Spectaculosul proces al comisarului-sef Dorin Rotaru de la Directia Operatiuni Speciale (fost coordonator al informatorilor de la DOS Brasov) a ajuns la final.

Judecatoarele Mirela Serban si Simona Taus (foto 1) de la Curtea de Apel Brasov au pronuntat luni, 28 iulie 2025, o solutie cel putin controversata: au mentinut definitiv achitarile pronuntate la 11 martie 2024 de catre magistratul Bogdan Benegui de la Tribunalul Brasov pentru patru dintre cele cinci capete de acuzare formulate de catre Directia Nationala Anticoruptie. Ne referim la presupusele fapte de:

- folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii (doua fapte);

- instigare la fals intelectual;

- favorizarea faptuitorului.

In schimb, completul de judecata a transformat a cincea achitare (pentru acuzatia de compromitere a intereselor justitiei) in incetare a procesului penal pe motiv ca a intervenit prescriptia (art. 16 alin. 1 lit. f teza a II-a din Codul de procedura penala).

Amintim ca parchetul anticoruptie l-a acuzat pe Rotaru ca ar fi pus in tema doua persoane de faptul ca erau vizate de anchete ale parchetului anticoruptie (click aici pentru a citi). Una dintre aceste persoane este Diana-Mihaela Croitoru (foto 2), fosta directoare economica a Spitalului de Neurologie si Psihiatrie Brasov. Partea cea mai spectaculoasa a cazului apare in motivarea de la Tribunalul Brasov, unde judecatorul Bogdan Benegui a dezvaluit ca Diana Croitoru facea parte dintre informatorii colonelului Rotaru, avand numele de cod „Alice”. Benegui a constatat ca Diana Croitoru l-a denuntat pe ofiter pe de o parte fiind nemultumita ca Dorin Rotaru nu ii valorifica notele informative pe care directoarea le dadea in calitate de sursa a DOS, iar pe de alta parte pentru ca ea insasi sa-si usureze situatia in dosarele penale in care era anchetata. De altfel, in mai 2020, Croitoru a fost retinuta (de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Brasov), apoi arestata preventiv (de Judecatoria Brasov) sub acuzatia ca ar fi sustras din Spitalul de Psihiatrie scutece, masti, manusi si medicamente pentru propriul ei camin de batrani (click aici pentru a citi).

In esenta, prin decizia de luni, judecatoarele Mirela Serban si Simona Taus au constatat ca Dorin Rotaru chiar a pus-o in tema pe Diana Croitoru ca era interceptata, insa a facut acest lucru fara sa urmareasca obtinerea vreunui folos.

CA Brasov: fapta a fost comisa, dar fara urmarirea vreunui folos

Astfel, completul Serban-Taus a incadrat fapta nu in conformitate cu art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 (folosirea de informatii nedestinate publicitatii), ci cu art. 277 din Codul penal (compromiterea intereselor justitiei). In dezacord cu tribunalul, curtea de apel a constatat ca nu poate fi vorba despre vreo provocare din partea denuntatoarei Diana Croitoru fata de comisarul-sef Dorin Rotaru.

In acelasi timp, CA Brasov a constatat ca raspunderea penala pentru aceasta fapta s-a implinit la 14 mai 2025.

Buzunarul statului e bine-mersi

Procedand astfel, CA Brasov l-a lasat pe Rotaru fara dreptul – consacrat de articolul 539 din Codul de procedura penala – de a da statul roman in judecata pentru cele 30 de zile in care a fost retinut si arestat preventiv in dosarul instrumentat de catre procuroarea Corina Dragu de la DNA Brasov (vezi facsimil). Caci art. 539 alin. 1 lit. b CPP prevede ca „are dreptul la repararea pagubei si persoana fata de care, in cursul procesului penal, s-a dispus o masura preventiva privativa de libertate, daca (...) pentru infractiunea care a justificat luarea masurii s-a dispus in temeiul art. 16 alin. (1) lit. a)-d) clasarea sau achitarea, cu exceptia cazului in care solutia s-a dispus ca urmare a dezincriminarii faptei savarsite”. Asadar, statul plateste daune morale doar in caz de achitare, nicidecum in caz de incetare a procesului penal pe motiv ca a intervenit prescriptia. 

Incheiem, mentionand ca, prin hotararea de luni, Curtea de Apel Brasov a mentinut achitarea pronuntata de Tribunalul Brasov fata de cealalta inculpata din dosar: politista Bianca-Elena Dimbu (subalterna colonelului Dorin Rotaru), inculpata pentru o asa-zisa fapta de fals intelectual.

