17 iulie 2025: Elena Udrea (foto centru) este liberata conditionat si iese din inchisoare dupa circa patru ani de detentie efectuati in Costa Rica, Bulgaria si Romania, ca urmare a condamnarii politice din dosarul “Gala Bute”. Sunt insa patru ani de detentie nelegala facuti de Elena Udrea, iar asta intrucat procesul in urma careia a fost trimisa dupa gratii nu a fost decat un lung sir de incalcari ale legii si de abuzuri. Si culmea, cele mai mari abuzuri nu au fost comise de procurorii DNA, ci de o mana de judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Lumea Justitiei prezinta in cele ce urmeaza istoria executiei judiciare din cazul Elenei Udrea, unul dintre cele mai rusinoase momente pentru Justitia romana, care, din punctul nostru de vedere, ar trebui obligatoriu predat la facultatile de drept si la INM, astfel incat viitorii magistrati sa nu mai repete ceea ce s-a petrecut in aceasta speta. Nu o consideram pe Elena Udrea vreo sfanta, dar povestea este de fapt exemplul de cum Sistemul poate executa o persoana aflata pe lista neagra. Si indiferent ca vorbim despre Elena Udrea, un alt politician sau despre un simplu om, nimeni nu trebuie trimis la inchisoare cu incalcarea legii si a drepturilor fundamentale, nici macar atunci cand respectiva persoana este vinovata. Caci orice condamnare trebuie dispusa doar in urma unui proces echitabil, in care legea sa fie obligatoriu respectata.

20 aprilie 2015: DNA o trimite in judecata pe Udrea pe probe indirecte. Parchetul invoca sentinta de condamnare a lui Adrian Nastase pe probe indirecte

Dupa o ancheta inceputa pe finalul mandatului de presedinte al lui Traian Basescu – impotriva caruia se ridicase Sistemul de teroare pe care chiar acesta in construise, in frunte cu Binomul SRI-DNA condus de generalul Florian Coldea (foto dreapta) si Laura Kovesi (foto stanga) – si dupa o arestare petrecuta in februarie 2015, Elena Udrea a fost trimisa in judecata in 20 aprilie 2015, printr-un rechiztoriu intocmit de procurorii DNA Marius Bulancea si Ana Dana, rechizitoriul fiind confirmat chiar de sefa DNA Laura Kovesi (vezi facsimil 1). Udrea a fost acuzata de luare de mita si abuz in serviciu, fapte pretins comise in calitate de ministru al Dezvoltarii si Turismului, in contextul organizarii evenimentului “Gala Bute”, cea mai grava acuzatie constand in pretinsa primire a unei genti cu 900.000 euro.

Desi avea sa fie confirmat de anumiti judecatori de la Inalta Curte, rechizitoriul nu era decat o insiruire probe indirecte constand in declaratii date la parchet de fosti apropiati si subordonati ai Elenei Udrea, precum si in discutii telefonice interpretate de multe ori cu partinire. Spre exemplu, nu exista nicio proba concreta ca Udrea ar fi primit cei 900.000 euro. Nu a fost flagrant, nu a fost o filmare in care Udrea sa fie surprinsa cand primeste geanta cu bani si nici macar o inregistrare din care sa reiasa aceasta presupusa fapta.

In plus, pentru a vedea cat de subtire a fost dosarul DNA prin care insa in cele din urma s-a reusit eliminarea Elenei Udrea din politica, trebuie spus ca parchetul anticoruptie si-a intemeiat acuzatiile la adresa Elenei Udrea pe sentinta politica de condamnare a lui Adrian Nastase in dosarul “Trofeul Calitatii” (sentinta penala 176/30.01.2012), in care ICCJ explica in mod stupefiant ca nu exista probe directe impotriva fostului premier, dar ca acesta trebuie condamnat pe baza unor probe directe.

