40.000 euro pentru 113 zile de arest preventiv nelegal. La atât se ridică daunele morale pe care le va primi fostul procuror Liviu Tudose (foto dreapta), fost șef al Parchetului Curții de Apel București, victima unui uriaș abuz judiciar comis în cazul în care a fost reținut, defilat în cătușe, arestat preventiv și trimis în judecată de procurorii Lucian Onea (foto stânga) și Cerasela Răileanu (foto centru) de la DNA Ploiești (în prezent la pensie) pentru pretinse fapte de luare de mită și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, pentru ca în final să fie achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (click aici pentru a citi). Practic, 113 zile petrecute după gratii de Tudose, deși acesta era nevinovat.

Astfel, Liviu Tudose va primi daune morale de 200.000 lei (aproximativ 40.000 euro), la care se adaugă dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la plata efectivă a sumei. De asemenea, fostul procuror va primi și despăgubiri materiale de 14.643,38 lei, constând în cheltuieli cu asistenţa juridică în cursul procesului penal în legătură cu măsurile preventive de libertate.

Decizia privind acordarea daunelor morale a fost pronunțată în 29 septembrie 2026 de judecătorii Lavinia Dascălu, Liviu Făget și Adina Ponea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care au menținut hotărârea judecătoarelor Andreea-Florina Mateescu și Sorina Ciobotaru de la Curtea de Apel București din 17 aprilie 2025 de obligare a statului român la plata unor daune morale de 200.000 lei.

În ceea ce privește sentința de la fond, în 24 noiembrie 2021, judecătoarea Elena Avrigeanu de la Tribunalul București dispusese plata unor daune morale de 150.000 lei pentru reținerea și arestarea nelegală a procurorului Liviu Tudose, precum și plata unor despăgubiri materiale de 14.643 lei pentru cheltuielile avute de procurorul Tudose pe parcursul procesului penal cauzat de inscenarea DNA.

Minuta deciziei ICCJ nr. 1551 din 29 septembrie 2026 (dosar 5651/105/2019*):

„Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Tudose Liviu Mihail împotriva deciziei civile nr. 352A din 17 aprilie 2025, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie. Definitivă”.

Minuta deciziei Curții de Apel nr. 352A din 17 aprilie 2025 (dosar 5651/105/2019*):

„Respinge apelurile formulate de apelantul-pârât Statul Român prin M.F.P. si de apelantul Parchetul de pe lângă I.C.C.J.-D.N.A., ca nefondate. Admite apelul declarat de apelantul-reclamant. Schimbă în parte sentina civilă apelată, în sensul că: Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 200.000 lei reprezentând daune morale si la plata dobânzii legale aferente acestei sume de la data rămânerii definitive a hotărârii si până la plata efectivă. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei. Obligă apelantul-pârât la plata către apelantul-reclamant a sumei de 9.520 lei cu titlu de chelatuieli de judecată. Cu recurs în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a III-a civilă si pentru cauze cu minori si de familie. Ppronuntată prin punerea solutiei la dispozitia părtilor de către grefa instantei, azi, 17.04.2025. AFM/NMN Document: Hotarâre 352/2025 17.04.2025”.

Minuta sentinței Tribunalului București din 24 noiembrie 2021 (dosar 5651/105/2019):

„Respinge excepția prescripției dreptului material la acțiune, ca neîntemeiată. Admite în parte cererea. Obligă pârâtul la plata către reclamant a sumei de 150.000 lei reprezentând daune morale cauzate prin reținerea și arestarea nelegală a reclamantului și la plata dobânzii legale aferente acestei sume de la data ramânerii definitive a prezentei sentințe și până la plata efectivă. Obligă pârâtul la plata sumei de 14643,38 lei reprezentând daune materiale constând în cheltuieli cu asistența juridică în cursul procesului penal în legătură cu măsurile preventive de libertate și la plata dobânzii legale aferente acestei sume de la data ramanerii definitive a prezentei sentințe și până la plata efectivă. Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată.

Obligă pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 3570 lei reprezentând onorariu de avocat.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, 24 noiembrie 2021. Document: Hotarare 24.11.2021”.