Redam minuta deciziei nr. 615/2025 din dosarul nr. 2764/62/2022:

„In temeiul art. 421 alin. 1 pct.2 lit. a) Cod procedura penala, admite apelul declarat de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Serviciul Teritorial Brasov impotriva sentintei penale nr. 46/S din data de 11.03.2024 pronuntate de Tribunalul Brasov, pe care o va desfiinta cu privire la solutia de achitare care vizeaza infractiunea de compromitere a intereselor justitiei, prevazuta de art. 277 alin. 1 din Codul penal, retinuta in sarcina inculpatului Rotaru Dorin.

Rejudecand:

In temeiul art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedura penala, cu aplicarea art. 5 din Codul penal, dispune incetarea procesului penal desfasurat impotriva inculpatului Rotaru Dorin pentru savarsirea infractiunii de compromiterea intereselor justitiei, prevazute de art. 277 alin. 1 din Codul penal, ca urmare a interventiei prescriptiei raspunderii penale.

Mentine restul dispozitiilor sentintei atacate. In temeiul cu art.275 alin.3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat in prezenta cale de atac raman in sarcina statului.

Definitiva. Pronuntata azi, 28.07.2025, prin punerea la dispozitia partilor si a procurorului, prin mijlocirea grefei instantei”.

Prezentam principalul pasaj din motivarea Curtii de Apel Brasov:

„In ceea ce priveste existenta unor probe din care sa rezulte ca, in perioada aprilie-mai 2020, inculpatul i-a comunicat martorei Croitoru Diana Mihaela, in mod direct si prin intermediul fratelui sau, Croitoru Ionut, ca ii sunt interceptate convorbirile telefonice, Curtea retine, in dezacord cu statuarile instantei de fond, ca ansamblul probator administrat in cauza este apt sa dovedeasca, dincolo de orice dubiu, ca inculpatul a divulgat, fara drept, aceste informatii confidentiale, la care a avut acces in virtutea atributiilor sale de serviciu.

Este adevarat ca declaratiile martorilor Croitoru Diana Mihaela, Croitoru Ionut si Croitoru Zoica Ruxandra contin anumite aspecte contradictorii, corect puse in evidenta de prima instanta, insa martorii Croitoru Diana Mihaela si Croitoru Ionut au relatat in mod constant si coerent elementele esentiale ale faptei, respectiv ca inculpatul Rotaru Dorin le-a comunicat ca sunt interceptate convorbirile martorei Croitoru Diana Mihaela.

In plus, aceasta imprejurare nu se bazeaza exclusiv pe declaratiile celor doi martori, ci este sustinuta si de continutul inregistrarilor ambientale realizate in cursul anului 2022, cu ocazia intalnirilor dintre inculpat si martora Croitoru Diana Mihaela.

Astfel, din procesul-verbal de redare a inregistrarii audio ambientale realizate la data de 9.05.2022, cu ocazia intalnirii dintre inculpatul Rotaru Dorin si martora Croitoru Diana Mihaela, la restaurantul Casa Tudor, rezulta urmatoarele aspecte de interes:

'Rotaru Dorin: (…) Eu, spre exemplu, nu aveam acces la... interceptari! (n.n. vorbeste incet). Nu am acces si pe mine nu ma intereseaza ca io sunt si n-am avut nicio problema...

Croitoru Diana Mihaela: Cum? N-ai acces la...?!! Interceptari?

Rotaru Dorin: Dosarele de... (n.n. neinteligibil) Io nu stiu cine, cine-i lucrat acolo. Pe mine nu ma intereseaza io...

Croitoru Diana Mihaela: Adica ca principiu... ca principiu de... de birou.

Rotaru Dorin: (n.n. neinteligibil) principiul e separare, da?

Croitoru Diana Mihaela: E separare.

Rotaru Dorin: E separare. Io imi fac treaba mea, informativ (n.n. neinteligibil) Croitoru Diana Mihaela: Pai, si uite: de unde stii ma ca mi-ai avertizat (n.n. Neinteligibil)?

Rotaru Dorin: De la... de la Emil.

Croitoru Diana Mihaela: De la Emil. Ha, ha, ha... Pai, da' ce-mi spuneai ca... (n.n. rade). (…) Ai inteles?

Rotaru Dorin: Gata, deci nu mai, nu, nu te mai intreb... deci daca... (...) Si... vine la mine si-mi spune...

Croitoru Diana Mihaela: Sapte capete.

Rotaru Dorin: Da. Vipera si balaur cu sapte capete. Si i-am spus: 'Bai, Emile, de ce-mi spui... De ce-mi spui mie, ma, chestia asta?'

Croitoru Diana Mihaela: Nu stii ca io ii tipam la tine: 'Mai lasa-ma cu interceptarile, prostiile, ca io nu vorbesc si io nu fac nimic si nu...'

Rotaru Dorin: Pai, da. Ca hai sa-ti spun si de ce (n.n. neinteligibil).

Croitoru Diana Mihaela: Pai, da, da, daca tu, daca tu stii, auzi, Dorine... zi-mi de ce, zi-mi...