Astfel, in rechizitoriul din dosarul “Gala Bute”, procurorii DNA Marius Bulancea si Ana Dana invoca de trei ori sentinta de condamnare politica a lui Adrian Nastase in cauza “Trofeul Caliltatii”, o sentinta lipsita de credibilitate, explicand nu doar ca un om poate fi trimis la inchisoare pe probe indirecte, ci si ca un ministru este automat vinovat daca angajati din subordinea sa primesc bani drept mita:

”Asa cum s-a retinut in practica judiciara (I.C.C.J., S.p. nr. 176 din 30.01.2012), intr-o asemenea situatie nu poate fi primita apararea inculpatei potrivit careia functionarii aflati in subordine ar fi savarsit infractiuni de coruptie care i-au profitat in mod direct fara stiinta sa”;

-”Infractiunea prevazuta de art. 13 din Legea nr. 78/2000 poate fi comisa, asadar, atat cu intentie directa, cat si cu intentie indirecta, atunci cand persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid si care urmareste obtinerea unor foloase accepta eventualitatea ca folosul sa fie obtinut de cei asupra carora are influenta sau autoritate prin mijloace ilicite. In acest sens, in practica judiciara (I.C.C.J., S.p. nr. 176 din 30.01.2012) s-a retinut ca este fara relevanta, din perspectiva incriminarii din art. 13 din Legea nr. 78/2000, daca inculpatul a cunoscut sau nu modalitatea concreta in care foloasele necuvenite ii vor fi procurate, neavand importanta daca a stiut elementele de detaliu ale activitatii infractionale savarsite de persoanele asupra carora si-a exercitat influenta”.

-”Asa cum s-a retinut in practica judiciara (I.C.C.J., S.p. nr. 176 din 30.01.2012), in situatia unei persoane cu o inalta functie publica nu poate fi primita apararea potrivit careia functionarii aflati in subordinea acesteia ar fi savarsit infractiuni de coruptie in folosul inculpatei fara stiinta sa”.

28 martie 2017: Inalta Curte face prima executie nelegala

Sentinta in dosarul “Gala Bute” a venit la doi ani de la emiterea rechizitoriului. In 28 martie 2017, Completul de 3 judecatori ICCJ format din Angela Dragne, Leontina Serban si Florentina Dragomir (tineti minte acest nume caci il vom mai intalni pe parcursul articolului) a dispus condamnarea lui Udrea pentru luare de mita si abuz in serviciu la 6 ani inchisoare cu executare. A fost insa o sentinta nelegala, dupa cum avea sa se dovedeasca ulterior.

5 iunie 2018: Inalta Curte face a doua executie nelegala

Odata condamnata la fond, era clar ca dosarul a intrat pe traseul dorit de Sistem si ca Elena Udrea nu mai are nicio scapare, fiind extrem de greu ca Inalta Curte – cu judecatorii care activau la acea data la instanta suprema – sa desfiinteze o sentinta de la fond. A doua executie a Elenei Udrea s-a produs in 5 iunie 2018. La aceasta data, Completul de 5 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie format din judecatorii Mirela Sorina Popescu, Constantin Epure, Simona Daniela Encean, Ionut Matei si Simona Elena Cirnaru au pronuntat decizia definitiva prin care au mentinut condamnarea Elenei Udrea la 6 ani inchisoare cu executare. A fost o decizie care la randul sau avea sa se dovedeasca ulterior ca fiind una nelegala.

7 noiembrie 2018: CCR confirma ca Elena Udrea a fost condamnata nelegal

Prima dovada ca Elena Udrea a fost condamnata nelegal a venit in 7 noiembrie 2018. Atunci, Curtea Constitutionala a Romaniei a produs un adevarat cataclism, devoaland modul in care ani de zile Completele de 5 judecatori au condamnat oameni pe langa lege.

Mai exact, in 7 noiembrie 2018, CCR a pronuntat Decizia 685/2018 prin care a constatat nelegalitatea Completelor de 5 judecatori de la Inalta Curte care au functionat pana la acea data, intrucat faptul ca doar patru membri ai acestor Complete erau trasi la sorti, iar cel de-al cincilea (presedintele sau vicepresedintele ICCJ) era automat impus in Complet) incalca Legea 304/2004 privind organizarea judiciara. CCR a explicat ca prin deciziile Colegiului de conducere al Inaltei Curti, prin care s-a stabilit de la sine putere ca din componenta completelor de 5 trebuie sa faca parte automat sefii instantei supreme, a fost afectat dreptul la un proces echitabil al justitiabililor, dar si impartialitatea completurilor de judecata:

