Judecatorul Cristi Vasilica Danilet (foto) a reactionat pe Facebook dupa ce Lumeajustitiei.ro a publicat o fotografie a acestuia din toamna lui 2009, in care apare la buricul gol, cu tricoul innodat, intr-un local de noapte. Lumeajustitiei.ro a provocat o dezbatere cu privire la comportamentul in public al magistratilor, in raport cu restrictiile din Codul deontologic al magistratilor. Danilet a lansat pe pagina sa de Facebook un sondaj, facand si un mic comentariu despre o anumita parte a presei: “Sondaj: oare presa din Romania poate ajunge mai jos de cat e acum? PS: Sa ma scuze cei pe care ii jignesc folosind cuvantul 'presa' pentru site-urile si fituicile de propaganda si/sau de batjocorit oamenii”.

Cu ani inainte de a se produce public, Danilet evoca pretutindeni “Principiile de la Bangalore privind conduita judiciara” ca reper de integritate

Lumeajustitiei.ro continua insa dezbaterea privind conduita lui Cristi Vasilica Danilet. Vom prezenta mai multe paragrafe dintr-un document extrem de important pentru corpul judecatoruilor. Este vorba despre “Principiile de la Bangalore privind conduita judiciara”, elaborate la inceputul anilor 2000 si adoptate apoi de catre Natiunile Unite. Ulterior, in cursul anului 2007, experti din toate statele membre ONU reuniti in Grupul de lucru pentru intarirea integritatii judecatorilor, din care a facut parte insusi Cristi Vasilica Danilet, a redactat “Comentariu asupra principiilor de la Bangalore privind Conduita Judiciara”.

Cristi Vasilica Danilet: “Judecatorii sunt elita lumii juridice si chiar a societatii. Standardele de la Bangalore recomanda un anumit tip de comportament pentru magistrat valabil atat in exercitarea functiei judiciare, cat si in afara acesteia”

Judecatorul Danilet a tradus in limba romana cele doua documente, despre care afirma ca “reprezinta in acest moment singurele instrumente internationale adoptate la nivel mondial in privinta conduitei judecatorilor”, ele avand “caracter de recomandare, suplimentand astfel normele legale si deontologice existente la nivel national”.

Cartea “I. Principiile de la Bangalore privind conduita judiciara. II. Comentariu asupra principiilor de la Bangalore privind conduita judiciara” a aparut in aprilie 2010, la Editura CH Beck, Bucuresti, traducerea si adaptarea apartinandu-i lui Cristi Danilet.

Danilet si-a exprimat, intr-o nota a traducatorului, opinia despre cum trebuie sa se comporte un judecator: “Exercitarea functiei de judecator este o datorie catre comunitate. Iar modul de deservire a acesteia trebuie sa fie marcat de profesionalism. Judecatorii sunt elita lumii juridice si chiar a societatii. Standardele de la Bangalore recomanda un anumit tip de comportament pentru magistrat valabil atat in exercitarea functiei judiciare, cat si in afara acesteia. Standardele sunt inalte si ele corespund profesiei nobile pe care o are judecatorul, puterii acordate, care este de neegalat. Promovand si pastrand aceste standarde de conduita, magistratii insisi contribuie la intarirea increderii populatiei in justitie, ceea ce asigura o independenta continua a sistemului de justitie si o autoritate de nestramutat”.

Cristi Vasilica Danilet si principiile de la Bangalore

In continuare prezentam cateva dintre principiile de la Bangalore si comentariile asupra acestora la elaborarea carora a contribuit Cristi Vasilica Danilet. Adresam o singura intrebare: au fost respectate acestea de catre judecatorul Danilet, atunci cand a pozat in club cu buricul gol?

Iata mai jos cateva dintre principiile de la Bangalore si comentariile asupra acestora, pe care consideram ca judecatorul Danilet nu le-a respectat:

“Principiul:

Bunele maniere si aparenta respectarii lor sunt esentiale in indeplinirea tuturor activitatilor desfasurate de catre judecator.

