Triplu ghinion pentru procurorul Sorin-Marian Lia (foto) de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia – suspendat din funcţie încă din decembrie 2024, din cauza dosarului penal în care a fost trimis în judecată (click aici pentru a citi). După ce a promovat examenul de primirea în profesie, ca avocat stagiar, Lia a încercat să devină avocat definitiv fără examen, însă a fost refuzat atât de către Baroul București, cât și de Curtea de Apel București, apoi de Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar judecătoarele ICCJ Ştefania Dragoe, Cristina Ardeleanu și Andra-Monica Asănică s-au pronunțat definitiv miercuri, 7 octombrie 2026. 

Fostul şef al PJ Corabia – avocat stagiar din aprilie 2024 și suspendat din funcție din decembrie 2024, după începerea judecății pe fond în dosarul penal în care a fost trimis în judecată – a încercat să devină avocat definitiv, însă a fost refuzat atât de Consiliul Baroului București (în 2024), cât și de către Curtea de Apel București și Înalta Curte (în 2026).

Mai exact, Lia s-a înscris la examenul de primire în profesia de avocat – sesiunea aprilie 2024 (la scurt timp după ce dosarul penal care îl vizează trecuse de prima etapă a camerei preliminare – la CA Craiova). În urma promovării acestui examen, procurorul – pe atunci încâ în activitate – a obținut calitatea de avocat stagiar în Baroul București. Totuși, magistratul nu s-a mulțumit cu această etapă, ci a cerut baroului să-i recunoască calitatea de avocat definitiv, având în vedere că avea deja definitivatul în altă profesie juridică (cea de procuror), timp de cel puțin 5 ani.

În drept, este vorba despre art. 20 alin. 5 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea exercitarea profesiei de avocat: „Cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și care, până la data susținerii examenului de primire în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, grefier cu studii superioare juridice, magistrat-asistent, executor judecătoresc, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobândește calitatea de avocat definitiv, fără susținerea examenului de definitivare prevăzut la alin. (1), cu condiția promovării examenului de definitivat în profesia din care provine”.

Lia nu a mers până la rădăcina problemei

În replică, Baroul București i-a refuzat solicitarea (prin Hotărârea nr. 5607 din 24 septembrie 2024). Baroul a invocat hotărârile 57/2020 și 351/2023, prin care Uniunea Națională a Barourilor din România a interpretat restrictiv art. 20 alin. 5 din Legea 51/1995, făcând obligatorie perioada de stagiu inclusiv pentru profesioniștii dreptului cu minimum 5 ani vechime în alte profesii juridice.

La rândul lui, Sorin Lia a atacat în instanţă doar Hotărârea 56078/2024 a Baroului București (privind refuzul numirii ca avocat definitiv fără examen de definitivat) și Decizia 88/2024 a UNBR (privind organizarea examenului de primire în profesie în sesiunea aprilie 2024).

La rândul ei, prin sentința nr. 164 din 3 februarie 2026, pronunțată în dosarul nr. 2015/2/2025, judecătoarea Silvia Pavelescu de la Curtea de Apel București i-a respins petentului acțiunea ca inadmisibilă și lipsită de interes. Iar acum, în 7 octombrie, sentinţa CAB a fost menţinută prin decizia ICCJ nr. 3967/2026.

Redăm minuta CAB:

„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Baroul Bucureşti. Respinge primele două capete de cerere formulate în contradictoriu cu pârâtul Baroul Bucureşti, ca fiind introduse împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâţi. Respinge capătul trei de cerere având ca obiect anularea Hotărârii Consiliului Baroului Bucureşti nr. 5607/24.09.2024, ca inadmisibil. Admite excepţia lipsei de interes invocată de pârâta Uniunea Naţională a Barourilor din România. Respinge, în rest, cererea, ca lipsită de interes.

Obligă reclamantul la plata către pârâtul Baroul Bucureşti a cheltuielilor de judecată în cuantum de 800 de lei, reprezentând onorariu de avocat. Ia act că pârâta Uniunea Naţională a Barourilor din România îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul se depune la CAB Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată azi, 03.02.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”.

Prezentăm minuta ICCJ:

„Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Lia Sorin Marian împotriva Sentinţei civile nr. 164 din data de 3 februarie 2026, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul-reclamant la plata către intimatul-pârât Baroul Bucureşti a sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, în recurs.

Definitivă. Pronunţată astăzi, 7 octombrie 2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei”.