Rotaru Dorin: Pentru ca procurorarea a zis: 'Doamne, sunt 23 de persoane vizate in dosar'. Si i-a spus lui Emil (n.n. neinteligibil) confidential, (n.n. neinteligibil) nu trebuie sa stie nimeni. OK. Am ajuns la birou si Emil zice: 'Dorine, tu cu Vali sa veniti in birou, ca tu ai de pus in aplicare ceva'.

Croitoru Diana Mihaela: Asa

Rotaru Dorin: Vai, Radu are de pus altceva.

Croitoru Diana Mihaela: Deci tu oarecum...

Rotaru Dorin: Io m-am ba.. m-am aaa...

Croitoru Diana Mihaela: Nu, da' oarecum cand m-ai avertizat stiai ca va fi groasa la curu' meu.

Rotaru Dorin: St...aaa... stiam, (n.n. neinteligibil) nu ma intereseaza ce scrie acolo, mars de aici! A mai incercat o (n.n. neinteligibil) si vine la mine si-mi zice: 'Cred ca ar trebui sa-ti faci si tu de desesizare'. E o procedura, asa, prin care io spun procurorului de caz: domn'e, io am printre persoanele (n.n. neinteligibil) cunosc, am o sursa, am un unchi, un prieten, un frate, un var, ceva.

Croitoru Diana Mihaela: Un ceva, da.

Rotaru Dorin: Si tot venea (n.n. neinteligibil) sa ma provoace si zice: 'Nu crezi ca ar fi bine sa-ti faci si tu desesizare de' (n.n. neinteligibil – vorbeste incet). Ba, Emile, tu esti tampit? De unde stiu io ca sunt pe lista? De unde stiu io ca ma intereseaza cine-i in dosar? Da’ nu ma intereseaza! Zic: 'Du-te, ma, d-aicea, n-am niciun motiv'. (n.n. neinteligibil) 'Lucrez cu ea de atatia ani de zile, m-am trecut in registru acolo, tu stii foarte bine, nu am de ce, nu am motive sa-mi fac (n.n. neinteligibil)'. Mie nu-mi poate daca-n cer vreodata judecatorul in mod expres'. (fila 238-239, vol. V din dosarul de urmarire penala)

De asemenea, din procesul-verbal de redare a inregistrarii audio ambientale realizate la data de 14.03.2022, cu ocazia intalnirii dintre inculpatul Rotaru Dorin si martora Croitoru Diana Mihaela, la restaurantul Casa Tudor, rezulta urmatoarele aspecte de interes:

'Rotaru Dorin: De?! Si ai saptispe, doua’s’trei de persoane… si ce faci, ma? Printre persoanele alea si unu-doi cunoscuti de-ai tai… (n.n. neinteligibil)… Popa, Virgil, ala din Sacele, nu stiu, si tu te-ntalnesti cu ei a doua zi, a treia zi, si tu comunici cu ei?!

Croitoru Diana Mihaela: De frica, ma! Nu stiu. Cred ca de frica.

Rotaru Dorin: Ei, probabil…

Croitoru Diana Mihaela: Se stiau cu musca pe caciula!

Rotaru Dorin: Probabil ca i-a dat vreo doua-trei-patru telefoane… I-o fi scris si-un mesaj: Ce faci, ma? nu raspunzi? Tu tre’ sa raspunzi cand zicem noi, nu cand vrei tu… Si atunci a raspuns si s-a intalnit cu el. Stii ca eu, la un moment dat, eu am rupt legatura cu tine… chiar in perioada aia, dar nu stiam … (n.n. neinteligibil)…si m-ai sunat tu la un moment dat. Si, ce faci, ca nu mai dai niciun semn de viata? Si ti-am spus la telefon: Ba, desi stiam ca exista o probabilitate foarte mare sa fiu si eu interceptat... si de fapt… no, c-am vorbit si cu IONUT. Si ti-am spus…

Croitoru Diana Mihaela: Pai, te-ai intalnit cu IONUT de vreo doua ori.

Rotaru Dorin: Pai, da… te-ai izolat, acolo, ce voiai sa fac? Cand vii in oras, suna-ma, n-am de ce sa ma feresc. Ti-am zis, asa, erai in izolare, credeam COVID sau nu stiu ce erai…

Croitoru Diana Mihaela: Da'. (fila 98, vol. V din dosarul de urmarire penala)

'Rotaru Dorin: Iti spun perceptia lor! Din toata tevatura asta, ancheta lu’ Emil, s-asa mai departe, nu stii ce prostii a mai vorbit si asta … (nn – neinteligibil)…

Croitoru Diana Mihaela: … (nn – neinteligibil)…

Rotaru Dorin: Asta-i perceptia lor! Si probabil ca de-aia nici n-au avut incredere in mine cand… am venit sa-ntreb daca esti dispusa sa-ti faci denunt, p-orma ei n-au mai avut nicio reactie n- au mai cerut … (nn – neinteligibil)…

Croitoru Diana Mihaela: Da nu ti-am am spus atunci ca-mi fac autodenunt de ce n-am fost chemata? Asa c-apropo!

