O condamnare definitiva ar putea fi desfiintata la opt ani de la pronuntarea ei, urmand practic sa se confirme tot ceea ce inculpatii au acuzat de-a lungul timpului, si anume ca intregul dosar a fost fabricat cu probe contrafacute. Ne referim la condamnarea avocatilor Mihaela Bodirlau si Sorin Calaigii, aruncati la inchisoare in 2016, dupa ce au fost condamnati de ICCJ la 4 ani inchisoare cu executare pentru un pretins trafic de influenta, condamnare ispasita intre timp de cei doi avocati. Totul s-a intamplat intr-un dosar instrumentat de fostul sef al DNA Constanta, procurorul Andrei Bodean.

Primul pas catre anularea condamnarii strambe a celor doi avocati a fost facut. Prin Decizia nr. 4492/2/2023 din 29 februarie 2024, pronuntata in dosarul nr. 68/A, judecatorii Lia Savonea (foto 1), Adriana Ispas (foto 2) si Dan Andrei Enescu (foto 3) de la Inalta Curte au admis in principiu cererea de revizuire impotriva condamnarii formulate de cei doi avocati, desfiintand sentinta judecatoarei Florina Rizescu de la Curtea de Apel Bucuresti care respinsese cererea de revizuire. Urmeaza asadar ca cererea de revizuire sa fie judecata pe fond de Curtea de Apelm Bucuresti, existand sanse importante pentru desfiintarea condamnarilor, repetam, deja executate.

Solutia de clasare care confirma ca denuntul a fost mincinos

In editia de astazi, Lumea Justitiei prezinta motivarea prin care judecatorii ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas si Dan Andrei Enescu au admis in principiu cererea de revizuire formulata de avocatii Mihaela Bodirlau (actuala Lupu) si Sorin Calaigii. Astfel, ICCJ confirma aparitia unor elemente noi care nu au fost cunoscute de instantele care au pronuntat condamnarea. Este vorba despre ordonanta PICCJ din decembrie 2022 (mentinuta de ICCJ) prin care s-a dispus clasarea dosarului de marturie mincinoasa fata de cei doi denuntatori ai avocatilor Bodirlau si Calaigii, solutie de clasare data pe motiv de prescriptie. Or, temeiul clasarii nu face altceva decat sa arate ca fapta de marturie mincinoasa, comisa prin denuntul mincinos dat impotriva avocatilor a existat.

In plus, asa cum Lumea Justitiei a dezvaluit, cei doi denuntatori au recunoscut in momentul in care au fost audiati la PICCJ, in dosarul deschis la plangerea lui Calaigii si Bodirlau, ca i-au denuntat mincinos pe cei doi avocati ca sa usureze situatia penala a familiei, tatal lor aflandu-se in arest in acel moment. De asemenea (foarte important), ambele declaratii date sub juramant il indica pe un anume Bogdan de la SRI, care i-a invatat cum sa declare astfel incat sa-i infunde pe avocati. In declaratia de la PICCJ, unul dintre denuntatori a relatat ca politistul judiciar Viorel Petrosan trunchia declaratiile denuntatorului, pastrand numai ceea ce ii convenea, si ca procurorul Andrei Bodean urmarea de multa vreme sa-l prinda cu ceva pe avocatul Sorin Calaigii.

Totodata, cel de-al doilea denuntator a afirmat ca intregul dosar a fost pus la cale de catre acel Bogdan de la SRI ca razbunare pentru ca avocatii Sorin Calaigii si Mihaela Bodirlau descoperisera anumite ilegalitati pe care le-ar fi comis procurorul Matei Dragomir de la Parchetul Tribunalului Constanta in dosarul tatalui denuntatorilor. Iar tatal denuntatorilor a fost de acord sa contribuie la ticluirea dosarului de trafic de influenta impotriva avocatilor, nemultumit fiind de onorariul prea mare pe care i-l percepuse Mihaela Bodirlau (click aici pentru a citi).

Nu in ultimul rand, denuntatorii au recunoscut ca tot Bogdan de la SRI i-a indemnat sa il inregistreze pe avocatul Sorin Calaigii. Totusi, denuntatorii dezvaluie ca in final au constatat ca inregistrarile nu mai corespundeau cu cele facute de ei, suferind modificari (click aici pentru a citi).