Iată principalele pasaje din sentința CAB:

„Motive de drept (n.r. ale reclamantului)

Din conținutul art. 20 alin. 5 din Legea nr. 51/1995 rezultă că cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat și până la data susținerii examenului de primire în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror etc. dobândește calitatea de avocat definitiv, fără susținerea examenului de definitivare, sub condiția promovării examenului de definitivat în profesia din care provine.

Prin Decretul nr. 361/2011 al Președintelui României, a fost numit în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Corabia, ocupând funcția de procuror și în prezent.

Consiliul UNBR a adăugat la lege prin Hotărârea nr. 351/08.06.2023 o serie de condiții prin art. 2 și art. 21, condiții pe care legea 51/1995 nu le prevede. Dimpotrivă, Legea nr. 51/1995 exceptează, prin art. 20 alin. 5 susținerea examenului de definitivat în profesie de către persoanele care au obținut definitivarea în profesiile menționate în textul de lege.

De altfel, până la adoptarea de către Consiliul UNBR a Hotărârii nr. 57 din 27.03.2020, modificată prin Hotărârile anterior menționate, aceasta a fost şi interpretarea dată de către UNBR textului de lege de la art. 20 alin 5 din legea 51/1995, când a fost recunoscută calitatea de avocat definitiv a avocaților stagiari care obținuseră anterior definitivatul în alte profesii juridice.

Art. 20 din legea 51/1995 a fost adoptat în anul 1995 și nu a suferit modificări în substanță până în prezent, de-a lungul timpului, modificările operate prevăzând introducerea prin legea 50/2023 a unor noi categorii de profesii juridice cărora li se recunoaște obținerea definitivatului necesar pentru dobândirea calități de avocat definitiv.

Or, procedând de această manieră UNBR creează un tratament diferențiat în rândul acelorași categorii profesionale, recunoscând calitatea de avocat definitiv celor care au intrat în profesie anterior anului 2020 și refuzând să recunoască aceeași calitate în aceleași condiții, după adoptarea Deciziei nr. ##/2020.

Procedând de această manieră, Consiliul UNBR se substituie legiuitorului, legiferând practic noi condiții chiar în contra Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. (...)

Analizând cu prioritate excepțiile lipsei calității procesuale pasive, a inadmisibilității și a lipsei de interes, invocate de pârâți, în conformitate cu art. 248 alin. 1 Cpc, Curtea reține următoarele:

Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Baroul București

Primele 2 capete ale cererii de chemare în judecată au ca obiect anularea articolului 1 alin. 4 a Deciziei nr. 88/26-27 ianuarie 2024 a Comisiei Permanente a Uniunii Naționale a Barourilor din România și anularea în parte a Regulamentului-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților — INPPA (în vederea dobândirii titlului de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, adoptat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 57/27.03.2020, modificat prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 210/10.11.2021 și Hotărârea Consiliului UNBR nr. 351/08.06.2023.

Potrivit art. 36 Cp. civ., ‘Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății’.

Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.

În litigiile de drept administrativ, interesează capacitatea de drept administrativ, care se apreciază distinct, respectiv prin intermediul competenței prevăzute de lege în cazul fiecărei autorități publice tipice sau asimilate.

În raporturile de drept administrativ, calitatea procesuală pasivă aparține emitentului actului administrativ ori / și beneficiarului actului, fiind suficient ca autoritatea emitentă să aibă capacitate de drept administrativ.

Potrivit art. 17 al. 1 și 2 din Legea nr. 51/1995, ‘ (1) Primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de U.N.B.R., cel puţin anual şi la nivel naţional, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat.

(2) Examenul pentru primirea în profesia de avocat se susţine în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi se desfăşoară în mod unitar, în centrele teritoriale ale acestuia, având la bază o metodologie elaborată şi aprobată de Consiliul U.N.B.R.’.

Având în vedere că Baroul București nu a emis nici decizia nr. 88/26-27 ianuarie 2024 și nici nu a adoptat Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat (acestea fiind în atribuția exclusivă a UNBR prin organele sale), Curtea constată că nu este incident art. 59 Cpc, Baroul București nefiind persoana obligată în cadrul raportului juridic litigios de drept substanțial, astfel că în mod greșit acțiunea în anulare a fost formulată în contradictoriu cu acest pârât. În consecință, Curtea va admite excepția invocată și va respinge primele 2 capete de cerere în contradictoriu cu pârâtul Baroul București, ca fiind introduse împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Excepția inadmisibilității invocată de pârâți

Potrivit art. 46 din Statutul profesiei de avocat, ‘Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menținerii în tabloul avocaților se contestă la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R., în termen de 15 zile de la data comunicării. Contestația este suspensivă de executare’.