“Prin impunerea unor membri de drept in componenta Completurilor de 5 judecatori, pe calea unor acte administrative, se pot crea presiuni latente asupra membrilor completului, constand in supunerea judecatorilor superiorilor lor judiciari sau, cel putin, constand intr-o ezitare/ lipsa de dorinta a judecatorilor de a-i contrazice pe acestia. (…) Intrucat atat in materie penala, cat si extrapenala, sanctiunea compunerii nelegale a completului de judecata este nulitatea neconditionata si, prin urmare, absoluta, a actelor indeplinite de un astfel de complet, si tinand cont de faptul ca deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, conform art.147 alin.(4) din Constitutie, Curtea retine ca prezenta decizie se aplica de la data publicarii sale, atat situatiilor pendinte, respectiv in cauzele aflate in curs de judecata, precum si in cele finalizate in masura in care justitiabilii sunt inca in termenul de exercitare a cailor de atac extraordinare corespunzatoare, cat si situatiilor viitoare”.

Practic, urmare a Deciziei CCR 685/2018 toate condamnarile dispuse de Completele de 5 judecatori ICCJ nelegal formate trebuiau desfiintate, iar apelul rejudecat, de data aceasta de un Complet de 5 judecatori ICCJ compus legal.

Or fix asta a fost situatia in cazul Elenei Udrea. Completul de 5 judecatori ICCJ care a condamnat-o definitv pe Udrea in 5 iunie 2018 a fost nelegal compus, doar patru dintre membri fiind trasi la sorti, vicepresedintele Inaltei Curti Ionut Matei fiind pus cu mana in complet, contrar legii.

20 decembrie 2018: Demascata de CCR, Inalta Curte suspenda condamnarea Elenei Udrea

Decizia CCR 685/2018 a fost urmata de un val de contestatii in anulare, prin care s-a solicitat desfiintarea condamnarilor definitive dispuse de Completurile de 5 judecatori ICCJ compuse nelegal. Inclusiv Elena Udrea a formulat o asemenea cale extraordinara de atac, iar in 20 decembrie 2018, judecatoarele ICCJ Francisca Vasile, Silvia Cerbu, Ioana Bogdan, Anca Alexandrescu si Hermina Iancu au admis in principiu contestatia in anulare a Elenei Udrea, au dispus punerea ei in libertate de indata (Udrea se afla in detentie in Costa Rica), urmand ca in 2019 sa inceapa judecarea pe fond a contestatiei in anulare si ulterior, asa ar fi trebuit, sa inceapa rejudecarea apelului.

20 aprilie 2019: Primele semne ca la ICCJ se punea la cale o executie pe langa lege

Dupa admiterea in principiu a contestatiei in anulare si suspendarea condamnarii de 6 ani inchisoare din “Gala Bute”, Inalta Curte a inceput judecarea pe fond a contestatiei in anulare formulata de Elena Udrea. Asteptarile erau ca ICCJ sa respecte decizia CCR 685/2018, sa anuleze condamnarea si sa dispuna rejudecarea apelului de catre un Complet de 5 judecatori ICCJ legal constituit. Nimeni nu a intuit insa mascarada judiciara la care s-a pretat ICCJ.

In 20 aprilie 2019, la ultimul termen din contestatia in anulare formulata de Elena Udrea, judecatorii ICCJ au hotarat sa intrebe Curtea de Justitie a Uniunii Europene daca au voie sa ignore Decizia CCR 685/2018, suspendand judecarea contestatiei in anulare pana la venirea raspunsului din partea CJUE. O solutie dispusa de ICCJ contrar Legii 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si contrar Constitutiei Romaniei, care stipuleaza ca deciziile CCR sunt obligatorii.

Suspendarea judecarii contestatiei in anulare a fost hotarata de un complet format din Rodica Cosma, Ana Hermina Iancu, Oana Burnel, Dan Enescu si Silvia Cerbu. Hotararea ICCJ a fost pronuntata cu opinie separata in sensul respingerii sesizarii CJUE, opinia separata apartinand judecatoarelor Hermina Iancu si Rodica Cosma.

3 iulie 2019: CCR confirma ca Elena Udrea a fost condamnata nelegal si la fond

Intre timp, la jumatate de ani de la decizia privind nelegalitatea Completelor de 5 judecatori ICCJ, Curtea Constitutionala a Romaniei dezvaluie o alta abatere de la lege comisa de instanta suprema, automat confirmand din nou ca Elena Udrea a fost condamnata nelegal.