Rotaru Dorin: Nici io nu pot sa dau nicio explicatie!

Croitoru Diana Mihaela: E o luna de zile, tu stii ca m-am si suparat atunci pa tine!

Rotaru Dorin: Da, stiu o luna jumate pan la… asta

Croitoru Diana Mihaela: Ca te-n… te-ntalneai cu Ionut si io eram suparata de ce nu ma cheama, de ce nu ma cheama, de ce nu ma cheama, iti amintesti sau nu-ti amintesti?

Rotaru Dorin: Nici eu n-am nicio explicatie!

Croitoru Diana Mihaela: Iti amintesti?

Rotaru Dorin: (nn – neinteligibil)… da.

Croitoru Diana Mihaela: Iti spuneam hai ma du… du-ma acolo! Unde sa ma…

Rotaru Dorin: nu au vrut, nu au vrut, ca daca...

Rotaru Dorin: Sa ma duc, unde sa ma duc, la care usa sa ma duc?

Rotaru Dorin: (nn – neinteligibil) pai da, da , da nu au vrut, eu nu puteam sa te iau de mana sa… domle am venit, ti-am, v-am adus-o, desi am avut autorizare procurorului de caz! A lu’ Munteanca io am avut autorizare! Sa te duc, adica nu sa te duc, sa port discutii cu tine...intrebati persoana respectiva.

Croitoru Diana Mihaela: Da m-ai intrebat?

Rotaru Dorin: Pai ce te-am intrebat ma la poarta la bariera?

Croitoru Diana Mihaela: Si ti-am spus.

Rotaru Dorin: Si mi-ai spus ca da.

Croitoru Diana Mihaela: Si-am spus de 100 de ori?

Rotaru Dorin: (nn neinteligibil)… mi-ai spus ca si maine.

Croitoru Diana Mihaela: Si-nainte, si-nainte ti-am spus ca ipotetic!

Rotaru Dorin: Pai da, imediat am plecat de la tine si-nainte, si am… l-am sunat, bine am mai cerut un ragaz, cand … ca tu nu spuneai si-nainte, da zic domne stati asa, tre sa pun o-ntrebare sa vad daca-i dispusa. Ok sunt autorizat? Da, mergeti si discutati! Si te-am sunat…( fila 66, vol. V din dosarul de urmarire penala).

' Croitoru Diana Mihaela: Deci, daca e sa revizuiesc o chestie... si sa dau timpul-napoi, nu stiu daca as... ar fi trebuit sa fac lucrurile diferit din momentul in care... ai venit atunci la Stupini. Asta... cred ca-i singurul lucru care...

Rotaru Dorin: N-aveai ce sa faci nimic diferit. Nu...

Croitoru Diana Mihaela: ...nu-i reprosez...

Rotaru Dorin: ...n-ai ce sa...

Croitoru Diana Mihaela: Pai nu stiu. Habar n-am, nu stiu. Rotaru Dorin: Nu-ti reprosez nimic, pentru ca... Croitoru Diana Mihaela: Nu stiu.

Rotaru Dorin: ...lucrurile, indiferent de cum reactionai tu, aaa, lucrurile tot in sensu asta mergeau. Io ti-o spun, deci nu ti-as repro...

Croitoru Diana Mihaela: Pai nu stiu, poate daca eram avizata... ca m-avizasesi, poate eram mai atenta la ce vorbesc pe telefon, stii, desi io pe telefon nu vorbesc nimic, nu s-a putut lega nimic.

.........

Rotaru Dorin: N-am... asculta-ma, indiferent de cum ai fi reactionat, cum ai fi...

Croitoru Diana Mihaela: Poate, poate daca as fi stiut...

Rotaru Dorin: No...

Croitoru Diana Mihaela: ...cand m-ai avizat tu atunci, nu as mai fi...

Rotaru Dorin: Poate... poate...

Croitoru Diana Mihaela: Da... habar n-am. N-as mai fi vorbit vreau patru saci de malai.

Rotaru Dorin: ...poate... poate o luai mai mult in considerare si nu ma considerai nebun...

Croitoru Diana Mihaela: Pai da, eu... eu recunosc ca te-am considerat nebun. C-am zis: bai, nu se poate. Ca mai traim intr-o tara libera, cum... adica cum...

Rotaru Dorin: Ehei... asta este... (n.n. neinteligibil)...

Croitoru Diana Mihaela: ...cu care nu ma stiu... ma, nu, nu sunt perfecta, DORINE, dar eu stiu ca nu fur si stiu ca nu-nsel.

Rotaru Dorin: Da, ma. Corect.

