Curtea Constitutionala a Romaniei a publicat vineri, 9 mai 2025, o hotarare cu valoare de autodenunt.

Este vorba despre Hotararea nr. 39/2025 (pronuntata in aceeasi zi), prin care CCR a validat primul tur al alegerilor prezidentiale din acest an, respingand contestatia candidatului Sebastian Popescu (click aici pentru a citi).

In esenta, CCR si-a bazat aceasta hotarare pe art. 52 alin. 1 din Legea nr. 370/2004 (pentru alegerea Presedintelui Romaniei) – pasaj potrivit caruia „Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin”.

Motivarea CCR vine in contrarictie totala cu hotararea Curtii 32/2024 prin care au fost anulate alegerile prezidentiale. O hotarare care nu s-a bazat pe art. 53 alin. 1 din Legea 370/2004, si care nici nu a invocat vreo frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau sa schimbe ordinea candidatilor. Desi acum CCR explica faptul ca alegerile pot fi anulate in cazurile amintite anterior, in hotararea 32/2024 prin care a anulat alegerile Curtea a facut trimitere la cu totul si cu totul alte motive, nici astazi confirmate, invocand asa-zise interferente ale actor statal, aspect mentionat in compunerile serviciilor de informatii desecretizate de catre CSAT si pe care CCR – in aceeasi componenta ca acum – si-a bazat Hotararea nr. 32 din 6 decembrie 2024. (Gasiti la final fragmentul esential din Hotararea CCR 32/2024, care nu mentioneaza in niciun punct vreo frauda electorala.)

Iata principalul pasaj din Hotararea CCR 39/2025 (vezi facsimil):

„5. Inainte de a se pronunta asupra rezultatului alegerilor, Curtea Constitutionala a examinat o cerere de anulare a acestora, formulata de domnul Sebastian-Constantin Popescu, cerere care a format obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr.1776F/2025. Prin Hotararea nr.38 din 9 mai 2025 (n.r. pe care o veti citi mai jos, prin care CCR a respins alta cerere de anulare a alegerilor, formulata tot de Sebastian Popescu), Curtea a constatat ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art.52 alin.(1) din Legea nr.370/2004, conform carora Curtea Constitutionala anuleaza alegerile in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda de natura sa modifice atribuirea mandatului sau, dupa caz, ordinea candidatilor care participa la al doilea tur de scrutin, si, in consecinta, a respins, ca neintemeiata, cererea de anulare a alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei din cadrul primului tur de scrutin desfasurat in data de 4 mai 2025”.

Redam cel mai important fragment din Hotararea CCR 38/2025:

„19. In continuare, avand in vedere dispozitiile art.52 alin.(1) din Legea nr.370/2004, Curtea observa ca in ceea ce priveste notiunea de 'frauda', in jurisprudenta sa, a statuat ca aceasta reprezinta orice actiune ilegala care are loc inaintea, in timpul sau dupa incheierea votarii ori in timpul numararii voturilor si incheierii proceselor-verbale si care are ca rezultat denaturarea vointei alegatorilor si crearea de avantaje concretizate prin voturi si mandate in plus pentru un partid politic, o alianta politica, o alianta electorala sau un candidat independent. Curtea a retinut ca: (i) anularea alegerilor poate sa intervina numai in cazul in care votarea si stabilirea rezultatelor au avut loc prin frauda; (ii) nu orice frauda din procesul electoral este echivalenta cu fraudarea alegerilor, ci numai frauda care este de natura sa modifice atribuirea mandatului (sau, dupa caz, ordinea candidatilor care pot participa la al doilea tur de scrutin); (iii) cererea de anulare a alegerilor trebuie motivata si insotita de dovezile pe care se intemeiaza. Curtea a retinut ca in cursul unei campanii electorale sunt posibile anumite neregularitati, dar valabilitatea alegerilor depinde de dimensiunile si de amploarea neregularitatilor constatate de autoritatile statului (a se vedea, Hotararea nr.39 din 14 decembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.924 din 30 decembrie 2009, si Hotararea nr.57 din 6 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.815 din 7 noiembrie 2014).

20. Plecand de la aceste premise, in ceea ce priveste sustinerile referitoare la discriminarea candidatilor in mass-media, la clasificarea acestora in doua categoriile 'relevanti' si 'irelevanti', la promovare masiva a unor candidati pe anumite posturi tv, la incalcarea obligatiei de alocare egala a timpului de antena, Curtea constata ca, in cadrul procesului electoral, aceste actiuni se circumscriu etapei campaniei electorale, putand capata caracterul unor fapte ce impiedica un partid sau o formatiune politica ori un candidat sa isi desfasoare campania electorala, inclusiv in ceea ce priveste acordarea timpilor de antena (a se vedea, mutatis mutandis, Hotararea nr.25 din 4 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.760 din 9 noiembrie 2009, si Hotararea nr.27 din 4 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.760 din 9 noiembrie 2009)”.