Aplicatie:

Aflandu-se permanent in vizorul public, judecatorul trebuie sa accepte, in mod liber si de bunavoie, anumite restrictii personale care ar parea o povara cetateanului de rand. In particular, judecatorul trebuie sa aiba o conduita care sa fie conforma cu demnitatea functiei de magistrat.

Comentariu

Judecatorul trebuie sa accepte anumite restrictii in activitatile sale

Judecatorul trebuie sa se astepte sa fie obiectul atentiei constante si comentariilor publicului, si trebuie deci sa accepte restrictii asupra activitatilor sale care ar parea o povara pentru cetateanul obisnuit. Judecatorul trebuie sa accepte aceste restrictii in mod liber si de bunavoie, chiar si atunci cand aceste activitati nu ar fi dezaprobate cand ar fi desfasurate de alti membri ai comunitatii sau ai altor profesii. Este vorba atat despre conduita profesionala, cat si cea personala a judecatorului. Legalitatea conduitei judecatorului, chiar daca este relevanta, nu este singurul element care stabileste gradul de corectitudine a acesteia.

Cerinta de a duce o viata exemplara

Judecatorul trebuie sa duca o viata exemplara si in afara instantei, cat si in interiorul acesteia. Judecatorul trebuie sa se poarte in public cu sensibilitatea si autocontrolul cerute functiei judiciare, deoarece manifestarea unui temperament nechibzuit afecteaza negativ procedurile judiciare si nu corespunde demnitatii functiei judiciare.

Vizitarea locurilor publice, cum ar fi barurile

In ziua de azi, in majoritatea tarilor, judecatorului nu ii este interzis sa viziteze carciumi, baruri, sau alte localuri similare, insa aceasta trebuie facuta cu discretie. Judecatorul trebuie sa se gandeasca la modul in care aceste vizite ar putea fi percepute de catre un observator rezonabil din cadrul comunitatii sale, in lumina, de exemplu, a reputatiei localului vizitat, a persoanelor care il frecventeaza, si a eventualitatii ca localul sa nu functioneze in conformitate cu legea.

Principiul:

Integritatea este esentiala pentru indeplinirea adecvata a functiei judiciare.

Comentariu

Conceptul de “integritate”

Integritatea este atributul corectitudinii si justetii. Componentele integritatii sunt onestitatea si moralitatea judiciara. Judecatorul trebuie sa se comporte intotdeauna, si nu numai in exercitarea atributiilor de serviciu, in mod onorabil si demn de functia sa; sa nu se faca vinovat de fraude, inselaciune si falsuri; sa fie bun si virtuos in comportament si in caracter. Nu exista grade diferite de integritate. Integritatea este absoluta. In Justitie, integritatea este mai mult decat o virtute; ea este o necesitate.

Relevanta standardelor comunitatii

In timp ce idealul de integritate este usor de statuat in termeni generali, este mult mai dificil si poate chiar neintelept sa se intre in detalii. Efectul conduitei asupra perceptiei comunitatii depinde in mod considerabil de standardele care pot varia in spatiu si în timp. Este deci necesar sa se ia in considerare modul in care un anumit comportament ar fi perceput de catre membrii rezonabili, dezinteresati si informati ai comunitatii, si daca aceasta perceptie este de natura sa diminueze respectul comunitatii pentru judecator sau pentru puterea judecatoreasca in ansamblul ei. Conduita care ar diminua respectul acestor persoane ar trebui evitata.

Judecatorul nu trebuie sa incalce standardele universale acceptate ale comunitatii si sa nu se implice in activitati care prejudiciaza reputatia instantelor sau a sistemului de drept. In incercarea de a gasi echilibrul potrivit, judecatorul trebuie sa se intrebe - daca in viziunea unui membru al comunitatii rezonabil, dezinteresat si informat - conduita preconizata este de natura sa ii puna in discutie integritatea sa sau sa diminueze respectul fata de el ca judecator. Daca raspunsul este afirmativ, atunci conduita preconizata ar trebui evitata”.

*Cititi aici “Principiile de la Bangalore privind conduita judiciara” si comentariile asupra acestora, traduse si adaptate in limba romana de judecatorul Cristi Vasilica Danilet