Prim-ministrul Ilie Bolojan (foto) minte in legatura cu salariile si pensiile magistratilor, acuza judecatorii din Consiliul Superior al Magistraturii.

Membrii CSM Liviu Odagiu, Claudiu Dragusin, Laura Radu, precum si presedinta CSM Elena Costache au luat atitudine miercuri, 9 iulie 2025, in sedinta Sectiei pentru judecatori, demontand afirmatiile lui Bolojan legate atat de nivelul salariilor si pensiilor pentru judecatori, cat si de varsta lor de pensionare.

Cei patru magistrati CSM au avertizat ca propagarea unor astfel de minciuni va scadea si mai tare increderea romanilor in justitie, iar planul Guvernului de a taia pensiile judecatorilor si procurorilor, precum si de a le creste intempestiv varsta de pensionare va provoca un nou val de pensionari in sistem.

Prezentam toate cele patru luari de pozitie din CSM:

„Elena Costache: As vrea sa profit de aceasta transmisiune live si sa punctez niste chestiuni, pentru ca vad ca se tot rostogolesc niste idei in spatiul public. Si o sa ma refer punctual la motivele pentru care noi am initiat demersul de luni privind acea scrisoare deschisa adresata Administratiei Prezidentiale cu referire la situatia nesemnarii decretelor de pensionare ale colegilor nostri care au trecut cel putin de Sectia de judecatori. In sensul in care se vehiculeaza ideea ca noi am dori ca acei colegi sa plece din sistem pentru a demonstra inca o data efectele masurilor ce se doresc a fi luate cu privire la conditiile de pensionare in magistratura. O idee total eronata si total falsa.

Demersul nostru de luni, repet, cu referire la acea scrisoare deschisa a pornit de la faptul ca, in realitate, activitatea instantelor din care fac parte acei judecatori care asteapta sa li se semneze decretele si sa fie publicate in Monitor este perturbata intr-un mod pe care cred ca opinia publica si factorii decidentii nu-l cunosc.

Si am sa dau un singur exemplu, pentru ca voi vorbi de Tribunalul Bucuresti (cel mai mare tribunal din tara), cu referire strict la functia de presedinte. Actuala doamna judecator care detine aceasta functie cu delegare este printre cei care asteapta atat semnarea, cat si publicarea decretului de pensionare, dansa fiind delegata pe aceasta functie de conducere – delegare care expira la data de 18 iulie.

Sectia de judecatori a dat o hotarare prin care a delegat, dupa plecarea la pensie a respectivei doamne judecator, un alt domn judecator pe aceasta functie de conducere, in hotararea respectiva facandu-se mentiunea ca isi va produce efectele aceasta noua delegare in momentul in care se va vacanta, in modalitatea aratata, functia respectiva. Adica cand colega noastra, care asteapta publicarea decretului, va putea efectiv sa puna in aplicare decretul de pensionare – deci sa plece la pensie.

In conditiile in care astazi suntem in data de 9 iulie (pana pe 18 iulie mai sunt inca cateva zile), ne punem intrebarea ce se va intampla cu continuitatea pe functia de conducere la cel mai mare tribunal din aceasta tara – chestiune care ne-a determinat sa ne gandim la o modalitate legala, corecta, concreta pentru a asigura continuitatea pe aceasta functie de conducere, astfel incat pe ordinea de zi a Sectiei pentru judecatori de astazi avem un punct care vizeaza reglarea acestei situatii.

Este doar un exemplu pe care am tinut sa il mentionez pentru a constientiza (nu noi, ci cei care au atributii in semnarea si publicarea decretelor noastre de pensionare) efectele tergiversarii si nefinalizarii acestei proceduri. Nu dorim sa plece colegii. Pleaca colegii cu experienta, colegii vechi in sistem. Dar in acelasi timp nici nu le putem incalca un drept prevazut de lege, pe care in conditii normale sunt convinsa ca nu si l-ar fi exercitat daca lucrurile erau stabile si daca aveau o certitudine a zilei de maine si o previzibilitate in ceea ce priveste viata lor.

Mai sunt multe lucruri de spus. As mai indemna la reflectie doar pe un singur aspect, lasand la o parte problema decretelor de pensionare. Tot legat de ceea ce se vehiculeaza in spatiul public, a scazut increderea in justitie. Si asta-i convingerea mea intima, personala, care mi se intareste pe zi ce trece: ca se duce o campanie de denigrare pe multe zone, pe multe paliere, in intreaga societate, in ceea ce ne priveste, in ceea ce priveste magistratura.

Vreau sa spun ca ba suntem de incredere, ba nu suntem de incredere. Ba prezentam toate garantiile de independenta si de obiectivitate, ba nu le prezentam. Ba in sondaje suntem cu nivelul de incredere al populatiei sub 50%, ba suntem peste 50%. Poate ar trebui sa se hotarasca cei care duc aceasta campanie (si este clar ca sunt angrenati in ea cu toate fortele) cam unde se situeaza justitia din Romania.