Croitoru Diana Mihaela: Bun. Am alte... poate am alte defecte.

...

Croitoru Diana Mihaela: Is incapatanata, poftim, is orgolioasa, poftim. Si astea se pot plati la un moment dat. Da nu-s... nu fur si nu-nsel, frate. Si cand te stii asa, cum poti, ma, sa-ti imaginezi, ca vine cineva si-ti spune: ba, vezi ca esti interceptata. Si so what? Mai tii minte ce ti-am spus? Atata, ma, bai, ma lasi? Si so what? Care-i problema? Si ce poa’ sa-mi faca?

Rotaru Dorin: Da...

Croitoru Diana Mihaela: Ce poa’ sa-mi faca? Ce poa’ sa-mi faca? Ei, cu intrebarea asta am ramas. Ce poa’ sa-mi faca? Orgolii...

Rotaru Dorin: N-ar trebui sa discutam noi de interceptari si de-alea ca...

Croitoru Diana Mihaela: ...orgoliu... orgoliul prostesc'. (fila 99-100, vol. V din dosarul de urmarire penala)

Cu referire la aceste discutii, contrar celor retinute de prima instanta, Curtea apreciaza ca din continutul inregistrarilor ambientale nu rezulta ca martora Croitoru Diana Mihaela ar fi adoptat o atitudine de natura sa-l provoace ori sa-l constranga pe inculpat sa recunoasca faptele imputate. Dimpotriva, dialogul purtat intre cei doi releva o relatie anterioara de incredere, in cadrul careia martora a readus in discutie aspecte deja cunoscute de inculpat, iar reactia acestuia nu a fost una de negare ferma ori de delimitare, ci de confirmare pasiva, printr-o conduita lipsita de orice reactie de surprindere ori dezmintire.

Pe langa elementele deja retinute, Curtea observa ca din continutul inregistrarilor ambientale administrate in cauza reies numeroase pasaje in care inculpatul Rotaru Dorin fie admite in mod direct, fie manifesta o atitudine pasiv-confirmativa cu privire la comunicarea catre martora Croitoru Diana Mihaela a unor informatii confidentiale, referitoare la existenta unor masuri de supraveghere tehnica.

Astfel, formulari precum: 'Si ti-am spus la telefon: Ba, desi stiam ca exista o probabilitate foarte mare sa fiu si eu interceptat... si de fapt… no, c-am vorbit si cu IONUT. Si ti-am spus…' confirma implicit ca inculpatul i-a transmis martorei informatia ca este vizata de interceptari, invocand, totodata, discutiile purtate in acest sens si cu fratele acesteia, martorul Croitoru Ionut.

Reactiile inculpatului la afirmatiile martorei sunt, de asemenea, relevante. Spre exemplu, in momentul in care martora afirma 'N-as mai fi vorbit [ca] vreau patru saci de malai', inculpatul raspunde 'Poate, poate daca o luai mai mult in considerare si nu ma considerai nebun…', ceea ce denota ca avertismentul legat de interceptari a fost intr-adevar comunicat si ca reactia martorei la momentul respectiv a fost de neincredere.

De asemenea, in momentul in care martora ii reproseaza avertizarea cu privire la supraveghere ('Nu stii ca io ii tipam la tine: mai lasa-ma cu interceptarile, prostiile...'), inculpatul raspunde 'Pai da, ca hai ca-ti spun si de ce', ceea ce echivaleaza cu o recunoastere implicita a conduitei de divulgare, insotita de justificari.

Totodata, replica inculpatului 'St...aaa... stiam', ca raspuns la intrebarea martorei 'Nu, da' oarecum cand m-ai avertizat stiai ca va fi groasa...', intareste concluzia ca inculpatul a fost pe deplin constient de natura si gravitatea informatiilor comunicate.

Aceasta atitudine pasiv-confirmativa se regaseste si in alte interventii ale inculpatului, precum 'Da', rostit ca reactie la afirmatia martorei ca i-a fost comunicat ca este interceptata, precum si in secventele 'Eu nu ti-am reprosat nimic…' sau 'Stiu', care indica o acceptare a discutiilor purtate si a semnificatiei acestora, fara a le contesta ori a exprima o delimitare de continutul comunicat.

Deosebit de relevant este si fragmentul in care martora il intreaba direct pe inculpat: 'De unde ai stiut?', iar acesta raspunde: 'De la… de la Emil', raspuns care nu doar ca admite ca informatia privind interceptarea i-a fost cunoscuta anterior, ci si ca provine dintr-o sursa identificabila, cel mai probabil din interiorul structurii de ancheta.

Prin urmare, ansamblul acestor afirmatii, chiar daca nu constituie o recunoastere explicita si unilaterala a faptei, demonstreaza, dincolo de orice dubiu rezonabil, ca inculpatul Rotaru Dorin avea cunostinta de existenta unor masuri de supraveghere tehnica dispuse in cauza si ca a comunicat aceste informatii martorei Croitoru Diana Mihaela si fratelui acesteia.

