acţiunea formulată de reclamantul Bodean Andrei în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, va anula în parte Ordinul Ministrului Apărării Naţionale nr. M.P.1067/20.12.2024 în ceea ce priveşte gradul militar de locotenent acordat şi îl va obliga pe pârâtul Ministerul Apărării Naţionale să emită un nou ordin prin care să îi acorde reclamantului Bodean Andrei gradul militar de locotenent-colonel”.

* Sentința Curții de Apel Constanța prin care Ministerul Apărării Naționale a fost obligat să-i acorde procurorului militar Andrei Bodean gradul de locotenent-colonel