Potrivit principiului ‘specialia generalibus derogant’, norma specială derogă de la norma generală, iar aceasta din urmă nu poate înlătura de la aplicare o normă specială.

Contrar susținerilor reclamantului, nu este aplicabil art. 7 din Legea nr. 554/2004, fiind instituită o procedură derogatorie prin norma specială – art. 46 din Statutul profesiei de avocat.

Astfel, reclamantul a solicitat înscrierea în tabloul avocaților incompatibili, cererea fiind respinsă prin hotărârea nr. 5607 din 24.09.2024 a Consiliului Baroului București. Împotriva acesteia a depus la data de 06.10.2024 plângere prealabilă, care a fost respinsă prin hotărârea Consiliului Baroului București nr. 1926/08.10.2024 (fila 187), care i-a fost comunicată prin email la data de 18.10.2024 (fila 146). Reclamantul nu a contestat această din urmă hotărâre la Consiliul UNBR în termen de 15 zile de la data comunicării, astfel cum dispune art. 46 din Statutul profesiei de avocat, ci a formulat direct acțiunea în anulare.

Contrar susținerilor reclamantului, procedura prevăzută de art. 46 din Statut nu reprezintă o jurisdicție specială administrativă, nefiind vorba despre o activitate de soluționare a litigiilor de către organe administrative, conform legilor speciale, bazată pe contradictorialitate, dreptul la apărare și independență, și ca atare nu este facultativă.

Nefiind așadar suficientă formularea unei plângeri prealabile împotriva Hotărârii nr. 5607/24.09.2024, fiind necesară contestarea Hotărârii emise de Consiliul Baroului București nr. 1926/08.10.2024, Curtea constată că excepția inadmisibilității este întemeiată, urmând a fi admisă, iar capătul 3 de cerere va fi respins ca inadmisibil.

Excepția lipsei de interes invocată de pârâta UNBR

Având în vedere că reclamantul a dobândit calitatea de avocat stagiar în baza examenului organizat în aprilie 2024 și faptul că a fost admisă excepția inadmisibilității cererii de anulare a Hotărârii Consiliului Baroului București nr. 5607/24.09.2024, Curtea constată că reclamantul nu obține niciun folos practic în urma unei eventuale admiteri a primelor 2 capete de cerere, neputând avea drept consecință înscrierea sa în tabloul avocaților incompatibili și recunoașterea calității de avocat definitiv.

Totodată, anularea respectivelor acte nu aduce niciun folos reclamantului, în condițiile în care regulamentul anterior adoptat prin Hotărârea 462/05.06.2019 de către Consiliul UNBR conține la capitolul III (‘Examenul de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice în vederea dobândirii titlului profesional de avocat definitiv’) dispoziții asemănătoare. Spre exemplu, art. 27 alin 3 stabilește – asemenea art. 28 alin. 3 din Regulamentul contestat – că:

‘3) Cererile de înscriere tipizate vor fi editate de barouri, după modelul cuprins la Anexa 2’, iar Anexa 2 cuprinde MODELUL CERERII DE ÎNSCRIERE LA EXAMEN (examenul de primire în profesia de avocat în vederea dobândirii titlului profesional de AVOCAT DEFINITIV), modelul de cerere de înscriere la examenul de primire în profesia de avocat stagiar (la care s-a înscris reclamantul – fila 28 și filele 154-155 vol. I) fiind cuprins în anexa 1 la care capitolul III nu face trimitere.

Având în vedere aceste considerente, Curtea va admite excepția lipsei de interes invocată de pârâta UNBR și va respinge în rest, acțiunea ca lipsită de interes.

În temeiul art. 453 alin. 1 Cpc, având în vedere culpa procesuală a reclamantului, Curtea îl va obliga la plata cheltuielilor de judecată către pârâtul Baroul București, în cuantum de 800 de lei reprezentând onorariu de avocat, conform facturii nr. 341/12.05.2025 și extrasului de cont depuse la filele 44-45 vol. II.

Având în vedere principiul disponibilității și prevederile art. 453 Cpc, Curtea va lua act că pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată”.

* Citiți aici întreaga sentință a Curții de Apel București (sursa: Rejust)