De asemenea, nu se poate retine ca martora Croitoru Diana Mihaela ar fi avut o atitudine provocatoare ori ca l-ar fi constrans pe inculpat sa faca vreo recunoastere, cata vreme dialogul releva initiative proprii ale inculpatului in directia divulgarii unor date, fara presiune sau insistenta din partea martorei. Prin urmare, instanta de apel nu poate retine existenta unei provocari in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Sustinerile inculpatului in sensul ca nu a acordat atentie discutiilor, ca martora ar fi fost greu de urmarit si ca nu si-ar fi dat seama de natura informatiilor vehiculate nu pot fi primite. Dimpotriva, din intregul context al dialogurilor reiese o implicare activa si o asumare constienta a conduitei sale. Inculpatul se implica activ in dialog, formuleaza intrebari, ofera raspunsuri detaliate, adreseaza explicatii suplimentare si intervine pentru a clarifica sensul afirmatiilor martorei, ceea ce infirma caracterul pasiv sau superficial al conduitei sale si releva, dimpotriva, ca discutiile purtate erau urmarite si gestionate cu interes si discernamant.

In ceea ce priveste incadrarea in drept a faptelor pe acest palier infractional, prin actul de sesizare s-a retinut ca aceasta actiune a inculpatului Rotaru Dorin constand in divulgarea catre martora Croitoru Diana Mihaela, in mod direct si prin intermediul fratelui acesteia, a unor informatii confidentiale la care avea acces in virtutea atributiilor sale de serviciu, respectiv faptul ca martorei ii sunt interceptate convorbirile telefonice, intruneste atat elementele de tipicitate ale infractiunii de folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, cat si pe cele ale infractiunii de compromitere a intereselor justitiei, prev. de art. 277 din Codul Penal.

Potrivit dispozitiilor art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, 'sunt pedepsite cu inchisoare de la 1 la 5 ani urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii'.

In literatura de specialitate s-a subliniat faptul ca subiectul activ al infractiunii prevazute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 este unul calificat, chiar daca textul legal nu prevede in mod expres aceasta conditie. Infractiunea poate fi savarsita de o persoana care exercita o functie, atributie sau insarcinare ce ii confera un avantaj in raport cu persoanele care nu detin informatiile respective.

Elementul material al acestei infractiuni poate fi realizat in doua modalitati alternative: fie prin folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii, fie prin permiterea accesului unor persoane neautorizate la astfel de informatii.

Prin notiunea de informatii nedestinate publicitatii se inteleg, in esenta, informatii confidentiale, care pot include, intre altele, date privind momentul, locul, modul sau mijloacele prin care urmeaza sa fie administrata o proba. Transmiterea acestor date catre persoane neautorizate, precum suspectul sau inculpatul, poate avea consecinte directe asupra desfasurarii procesului penal.

Astfel, divulgarea, fara drept, a unor informatii confidentiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmeaza sa se administreze o proba poate imbraca, in mod concret, forma permiterii accesului unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii.

In acest context, se ridica problema de drept daca cele doua infractiuni – cea prevazuta de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 si cea prevazuta de art. 277 alin. (1) Cod penal – pot fi retinute in concurs real ori daca ne aflam in prezenta unui concurs de calificari, care va trebui solutionat in favoarea uneia dintre norme.

Se impune a observa ca infractiunea reglementata de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 are ca obiect juridic ocrotirea corectei indepliniri a atributiilor de serviciu de catre functionarii publici, acestia fiind in posesia unor informatii confidentiale in temeiul functiei detinute. In schimb, infractiunea prevazuta de art. 277 alin. (1) Cod penal are ca obiect juridic protejarea infaptuirii corecte a justitiei, prin prevenirea scurgerilor de informatii referitoare la modalitatea de administrare a procedeelor probatorii.

Astfel, pentru ca fapta sa fie incadrata in dispozitiile art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, nu este necesar ca informatiile divulgate sa vizeze in mod specific procesul penal – acestea pot privi orice informatie de serviciu care nu este destinata publicitatii. Prin contrast, pentru tipicitatea infractiunii prevazute de art. 277 alin. (1) Cod penal, este esential ca informatia confidentiala divulgata sa priveasca expres data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmeaza sa se administreze o proba.

Chiar si in ipoteza in care functionarul public ar permite accesul unei persoane neautorizate la informatii nedestinate publicitatii, care vizeaza date privind momentul sau modul de administrare a unei probe, nu se poate retine concursul intre art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 si art. 277 alin. (1) Cod penal.