Daune reduse de CAB, rejudecare dispusă de ICCJ

Decizia definitivă de acordare a daunelor morale a fost dispusă în al doilea ciclu procesual. S-a întâmplat după ce prima hotărâre a Curții de Apel București a fost casată de ICCJ.

Mai exact, sentința Tribunalului București din 24 noiembrie 2021 a fost atacată cu apel de statul român prin Ministerul Finanțelor, iar, în 14 martie 2023, Curtea de Apel București a stabilit reducerea daunelor la 40.000 lei (circa 8.000 euro).

Decizia CAB a fost atacată cu recurs de Liviu Tudose la ICCJ. La un an distanță, în 26 martie 2024, Înalta Curte a casat decizia CAB și a trimis dosarul spre rejudecare lșa Curtea de Apel București. Curte care, așa cum am văzut,a stabilit în final daune morale de 200.000 (care se adaugă despăgubirilor materiale de 14.643,38 lei), decizie menținută în urmă cu câteva zile de ICCJ.

În final, redăm un fragment din decizia Curții de Apel București din 17 aprilie 2025, rămasă definitivă la ICCJ (hotărârea este atașată integral la finalul articolului):

„În cazul concret dedus judecăţii, se constată că prima instanță a ţinut cont, la stabilirea despăgubirilor reprezentând daune morale, de durata arestării apelantului-reclamant (113 zile), calitatea acestuia la momentul luării măsurii privative de libertate (######## ####### Adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti), compromiterea imaginii pe care reclamantul o avea în societate şi în profesie, dezechilibrul emoțional produs acestuia, afectarea stării de sănătate pe perioada detenției, având în vedere totodată și valoarea despăgubirilor nepatrimoniale acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în spețe similare: ###### împotriva Greciei (17789/16), Vardan Martirosyan împotriva Armeniei (13610/12), ####### împotriva României, precum şi valoarea despăgubirilor nepatrimoniale acordate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea de Apel Bucureşti în speţe similare, invocate chiar de reprezentantul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Luarea în considerare a acestor repere constituie o necesitate juridică obiectivă, pentru că simpla constatare a suferințelor de ordin psihic ale unei persoane nu poate fi corelată, din punct de vedere al argumentării logice, cu o anumită sumă de bani. În plus, consecinţele/lipsa de consecinţe în plan psihic ale unui eveniment exterior sunt asemănătoare în privinţa tuturor persoanelor vătămate cel puţin până la un punct (suficient pentru a fi luat în considerare ca bază minimă), ţinând într-o mare măsură de natura umană. Pornind de la aceste repere se pot face însă anumite ajustări, dar într-o marjă rezonabilă, pentru a se ține cont și de particularitățile victimei în discuție, precum și ale situației în care aceasta a fost pusă.

Sub un prim aspect, Curtea subliniază că suma acordată cu titlu de daune morale nu trebuie privită matematic, ca o împărţire a sumei totale la numărul de zile de detenție, ci trebuie evaluată dintr-o mai largă perspectivă, care presupune pe lângă privarea efectivă de libertate/restrângerea libertăţii de circulaţie, care în sine sunt traumatizante, şi adăugarea suferinţelor suprapuse, atât morale, cât şi fizice.

De asemenea, anumite suferinţe nu pot cuantificate, după cum nu pot fi nici probate în totalitatea detaliilor componente (cum ar fi şocul arestării, dificultatea de a găsi resursele necesare de ordin fizic şi psihic pentru a depăşi întreaga situaţie), astfel că aprecierea întregului context revine instanţei prin luarea în considerare, în mod global, a tuturor circumstanţelor relevante.

În cauza de față, Curtea apreciază că arestarea nedreaptă i-a cauzat reclamantului suferinţe de natură morală de o intensitate deosebită, ținând cont în mod special de profesia și funcția pe care o deținea la momentul reţinerii şi ulterior arestării, acesta având o carieră de 22 de ani ca procuror, dintre care aproximativ 15 ani a ocupat funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti, Parchetului de pe lângă Tribunalul Pliești, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pliești.