Prezentam fragmente din decizia judecatorilor ICCJ Lia Savonea, Adriana Ispas si Dan Andrei Enescu (atasata integral la finalul articolului):

“Examinand hotararea atacata, Inalta Curte constata ca apelul este intemeiat, Curtea de Apel Bucuresti facand o gresita interpretare a legii.

Astfel, revizuirea este calea extraordinara de atac prin care sunt constatate si inlaturate erorile de judecata intervenite in rezolvarea cauzelor penale. Cererea de revizuire se formuleaza impotriva unei hotarari care a dobandit autoritate de lucru judecat, in temeiul unor fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, fiind descoperite ulterior, care fac dovada ca hotararea definitiva se intemeiaza pe o eroare judiciara.

In ceea ce priveste temeiul cererilor de revizuire formulate de revizuentii Lupu (fosta Bodirlau) Mihaela si Calaigii Sorin, se constatata ca s-a invocat cazul de revizuire prevazute de art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala (cand s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate in cauza), aratand, in esenta, ca imprejurarea noua aparuta este aceea ca prin Ordonanta nr.2354/P/2022 din 06 decembrie 2022 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica s-a dispus clasarea, a infractiunii de marturie mincinoasa pentru inexistenta faptei si, respectiv clasarea cauzei intrucat a intervenit prescriptia raspunderii penale in cazul savarsirii infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare prin ticluirea de probe de catre inculpatii Miron Ion si Miron Vasile, ceea ce indica existenta faptelor, care intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prev. de art.268 alin.2 din Codul penal, in sensul ca au fost ticluite probe nereale, iar, acest aspect constituie o imprejurare noua ce nu a fost cunoscuta de instantele ce au pronuntat condamnarea revizuentilor.

Potrivit art. 453 alin. (4) teza I din Codul de procedura penala 'Cazul prevazut la alin. 1 lit. a) constituie motiv de revizuire daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori de incetare a procesului penal (…).'

Prin decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial nr. 324 din 5 mai 2017, Curtea Constitutionala a retinut 'ca motivul de revizuire prevazut de art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala priveste situatia in care s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la solutionarea cauzei si care dovedesc netemeinicia hotararii pronuntate. Cu privire la intelesul expresiei 'fapte sau imprejurari', in literatura de specialitate, ca si in practica judiciara, s-a considerat ca aceasta se refera la probele propriu-zise, ca elemente de fapt cu caracter informativ cu privire la ceea ce trebuie dovedit in calea de atac a revizuirii, si anume orice intamplare, situatie sau stare care, in mod autonom sau in coroborare cu alte probe, poate duce la dovedirea netemeiniciei hotararii. (..) Aceasta inseamna ca faptele sau imprejurarile noi trebuie sa conduca la o solutie opusa celei pronuntate prin hotararea a carei revizuire se cere. Daca prin faptele sau imprejurarile noi nu se tinde la dovedirea netemeiniciei hotararii de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori de incetare a procesului penal, ci numai la dovedirea anumitor elemente care implica insa mentinerea respectivei solutii, faptele sau imprejurarile noi nu constituie motiv de revizuire.'

Astfel, pentru existenta cazului de revizuire prevazut de art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala legea impune indeplinirea cumulativa a trei conditii, respectiv: descoperirea unor fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, acestea sa fie invocate numai in favoarea persoanei condamnate si faptele sau imprejurarile sa poata dovedi netemeinicia hotararii de condamnare.

Inalta Curte are in vedere ca, tot prin Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2017, Curtea Constitutionala a retinut ca: 'daca o anumita fapta sau imprejurare a fost invederata instantei, insa aceasta s-a aflat in imposibilitatea administrarii probei (…), fapta sau imprejurarea ar putea fi invocata pe calea revizuirii, atunci cand proba a devenit admisibila (…)'.