Si de ce pun aceste intrebari care pana la urma sunt retorice? Pentru ca suntem buni atunci cand trebuie sa contribuim la binele tarii pentru aderarea, de exemplu, a Romaniei la OCDE – ceea ce s-a si intamplat si datorita noua, datorita rezultatelor activitatii noastre. Suntem buni atunci cand pe rapoartele pe tara, pe rule of law, Comisia Europeana constata in acele rapoarte (si vorbesc de rapoartele pe trei ani de zile, inclusiv cel pe anul acesta, care este proaspat, a aparut recent), constata ca am atins multe din obiectivele pe care Comisia le-a stabilit pentru Romania. Suntem buni cand populatia ni se adreseaza – si aici ma refer la gradul de incredere, care se spune ca este unul scazut. Pai, cum sa fie unul scazut cand populatia vine cu cereri din ce in ce mai multe si se adreseaza instantelor de judecata? Numai in anul 2024, conform statisticilor noastre, au fost inregistrate un numar de 3.600.000 de cauze nou-intrate in instantele de judecata din Romania. Nu toate acele cauze se impuneau a fi aduse pe masa judecatorului. Or, asta denota ca, totusi, populatia are incredere in justitie, in conditiile in care aveau si masuri alternative de rezolvare a acelor cereri, petitii.

Poate ar trebui sa ne hotaram cam unde ne situam si sa spunem adevarul si sa nu mai distorsionam realitatea intr-un mod care sfideaza, pana la urma, bunul-simt.

Claudiu Dragusin: Doar o scurta completare la ce spunea doamna presedinte, ca sa nu se piarda linia argumentelor. Apropo de nesemnarea decretelor: pentru ca traim intr-o perioada in care argumentele economice inteleg ca primeaza, poate ar trebui spus, totusi, ca judecatorii care au documentatia trimisa pentru emiterea decretelor sunt in instanta, sunt angajati in instanta, sunt platiti, dar ei nu pot fi folositi la activitatile de judecata. Deci ei, practic, stau si primesc salariile fara a participa la activitatea de judecata concreta pe care o desfasoara judecatorul. Asta am vrut doar sa completez ca argument economic, ca inteleg ca suntem intr-o perioada in care ar trebui sa existe o permeabilitate mai mare, o susceptibilitate mai mare, o deschidere la tipul asta de argumente.

Laura Radu: In continuarea a ceea ce spune colegul Claudiu Dragusin: da, colegii stau si asteapta decretele. Si imprejurarea ca nu sunt angrenati in activitatea de judecata este determinata de faptul ca daca ar intra in sedinta de judecata si ar pronunta hotarari judecatoresti si in aceeasi zi ar fi publicat decretul de eliberare din functie, avem o problema cu valabilitatea hotararilor judecatoresti – ceea ce atrage o insecuritate a circuitului juridic in ceea ce priveste misiunea pentru care judecatorii sunt chemati.

Liviu Odagiu: M-am gandit mult la ziua de astazi si daca sa am sau nu o interventie. Pana la urma, am decis ca trebuie o interventie in aceste momente pe care le traieste societatea romaneasca. Nu trebuie sa ne ferim si nu trebuie sa mai avem obligatii de rezerva prost intelese. Sa afirmam ca in spatiul public este o adevarata campanie mediatica de stigmatizare in primul rand a bugetarilor (a sistemului bugetar) si in particular a sistemului de justitie.

Aceasta campanie publica trebuie sa afirmam transant ca se face nu prin scoaterea in evidenta a unor probleme reale ale sistemului, ci prin rostogolirea de minciuni. M-am gandit foarte mult daca sa folosesc acest termen de 'minciuna' sau termenul de 'neadevar'. Desi, aparent, semantic ele au absolut acelasi sens, totusi neadevarul poate reprezenta doar o inexacta apreciere a realitatii. Poate duce (daca vorbim in termeni specifici juridici) spre ideea unei culpe, a unei proaste informari, a unei necunoasteri a realitatii. Pe cand minciuna este un fals propagat in mod intentionat.

