Demis din funcția de prim-ministru, incapabil să formeze o majoritate care să susțină un guvern condus de un premier liberal, Ilie Bolojan (foto dreapta) a suferit miercuri, 7 octombrie 2026, o nouă înfrângere grea. Nu în fața adversarilor politici, ci în fața judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță condusă de judecătoarea Lia Savonea (foto stânga).

Curtea Constituțională a decis că nu există niciun conflict juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte. Practic, CCR a respins sesizarea premierului demis Ilie Bolojan, care a cerut constatarea unui conflict juridic de natură constituțională, nervos după ce judecătorii nu au cedat presiunilor propagandei guvernamentale, iar Curtea de Apel București a obligat Executivul să respecte hotărârile judecătorești definitive privind plata restanțelor salariale.

Nerespectarea hotărârilor judecătorești definitive 

Până la comunicatul CCR, amintim că premierul demis Ilie Bolojan a decis la începutul lunii iulie 2026 sesizarea CCR cu un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Motivul: acțiunea prin care instanța supremă condusă de Lia Savonea a cerut și a câștigat la Curtea de Apel București obligarea Guvernului Bolojan să pună în aplicare hotărârile judecătorești definitive privind plata drepturilor salariale restante.

În paralel cu anunțul privind sesizarea CCR, Bolojan a manipulat acuzând ICCJ că s-ar implica practic în elaborarea bugetului și în gestionarea finanțelor publice. Asta deși, repetăm, acțiunea ICCJ nu privește decât obligarea Guvernului de a respecta și pune în aplicare niște hotărâri judecătorești definitive, deci de a aloca fondurile pentru a plăti restanțele salariale, așa cum au stabilit respectivele hotărâri judecătorești definitive. Or, Ilie Bolojan ar fi trebuit să știe până acum că respectarea hotărârilor judecătorești definitive nu poate fi pusă în discuție într-un stat de drept.

Sesizarea lui Bolojan a fost de fapt o presiune pe judecători

De partea cealaltă, Înalta Curte a explicat că decizia Guvernului de a sesiza CCR cu un conflict juridic de natură constituțională cu instanța supremă este în realitate o formă de a pune presiune pe judecătorii care soluționează dosarul privind respectarea de către Executiv a hotărârilor judecătorești definitive pentru plata restanțelor salariale (dosar aflat în prezent în faza de apel la ICCJ). 

Înalta Curte a precizat într-un comunicat de presă din 2 iulie 2026, ziua în care Bolojan a anunțat sesizarea CCR, că este fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor respectivei instanțe. Și situația este cu atât mai gravă cu cât această poziție aparține unui Guvern demis, aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, care privesxc exclusiv administrarea treburilor publice până la învestirea unui Executiv cu puteri depline. Deci un guvern ale cărui competenţe nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale.

Comunicatul ICCJ privind presiunile Guvernului asupra justiţiei exercitate sub pretextul unui conflict juridic de natură constituţională:

”Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de declarațiile publice formulate de Prim-ministru privind intenția Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională în legătură cu un litigiu aflat în curs de soluționare.

Înalta Curte nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte. Aceste aspecte vor fi analizate exclusiv în cadrul procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea deplină a competențelor constituționale ale fiecărei autorități publice.

Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline. Competenţele acestuia nu pot fi extrapolate la inițierea unor demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente, nici măcar sub argumentul unei pretinse conexități cu aceasta, potrivit art. 110 alin. (4) din Constituţie.

O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public.

Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”.

Sentința care a determinat sesizarea lui Bolojan la CCR

Amintim că prin Sentința civilă nr. 141 din 5 mai 2026, pronunțată în dosarul nr. 1844/2/2026, judecătoarea Ramona Bușu de la Curtea de Apel București a admis acțiunea Inaltei Curți de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să pună la dispoziție sumele necesare plății restanțelor salariale ale judecătorilor, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026:

„Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE în contradictoriu cu pârâţii GUVERNUL ROMÂNIEI şi MINISTERUL FINANŢELOR. Obligă pârâţii la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum şi la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Stabileşte un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.

Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”.

Sentința a fost atacată cu recurs, acesta urmând să fie soluționat de ICCJ în 9 iulie 2026.

Refuz nejustificat al Guvernului și Ministerului de Finanțe de a asigura sumele pentru restanțele salariale

În ceea ce privește sentința CAB, judecătoarea CAB Ramona Bușu explică faptul că apărările Guvernului și ale Ministerului de Finanțe, care au invocat existenţa unor dificultăţi economice, nu justifică sub nicio formă refuzul acestora de a include în proiectul de buget, în integralitatea lor, sumele de bani reprezentând drepturi salariale restante, inclusiv dobânzi, stabilite prin titluri executorii. CAB a stabilt că refuzul celor două autorități este unul nejustificat, impunandu-se obligarea lor la emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor necesare plății restanțelor salariale inclusiv prin rectificare bugetară, la dispoziția ICCJ urmând să fie puse fondurile pentru plata drepturilor judecătorilor și celorlalte categorii îndreptățite.

Sfidarea dreptului la proprietate, a hotărârilor judecătorești definitive și încălcarea principiului separației puterilor în stat

De asemenea, judecătoarea Ramona Bușu de la Curtea de Apel București atrage atenția că în condițiile în care tranşele cu drepturile salariale au fost deja reeşalonate şi, ulterior, amânate, avem de-a face cu o încălcare a dreptului fundamental la proprietate.

În paralel, Guvernul și Ministerul Finanțelor nesocotesc atât Constituția României, cât și Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, mai exact dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești definitive într-un interval de timp rezonabil.

Nu în ultimul rând, Guvernul și Ministerul Finanțelor încalcă principiul fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precizează judecătoarea Bușu, amintind că prevederile din Constituția României potrivit cărora „Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege” și subliniind că Justiția nu se înfăptuiește prin Guvern şi ministerele din subordine.

Penalitățile și amenda judiciară, garanții pentru respectarea sentinței

În ceea ce privește impunerea unor penalități și aplicarea unei amenzi judiciare instanța arată că aceste măsuri au ca scop să determine Guvernul și Ministerul Finanțelor să-şi execute obligaţiile stabilite prin sentință. În plus, penalitățile și amenda se impun, arată judecătoarea CAB, ţinând cont de atitudinea sfidătoare a Guvernului şi Ministerului Finanţelor la adresa hotărârilor judecătoreşti prin care au fost stabilite în sarcina statului, lato sensu (în sens larg), obligaţii de plată a unor drepturi salariale restante în favoarea personalului din sistemul judiciar pentru care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.

În acest context, este amintită și declarația premierului Ilie Bolojan (foto dreapta), prin care s-a pus la îndoială legalitatea şi temeinicia hotărârilor judecătoreşti, afirmându-se, mai mult sau mai puţin voalat, că Guvernul nu va proceda la punerea în aplicare a prezentei hotărâri. O declarație despre care instanța atrage atenția că este contrară legii și este de natură a aduce atingere gravă autorităţii judecătoreşti, cu încălcarea nepermisă a principiilor statului de drept, în care supremaţia legii este definitorie.

* Citiți integral sentința judecătoarei CAB Ramona Bușu, prin care Guvernul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să pună la dispoziția ICCJ sumele pentru plata restanțelor salariale ale judecătorilor, grefierilor și ale categoriilor de personal îndreptățite