Prin urmare, chiar daca la solutionarea dosarului ce s-a finalizat cu condamnarea revizuentilor, instantele de fond si de apel au luat la cunostinta de criticile acestora, in sensul caracterului fals al inregistrarilor a caror autenticitate a fost contestata, situatia aparuta, concretizata prin Ordonanta nr.2354/P/2022 a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica prezinta acel caracter de noutate ce permite retinerea acesteia ca fiind o imprejurare noua care are aptitudinea de a sta la baza admiterii in principiu a cererii de revizuire.

Or, in acest sens, chiar prima instanta a apreciat ca aspectele invocate cu caracter de noutate in sustinerea cererii de revizuire, respectiv constatarile organului de urmarire penala si solutia cuprinsa in ordonanta emisa de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de urmarire penala si criminalistica la data de 06.12.2022 in dosarul nr. 2354/P/2022, pot fi apreciate ca indeplinind conditia instituita prin art. 453 din Codul de procedura penala, respectiv aceea de a reprezenta fapte sau imprejurari noi, necunoscute instantelor care au pronuntat hotararea de condamnare a revizuentilor.

Inalta Curte retine ca instanta de apel isi argumenteaza respingerea cererii de revizuire facand trimitere la imprejurarea ca in ciclul procesual anterior, care a fost finalizat cu condamnarea inculpatilor, instantele 'au vizionat si audiat aceste inregistrari in sedintele publice din 14.07.2015 si 21.10.2016', inregistrari care nu ar fi fost esentiale pentru stabilirea situatiei de fapt si ca vinovatia acestora s-a stabilit in afara oricarui dubiu.

Rationamentul instantei de fond pare a prezenta o fractura logica in conditiile in care, pe de o parte, considera ca solutia cuprinsa in Ordonanta procurorului din anul 2022 constituie imprejurari necunoscute instantelor care au pronuntat condamnarea, iar pe de alta parte, facand trimitere la audierea si vizionarea inregistrarilor ticluite intr-o perioada in care acestea erau considerate legal administrate, respectiv la nivelul anului 2016 cand a fost pronuntata solutia in apel, concluzioneaza ca nu constituie motiv de revizuire deoarece pot conduce la dovedirea doar a anumitor elemente (fara a le arata) si ca, in ansamblu, se impune mentinerea solutiei de condamnare.

Or, atata vreme cat suntem, in mod evident, in prezenta unor fapte si imprejurari noi care nu au fost cunoscute de catre instantele de fond si apel atunci cand au pronuntat condamnarea, iar acestea au aptitudinea sa fi generat erori care sa fi influentat in ansamblu, prin coroborare cu celelalte probe administrate, solutia de condamnare, ambele conditii de admisibilitate sunt indeplinite.

O raportare cantitativa din partea instantei la efectul potential al elementelor noi de fapt 'faptele si imprejurarile noi pot conduce la dovedirea doar a anumitor elemente', potrivit instantei de fond, si inchiderea accesului la o cale de atac la care partea este indreptatita, potrivit elementelor noi evidentiate, in temeiul legii, echivaleaza cu un arbitrariu care ar consfinti doar formal si iluzoriu accesul la justitie.

Avand in vedere ca existenta legaturii etiologice, intre imprejurarile aratate de revizuenti in cererile de revizuire si temeiul legal invocat care sa permita revizuirea, este stabilita de instanta de judecata investita cu solutionarea cererii de revizuire, in fiecare cauza in parte, in functie de particularitatile acesteia, Inalta Curte, apreciind ca sunt indeplinite conditiile privind admisibilitatea in principiu a cererilor de revizuire:

Va admite apelul declarat de revizuentii Lupu (fosta Bodirlau) Mihaela si Calaigii Sorin impotriva sentintei penale nr. 228/F din 28 noiembrie 2023, pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a II-a penala, in dosarul nr. 4492/2/2023 (2338/2023), desfiinteaza sentinta penala atacata si, in rejudecare:

In baza art. 459 din Codul de procedura penala raportat la art. 453 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala, va admite in principiu cererea de revizuire formulata de revizuentii Lupu (fosta Bodirlau) Mihaela si Calaigii Sorin si trimite cauza la Curtea de Apel Bucuresti in vederea solutionarii pe fond a cererii de revizuire”.

* Cititi aici integral decizia ICCJ privind admiterea in principiu a cererii de revizuire a avocatilor Mihaela Bodirlau si Sorin Calaigii