Aceasta deoarece infractiunea prevazuta de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 este o infractiune calificata prin scop (respectiv obtinerea pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase), iar acest scop constituie o conditie de tipicitate. In absenta scopului special, nu este incidenta norma prevazuta de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

In schimb, art. 277 alin. (1) Cod penal nu impune o finalitate determinata in sensul obtinerii de foloase, fiind suficienta simpla divulgare, fara drept, a informatiilor confidentiale privind desfasurarea procedurilor probatorii.

Prin urmare, in ipoteza in care un functionar public permite accesul unei persoane neautorizate la informatii privind momentul, locul, modul sau mijloacele de administrare a unei probe, in scopul obtinerii de foloase, pentru sine sau pentru altul, si prin aceasta se ingreuneaza sau se impiedica desfasurarea urmaririi penale, fapta se incadreaza in dispozitiile art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, infractiune pedepsita cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

Dimpotriva, in situatia in care un functionar public permite accesul unei persoane neautorizate la informatii similare, fara a urmari obtinerea de foloase si fara a exista o finalitate patrimoniala sau nepatrimoniala in favoarea sa ori a altei persoane, dar prin care poate fi ingreunata sau impiedicata desfasurarea penale, fapta va intruni elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 277 alin. (1) Cod penal, sanctionate cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

In concluzie, cele doua incriminari nu pot fi retinute in concurs real, intrucat vizeaza aceeasi conduita (divulgarea neautorizata de informatii confidentiale), diferenta constand exclusiv in scopul urmarit de faptuitor si in natura valorii sociale ocrotite. Astfel, in functie de elementul intentional, se va aplica fie art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 (in cazul in care se urmareste obtinerea unui folos), fie art. 277 alin. (1) Cod penal (in lipsa unui asemenea scop).

Ministerul Public a retinut ca actiunea inculpatului a avut drept scop obtinerea de foloase necuvenite pentru martora Croitoru Diana Mihaela, constand in avantajul conferit prin informarea prealabila cu privire la existenta unor investigatii penale care o vizau, apreciind astfel ca sunt intrunite elementele de tipicitate ale infractiunii de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, prevazuta de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Cu toate acestea, se impune a sublinia ca folosul pretins urmarit de inculpat, constand in avantajul oferit martorei prin divulgarea informatiilor confidentiale, nu reprezinta o contraprestatie in sensul cerut de norma de incriminare, ci constituie o consecinta fireasca a conduitei ilicite. Astfel, scopul urmarit de inculpat nu se circumscrie cerintei de tipicitate impuse de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, ci este specific infractiunii de compromitere a intereselor justitiei, prevazuta de art. 277 alin. (1) Cod penal, in cadrul careia transmiterea informatiei confidentiale, fara drept, este suficienta pentru atragerea raspunderii penale.

Asadar, in acord cu cele retinute de prima instanta, Curtea retine ca folosul patrimonial sau nepatrimonial urmarit de faptuitor (care poate, intr-adevar, sa fie pentru sine sau pentru altul) trebuie sa aiba natura unei contraprestratii, retributii.

Notiunea de 'folos necuvenit' presupune ca beneficiul sa fie obtinut de catre titularul informatiei, pentru sine sau pentru altul, si nu de persoana careia informatia i-a fost comunicata in mod neautorizat de catre detinatorul acesteia. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca fapta sa genereze un avantaj pentru o terta persoana, ci este necesar ca faptuitorul sa urmareasca obtinerea acelui folos ca efect al unui schimb ilicit, a unei forme de retributie pentru comunicarea ilegala a informatiilor confidentiale.

Prin urmare, nu orice diseminare de informatii confidentiale intra in sfera de aplicare a textului legal, intrucat cerinta esentiala instituita de legiuitor pentru existenta infractiunii nu este aceea a nerespectarii unei clauze de confidentialitate ori a unor norme legale, regulamentare, statutare etc., ci aceea ca permiterea accesului unor persoane neautorizate la informatiile nedestinate publicitatii ori folosirea, in orice mod, direct sau indirect de astfel de informatii obtinute in virtutea functiei, atributiilor sau insarcinarilor incredintate sa fie realizata in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite (in acest sens, a se vedea paragraful 35, Decizia Curtii Constitutionale nr. 50 din 02 februarie 2017 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I-a, nr. 308 din 28 aprilie 2017).

Notiunea de 'folos necuvenit' utilizata de legiuitor isi are explicatiile doctrinare conturate de-a lungul anilor si reflecta faptul ca folosul astfel obtinut este 'legal nedatorat', are caracter de retributie, constituind o plata ori rasplata in vederea determinarii unui act explicit, un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate al subiectului activ al infractiunilor de abuz in serviciu ori de uzurpare a functiei. De altfel, cata vreme 'ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus' (n.r. 'unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem'), atunci folosul presupune orice avantaje patrimoniale, bunuri, comisioane, imprumuturi, premii, prestatii de servicii in mod gratuit, angajarea, promovarea in serviciu, dar si avantaje nepatrimoniale, cu conditia ca acestea sa fie legal nedatorate (paragraful 24 din Decizia Curtii Constitutionale nr. 400 din 15 iunie 2016 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I-a, nr. 639 din 19 august 2016; paragraful 31 din Decizia Curtii Constitutionale nr. 50 din 02 februarie 2017 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I-a, nr. 308 din 28 aprilie 2017; paragraful 16 din Decizia Curtii Constitutionale nr. 422 din 15 iunie 2017 publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I-a, nr. 768 din 27 septembrie 2017).