Concret, in 3 iulie 2019, CCR a pronuntat Decizia nr. 417/2019 prin care a stabilit ca instanta suprema a incalcat legea atunci cand nu a format complete specializate in materia coruptiei asa cum cerea art. 29 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie. De asemenea, CCR a hotarat ca toate dosarele solutionate pana in ianuarie 2019, de complete nespecializate, deci nelegal compuse, trebuie rejudecate in fond daca nu s-au pronuntat solutii definitive.

Din nou, fix acesta era cazul Elenei Udrea, condamnata la fond, in 28 martie 2017, de un Complet de 3 judecatori ICCJ nelegal constituit, intrucat nu era specializat in materia coruptiei.

Practic, Elena Udrea se afla in situatia ca odata inceputa rejudecarea apelului prin admiterea contestatiei in anulare (ceea ce ar fi trebuit sa se intample), Completul de 5 judecatori ICCJ sa desfiinteze in baza Deciziei CCR 417/2019 sentinta de la fond si sa trimita dosarul la un Complet de 3 judecatori specializat in materia coruptiei pentru a fi rejudecat fondul, intrucat condamnarea dispusa la fond fusese data de un complet nelegal constituit, pe motiv ca nu era specializat in materia coruptiei.

7 aprilie 2022: Lovitura finala. Patru judecatoare ICCJ mentin condamnarea nelegala a Elenei Udrea

Raspunsul CJUE la sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie a venit in decembrie 2021, curtea europeana dand liber la ignorarea Deciziei CCR 685/2018 daca in cazuele cu fonduri europene ar exista un risc sistemic privind crearea de impunitate pentru inculpati.

Nu a mai durat mult, iar Inalta Curte a dat lovitura finala. In 7 aprilie 2022, judecatorii ICCJ Alina Ioana Ilie, Oana Burnel, Dan Andrei Enescu si Anca Alexandrescu au respins contestatia in anulare formulata de Udrea si au mentinut condamnarea definitiva a acesteia la 6 ani inchisoare cu executare in dosarul “Gala Bute”, judecatoarea Hermina Iancu pronuntandu-se pentru desfiintarea condamnarilor si rejudecarea apelului. A fost singura contestatie in anulare formulata pe temei de nelegala compunere a completelor de 5 respinsa de Inalta Curte.

In aceeasi zi, 7 aprilie 2022, Elena Udrea a fost retinuta in Bulgaria, iar peste doua luni a fost adusa in Romania.

Asadar, ca urmare a deciziei ICCJ de respingere a contestatiei in anulare, Elena Udrea a ajuns la inchisoare in baza unei hotarari pronuntate de un Complet de 5 judecatori ICCJ nelegal compus, pe motiv ca nu toti membrii sai fusesera trasi la sorti.

De asemenea, Elena Udrea a ajuns la inchisoare in baza unei sentinte pronuntate la fond de un Complet de 3 judecatori ICCJ nelegal compus, pe motiv de lipsa de specializare in materia coruptiei. Sentinta de la fond nu a mai ajuns sa fie desfiintata, intrucat, asa cum am vazut, ICCJ a mentinut condamnarea dispusa in apel de Completul de 5 judecatori ICCJ, prin respingerea contestatiei in anulare a Elenei Udrea.

Udrea condamnata de o judecatoare fara juramant

Pe langa datele de mai sus privind parcursul dosarului, mai exista un aspect extrem de important in legatura cu executia Elenei Udrea. Ne referim la faptul ca aceasta a fost judecata si condamnata la fond nu doar de un complet nelegal compus, ci de o judecatoare fara jurmanat.

Astfel, una dintre judecatoarele care au pronuntat sentinta din 28 martie 2017, de condamnare a Elenei Udrea la 6 ani inchisoare cu executare, a fost Florentina Dragomir. Asa cum Lumea Justitiei a dezvaluit in premiera, Florentina Dragomir si-a desfasurat activitatea de judecator si de judecator la Inalta Curte fara sa aiba jurmantul obligatoriu cerut de lege.