Așa cum a constatat și prima instanță, reţinerea şi arestarea reclamantului au fost amplu mediatizate, având în vedere tocmai calitatea acestuia, reputaţia sa profesională fiind grav deteriorată atât ca efect al mediatizării intensive, cât și ca urmare a suspendării din funcția de procuror. Or, așa cum judicios susține apelantul reclamant, afectarea reputației sale profesionale, intactă până la acel moment, reprezintă o consecință de o gravitate sporită, în condițiile în care tocmai acest element conferă magistratului credibilitate și autoritate în exercitarea profesiei, aducând o atingere de substanță prestigiului său profesional, reclamantul fiind perceput ca un exponent negativ, corupt, al corpului profesional din care făcea parte.

Astfel, privarea de libertate a avut un impact major asupra vieţii profesionale a reclamantului, pe deplin resimțit și conștientizat de acesta, la care se adaugă frustrarea resimţită în mod firesc, cu atât mai mult în calitatea sa de profesionist al dreptului, pe fondul certitudinii, confirmată ulterior şi de instanța de judecată prin achitarea definitivă, că nu a săvârşit faptele care i se impută. În aceste condiţii, lipsirea de un drept fundamental, cum este cel la libertate, afectarea demnităţii şi a onoarei, a reputaţiei profesionale ce a fost compromisă într-o manieră greu sau chiar imposibil de remediat (fiind relevant și faptul că, la scurt timp după achitare şi reintegrarea sa în funcţia de procuror general adjunct, reclamantul a înțeles să se retragă din magistratură, prin pensionare) constituie un prejudiciu moral cert care trebuie să primească un remediu de natură a compensa suferințele pricinuite de arestarea injustă, prin acordarea unui cuantum al despăgubirilor morale suplimentar celui stabilit de prima instanță.

Măsura privării nedrepte de libertate a afectat, neîndoielnic, viața socială și familială a reclamantului, aspect ce a fost avut în vedere și valorificat în mod corespunzător de tribunal, care a reținut, în circumstanțierea criteriilor de evaluare a despăgubirilor morale, inclusiv calitatea soției reclamantului de judecător în cadrul Curţii de Apel Ploieşti, calitate în care a interacționat cu colegi şi justiţiabili care cunoşteau că reclamantul este suspectat de fapte de corupţie şi se află în stare de arest preventiv, precum și faptul că fiica reclamantului în vârsta de 15 ani a susţinut, în acea perioadă, examenul de admitere la liceu, reclamantului nefiindu-i permis să afle rezultatele obținute de fiica acestuia la examen. Aceste aspecte s-au repercutat, fără putință de tăgadă, asupra echilibrului psiho-emoțional al reclamantului, au fost de natură a-i produce o stare de tulburare și angoasă, punând și mai multă presiune asupra acestuia și făcându-l să resimtă mai acut umilința de a fi fost supus, în mod injust, unei măsuri privative de libertate.

Pe de altă parte, Curtea apreciază, în ceea ce-i privește pe membrii familiei reclamantului, că este susceptibil de reparație numai prejudiciul încercat de reclamant, prin prisma repercusiunilor pe care le-a avut privarea sa de libertate asupra familiei sale, astfel cum au fost descrise supra, în condiţiile în care doar cel cu privire la care s-a luat această măsură a avut calitatea de reclamant, nu şi membrii familiei. În plus, una dintre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească prejudiciul pentru a fi susceptibil de a fi reparat, astfel cum acestea rezultă din cuprinsul art.1385 C.civ., este de a fi personal. Această condiţie este îndeplinită numai în persoana reclamantului, nu şi cu privire la membrii familiei sale, situaţie în care nu pot fi analizate aspectele invocate de apelantul reclamant, precum pretinsa ştirbire a reputaţiei profesionale a celorlalţi membri ai familiei ori traumele psihice prin care aceştia au trecut.