Amintim pasajul-cheie din Hotararea 32/2024, prin care CCR a dat lovitura de stat:

„13. Libertatea alegatorilor de a-si forma o opinie include dreptul de a fi corect informati inainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegatorilor de a-si forma o opinie presupune dreptul de a obtine informatii corecte despre candidati si procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum si protectia impotriva influentei nejustificate, prin acte/fapte nelegale si disproportionate, asupra comportamentului de vot. Publicitatea politica se poate transforma uneori intr-un 'vector de dezinformare, in special atunci cand [...] nu isi dezvaluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-tinta sau de distribuire a materialului publicitar' [a se vedea si Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparenta si vizarea unui public-tinta in publicitatea politica, considerentul 4]. Pe cale de consecinta, trebuie exclusa ingerinta unor entitati statale sau nonstatale in realizarea unor campanii de propaganda sau dezinformare electorala.

14. In prezenta cauza, caracterul liber exprimat al votului a fost incalcat prin faptul ca alegatorii au fost dezinformati prin intermediul unei campanii electorale in cadrul careia unul dintre candidati a beneficiat de o promovare agresiva, derulata cu eludarea legislatiei nationale in domeniul electoral si prin exploatarea abuziva a algoritmilor platformelor de social media. Manipularea votului a fost cu atat mai evidenta cu cat materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat insemnele specifice publicitatii electorale conform Legii nr. 370/2004. In plus, candidatul a beneficiat si de un tratament preferential pe platformele de social media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestarii de vointa a alegatorilor.

15. Egalitatea sanselor trebuie garantata tuturor candidatilor si partidelor si trebuie sa stimuleze statul sa adopte o atitudine obiectiva si impartiala fata de ei si sa aplice aceeasi legislatie in mod echitabil tuturor. Cheltuielile pentru publicitate electorala pot fi limitate pentru a garanta egalitatea sanselor [a se vedea si pct. 18 si 21 ale Raportului explicativ la Codul de bune practici in materie electorala. Linii directoare si raport explicativ, adoptat de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia), in cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Venetia, 18-19 octombrie 2002)]. Totodata, egalitatea de sanse trebuie evaluata si prin prisma comportamentului electoral al competitorilor, in privinta utilizarii retelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligenta artificiala si a finantarii campaniei electorale.

16. In cauza de fata, avand in vedere prevederile art. 37 din Constitutie, Curtea retine ca a fost afectata egalitatea de sanse a competitorilor electorali, ceea ce reflecta o alterare a insusi dreptului de a fi ales. Neregularitatile din campania electorala s-au rasfrant asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vadita intre candidatul care a manipulat tehnologiile digitale si ceilalti candidati participanti in procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativa a unui candidat a condus la reducerea direct proportionala a expunerii in media online a celorlalti candidati in procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale si a inteligentei artificiale, atat de catre candidati ori competitori electorali, cat si de catre partide politice, sustinatori ori simpatizantii lor trebuie sa fie transparenta pentru a garanta integritatea si impartialitatea alegerilor. In caz contrar, alegatorii sunt impiedicati sa isi formeze o opinie despre candidati si alternativele electorale sau pot fi indusi in eroare cu privire la identitatea si calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea intr-un proces electoral de catre competitorii electorali, inclusiv de catre partidele politice, a unor asemenea practici investeste autoritatile publice competente, potrivit legii, sa verifice, sa constate si, dupa caz, sa sanctioneze astfel de conduite.

17. Finantarea legala si transparenta a campaniei electorale este un factor important in regularitatea procesului electoral, iar finantarea activitatilor online trebuie, de asemenea, sa fie transparenta (pct. 107 si 108 din Raportul explicativ la Codul de bune practici in materie electorala si pct. 46 din Declaratia interpretativa a Codului de buna conduita in materie electorala privind tehnologiile digitale si inteligenta artificiala). Publicitatea electorala online trebuie intotdeauna sa fie identificata ca atare si sa fie transparenta atat in ceea ce priveste identitatea sponsorului sau, cat si cu privire la tehnica de diseminare utilizata. Platformele de socializare ar trebui sa fie obligate sa dezvaluie permanent datele privind publicitatea politica si sponsorii electorali (a se vedea si pct. 46 din Declaratia interpretativa a Codului de buna conduita in materie electorala privind tehnologiile digitale si inteligenta artificiala).

18. In prezenta cauza, Curtea ia act de faptul ca un candidat a incalcat legislatia electorala referitoare la finantarea campaniei pentru alegerile prezidentiale. Astfel, declaratiile depuse la Autoritatea Electorala Permanenta ale unuia dintre candidati referitoare la bugetul sau de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt in contradictie cu datele prezentate in 'Notele de informare' ale Ministerului Afacerilor Interne – Directia Generala de Protectie Interna si Serviciului Roman de Informatii. Or, este de notorietate ca o campanie electorala presupune costuri si cheltuieli importante, iar situatia analizata releva o incongruenta evidenta intre amploarea campaniei desfasurate si inexistenta asumata de candidat in privinta cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, incalcat principiul transparentei finantarii campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfasurarii alegerilor”.

* Cititi aici intreaga Hotarare CCR 38/2025