Lipsa juramantului judecatoarei Florentina Dragomir a fost confirmat pentru Lumea Justitiei de Consiliul Superior al Magistraturii: “Va comunicam ca in evidentele referitoare la cariera doamnei judecator Florentina Dragomir se regaseste numai juramantul depus de doamna judecator la numirea in functia de procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti” (vezi facsimil 2).

Fosta procuroare, Florentina Dragomir a fost eliberata din functia de procuror si numita in functia de judecator prin Decretul nr. 1164 din 8 iulie 2009 al presedintelui Traian Basescu. Practic, desi activase in magistratura in calitate de procuror, in 8 iulie 2009 a avut loc o numire intr-o functie noua a Florentinei Dragomir, si anume cea de judecator, fapt care atragea dupa sine aplicarea prevederilor art. 34 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (actuala Lege 303/2022) referitor la obligativitatea depunerii juramantului:

“(1) Inainte de a incepe sa-si exercite functia, judecatorii si procurorii depun urmatorul juramant: 'Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei, sa-mi indeplinesc atributiile cu onoare, constiinta si fara partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!' Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a judecatorilor si procurorilor si este facultativa.

(2) Refuzul depunerii juramantului atrage, de drept, nulitatea numirii in functie.

3) Juramantul se depune in sedinta solemna, in fata judecatorilor instantei sau, dupa caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecatorul sau procurorul, dupa citirea actului de numire.

(4) Depunerea juramantului se consemneaza intr-un proces-verbal, care se semneaza de conducatorul instantei sau, dupa caz, al parchetului si de 2 dintre judecatorii sau procurorii prezenti, precum si de cel care a depus juramantul.

5) Depunerea juramantului nu este necesara in cazul transferului sau al promovarii judecatorului ori procurorului in alta functie”.

Udrea la inchisoare, magistratii pe cai mari sau la pensie de mii de euro

Cam aceasta a fost pe scurt istoria executiei judiciare din cazul “Gala Bute”. Cert este ca dupa incalcari ale legii si abuzuri in serie, Elena Udrea a ajuns dupa gratii in aprilie 2022, stand in detentie pana in iulie 2025, dupa alte cateva luni de inchisoare in Costa Rica. O perioada in care abuzurile impotriva sa au continuat, prin refuzul de a i se acorda permisie pentru a merge acasa sa isi vada fetita, permise prevazuta de lege.

In tot acest timp, procurorii si judecatorii implicati in dosarul “Gala Bute” si-au vazut linistiti de activitate, iar dupa un timp unii dintre ei au plecat la o pensie de cateva mii de euro.

Astfel:

-procurorii DNA Marius Bulancea si Ana Dana, autorii rechizitoriului “Gala Bute” au ajuns la Parchetul European, lucrand cu Laura Kovesi, cea care a confirmat rechizitoriul “Gala Bute”;

-judecatoarele ICCJ Angela Dragne si Florentina Dragomir (membre ale Completului de 3 judecatori care a pronuntat condamnarea la fond) au iesit la pensie; colega lor de complet, judecatoarea Leontina Serban, continua sa activeze la Inalta Curte;

-judecatorii Mirela Sorina Popescu, Constantin Epure, Simona Daniela Encean si Ionut Matei (membri ai Completului de 5 judecatori ICCJ nelegal compus care a condamnat-o definitiv pe Elena Udrea) sunt in prezent pensionari; colega lor de complet, judecatoarea Simona Cirnaru, continua sa judece la instanta suprema;

-judecatorii ICCJ Alina Ioana Ilie, Dan Andrei Enescu si Anca Alexandrescu (membri in Completul de 5 judecatori ICCJ care a respins contestatia in anulare a Elenei Udrea si, cu incalcarea Deciziei CCR 685/2018, a mentinut condamnarea nelegala dispusa in 2018 de Completul de 5 judecatori nelegal constituit) au plecat la pensie; colega lor de complet, judecatoarea Oana Burnel, care s-a pronuntat in acelasi sens al mentinerii condamnarii nelegale a Elenei Udrea, continua sa judece la Inalta Curte; judecatoarea Hermina Iancu (cea care a judecat corect si a facut opinie separata in sensul desfiintarii condamnarii nelegale din dosarul “Gala Bute”) judeca in continuare la Inalta Curte, fiind unul dintre magistratii cu gandire sanatoasa, pentru respectarea legii, a Constitutiei si a drepturilor fundamentale.