De asemenea, tribunalul a valorificat, din perspectiva criteriilor de evaluare a prejudiciului moral, și condițiile în care reclamantul a fost încarcerat, într-o celulă friguroasă, fără lumină naturală, unde umiditatea era foarte mare, precum și faptul că, atât în arestul central, cât şi în arestul de la #######, reclamantul a împărţit celula cu criminali, tâlhari, traficanţi de droguri, care aflaseră de la gardieni că reclamantul este procuror, ameninţându-l cu moartea, aspecte de natură să creeze un consum psihic suplimentar, supraadăugat celui generat de situația prin care trecea. Amenințările proferate la adresa apelantului reclamant de către deținuții din celula în care era încarcerat au fost probate prin declarația martorului (...), același martor confirmând și susținerile reclamantului în sensul că nu a beneficiat de îngrijiri medicale stomatologice întrucât angajații centrului de arestare preventivă ar fi intenționat să-l transporte pe jos, încătușat, aspect ce rezultă inclusiv din dosarul nr. ####/3/2019*, în care reclamantul a solicitat, distinct, repararea acestui prejudiciu, instanța de judecată admițând cererea și dispunând obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliţie Județean Prahova la plata către reclamant a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale pentru condiționarea accesului reclamantului la asistenţă medicală de urgenţă de deplasarea la medic pe jos şi încătușat (sentința civilă nr. ####/19.12.2024, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a III a Civilă, nedefinitivă).

(...)

De asemenea, acceptând că, în considerarea profesiei sale, reclamantul putea fi amenințat în orice alt context, inclusiv înainte și după încarcerare, Curtea nu poate primi această apărare a apelantului Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a proceda la o reducere a cuantumului despăgubirilor morale, câtă vreme este evident că amenințările din partea celorlalți deținuți nu reprezintă, în cauză, o eventualitate abstractă sau teoretică, ci o circumstanță factuală concretă în care s-a aflat reclamantul tocmai din cauza arestării sale nedrepte, de natură să-i producă în mod real temerea că integritatea corporală și chiar viața îi sunt puse în pericol.

Tot astfel, din actele medicale enumerate în opinia expertală medico-legală extrajudiciară întocmită de dr. (...) la 27.06.2016: scrisoarea medicală nr. 96/08.06.2011 eliberată de Spitalul (...) – Secția O.R.L., buletinul histopatologic din 13.06.2011 eliberat de S.C. (...), buletinul de investigații radiologice din data de 12.11.2012 eliberat de Gral Medical București, rezultă problemele medicale preexistente ale reclamantului, ce au fost accentuate în timpul detenției, martorul (...) declarând că reclamantul 'avea o sinuzită care din cauza umidității se agravase și avea dureri foarte mari de cap și respira cu greutate', constatare ce nu presupune cunoștințe de specialitate.

(...)

Nu în ultimul rând, soluţia ce se va pronunţa în cauză se circumscrie reperelor de evaluare utilizate şi de instanţele naţionale, Curtea notând în acest sens decizia civilă nr. ####/14.11.2023 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. ####/105/2019*, definitivă prin respingerea recursului, prin care s-au acordat reclamantului din respectiva cauză despăgubiri morale în cuantum de 150.000 lei pentru lipsirea abuzivă de libertate timp de 112 zile, acesta fiind reținut şi apoi arestat preventiv pentru fapte de corupţie în perioada în care era șef al Direcției Generale Anticorupție-Serviciul ######## Anticorupție #######, fiind ulterior achitat, aflându-se aşadar într-o situaţie asemănătoare cu cea a reclamantului din cauza de faţă.

Pe cale de consecință, în considerarea tuturor argumentelor ce preced, ținând cont, la evaluarea concretă a despăgubirilor, de persoana apelantului-reclamant, profesia acestuia, nivelul de educa?ie, modul de raportare la societate în oglindă cu situația pe care a trebuit să o accepte, importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, respectiv durata acestora, prezenta instanță de apel apreciază că se impune redimensionarea cuantumului daunelor morale în sensul majorării la suma de 200.000 lei (aproximativ 40.000 euro)”.

* Decizia Curții de Apel București 352/17.04.2025 privind acordarea daunelor morale de 200.000 lei fostului procuror Liviu Tudose pentru arestarea nelegală