In aceste coordonate, instanta de control judiciar retine ca avantajele create pentru martora Croitoru Diana Mihaela, respectiv facilitarea unei conduite procesuale din partea martorei Croitoru Diana Mihaela prin informarea prealabila cu privire la existenta unor masuri de supraveghere penala, nu reprezinta o contraprestatie sau un folos necuvenit in sensul normei prevazute de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Avantajul astfel conferit constituie, in realitate, chiar afectarea directa a desfasurarii urmaririi penale, fiind de esenta infractiunii de compromitere a intereselor justitiei, prevazute de art. 277 alin. (1) Cod penal. In acest context, Curtea apreciaza ca fapta inculpatului Rotaru Dorin – respectiv divulgarea catre martora Croitoru Diana Mihaela si fratele sau, Croitoru Ionut, a informatiei confidentiale privind interceptarea convorbirilor telefonice – se incadreaza exclusiv in dispozitiile art. 277 alin. (1) Cod penal, fiind exclusa calificarea juridica prevazuta de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Totodata, prin motivele de apel, s-a retinut ca inculpatul urmarea sa isi retribuie sursa de informatii ('Alice'), motiv pentru care i-ar fi divulgat acesteia informatii confidentiale, insa aceasta imprejurare nu echivaleaza cu indeplinirea conditiei referitoare la scopul obtinerii unui folos necuvenit, astfel cum este cerut de norma prevazuta de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, ci poate reprezenta, cel mult, un posibil mobil al conduitei inculpatului, dar nu poate fi confundat cu scopul tipic cerut de textul incriminator, respectiv obtinerea pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.

Prin urmare, nefiind indeplinita conditia scopului special cerut de norma prevazuta de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, respectiv obtinerea unui folos necuvenit, in sensul unei contraprestatii, Curtea apreciaza ca incadrarea corecta a faptei inculpatului este cea prevazuta exclusiv de art. 277 alin. (1) Cod penal. In ceea ce priveste apararile inculpatului, instanta de control judiciar retine ca nu prezinta relevanta ca acesta nu a avut acces la interceptari, cerintele de tipicitate fiind intrunite si prin simpla informare a unei persoane ca este supusa unor masuri de supraveghere tehnica, cata vreme faptuitorul a divulgat fara drept aceasta informatie, de care a luat la cunostinta in virtutea functiei pe care o detine.

Fata de aceste considerente, Curtea retine ca solutia primei instante de achitare a inculpatului Rotaru Dorin, in temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedura penala, cu privire la infractiunea prevazuta de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, este temeinica, intrucat fapta retinuta nu intruneste cerintele de tipicitate ale acestei infractiuni.

In ceea ce priveste infractiunea de compromiterea intereselor justitiei, prevazuta de art. 277 alin. (1) din Codul penal, Curtea constata ca nu este incidenta cauza de impiedicare a exercitarii actiunii penale prevazuta de art. 16 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura penala.

Cu toate acestea, in raport de data savarsirii faptei si de durata maxima a pedepsei prevazute de lege, Curtea constata ca, in cauza, a intervenit cauza de incetare a procesului penal reglementata de art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedura penala, ca urmare a implinirii termenului de prescriptie a raspunderii penale.

Astfel, infractiunea de compromiterea intereselor justitiei, prev. de art. 277 alin. 1 din Codul penal, care ar putea fi retinuta in sarcina inculpatului Rotaru Dorin, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda, astfel ca termenul de prescriptie a raspunderii penale este de 5 ani, astfel cum prevad dispozitiile art. 154 alin. 1 lit. d) din Codul penal.

Termenul de prescriptie a raspunderii penale curge de la data savarsirii faptei, respectiv cel mai tarziu de la data de 10.05.2025, astfel cum s-a retinut in cele ce preceda, iar din data de 10.05.2020 pana in data de 14.05.2025 termenul de prescriptie a fost suspendat in temeiul art. 156 alin. 1 teza a II-a din Codul penal, avand in vedere Decretul Presedintelui Romaniei nr. 240/2020 si efectele pandemiei de coronavirus, astfel ca termenul de prescriptie a raspunderii penale s-a implinit la data de 14.05.2025”.

* Cititi aici motivarea Curtii de Apel Brasov

* Cititi aici motivarea Tribunalului Brasov si concluziile scrise ale apararii