Si vreau sa fac o referire (raportat la minciuna) la afirmatia care este propagata in spatiul public – afirmatie care este mentionata de prim-ministrul Romaniei, cum ca varsta medie de pensionare in sistemul de justitie este de 48 de ani. Cred ca nu trebuie sa mai acceptam ca astfel de afirmatii sa fie propagate fara ca noi sa le raspundem punctual. Din statistica efectuata de colegii nostri de la Departamentul de resurse umane din anul 2010 pana la zi, rezulta ca nici pe departe varsta de pensionare in sistemul de justitie, ca medie, nu este 48 de ani. In anul 2010, varsta medie de pensionare a fost 58 de ani si a continuat cu aceasta varsta pana aproape in anii 2018-2019. Ea a ramas peste 53 de ani pana in anii 2022, cand, intr-adevar, a scazut spre 52 de ani. Dar trebuie sa ne intrebam de ce s-a intamplat acest lucru. In anii in care statutul magistratilor a beneficiat de stabilitate, varsta de pensionare in sistem a ramas una ridicata. In anii in care statutul magistratilor a fost atacat in mod continuu, varsta de pensionare a scazut. Dar chiar daca ea a scazut, in niciun caz nu a ajuns la media propagata de primul-ministru: aceea de 48 de ani.

Trebuie sa avem, spun eu, curajul sa afirmam ca imparatul este gol. Atunci cand in spatiul public propagi astfel de afirmatii, pentru sanatatea morala a natiunii trebuie sa afirmam cu voce tare ca imparatul este gol si ca este vorba despre minciuna si demagogie.

Un al doilea aspect la care vreau sa ma refer in interventia mea este legat de ceea ce ati spus dumneavoastra cu semnarea decretelor de pensionare. Articolul 80 alineatul 2 din Constitutie mentioneaza rolul presedintelui Romaniei: acela de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a institutiilor publice. Prin exemplul oferit de dumneavoastra si de doamna judecator Laura Radu, aratam din nou – si o spun pentru a doua oara – ca imparatul este gol. Buna functionare a justitiei este astazi afectata prin atitudinea celor chemati sa vegheze la respectarea Constitutiei.

Laura Radu: Spuneam in urma cu o saptamana ca ne uitam la ultimele opt zile. Intre timp, au trecut doua saptamani de la data la care guvernul in functie a depus juramantul in fata presedintelui Romaniei si as vrea sa incep exact cu formula juramantului din Constitutie: articolul 104 (pentru membrii guvernului) care face trimitere la articolul 82. In formula juramantului, se regaseste urmatoarea asumare: 'Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor'. Asa si-au inceput mandatul membrii Guvernului.

Noi constatam de doua saptamani ca nu se respecta legile tarii, pentru ca nu convin guvernantilor si, de fapt, ceea ce se urmareste este inlocuirea legilor tarii cu legile pe care guvernantii si le doresc. Mie aceasta mi se pare o sfidare a ordinii de drept in momentul de fata, pentru ca inainte sa fie stat social, Romania este stat de drept. Asa incepe articolul 1 din Constitutie: Romania este stat de drept si apoi este stat social. Si n-as fi facut, poate, aceasta referire daca nu m-as fi oprit tot la o afirmatie a primului-ministru, care ne spune ca nici macar nu mai conteaza daca ne cere sau nu Comisia Europeana reformarea legii pensiilor magistratilor, ci aceasta trebuie sa fie un reflex de echitate sociala.

Este incalificabil, din punctul meu de vedere, sa ajungi sa indrepti ostilitatea puterilor legislativa si executiva impotriva celeilalte puteri – puterea judecatoreasca – si in acelasi timp sa ostilizezi intreaga societate fata de magistratura.

Asa cum spuneam, ordinea de drept inseamna lege, Constitutie si inseamna jurisprudenta Curtii Constitutionale. In urma cu un an si jumatate, Curtea Constitutionala a Romaniei a trecut prin filtrul sau legislatia in ceea ce priveste pensionarea. Toate elementele care au facut obiectul observatiilor la nivel european au fost ajustate asa cum s-a cerut. In momentul de fata, varsta de pensionare a magistratilor este de 60 de ani. A fost revizuita sfera beneficiarilor pensiei de serviciu, pentru ca nu mai sunt asa cum era in reglementarea anterioara lui 2023. A fost ajustat modul de calcul al pensiei si modalitatea la care aceasta se raporteaza.

S-a acreditat in spatiul public cu obstinatie ideea ca magistratii nu contribuie. Vreau sa spun aici in mod ferm si clar: magistratii contribuie. De la data la care se incadreaza si de la data la care isi incepe activitatea, magistratul contribuie la bugetul asigurarilor sociale de stat. Imprejurarea ca pensia de serviciu nu contine, atunci cand se emite decizia de pensionare, cota de contributivitate a magistratului este strict o problema a Casei Nationale de Pensii, care refuza sa efectueze acest calcul. Efectueaza acest calcul exclusiv la implinirea varstei de 65 de ani – ceea ce nu este corect. pentru ca atata vreme cat contribui in functie de stagiul pe care il ai, tu in toata aceasta perioada acumulezi cota de contributivitate.

Si daca tot am facut referire la stagiul de cotizare, vreau sa mai spun un lucru. In sistemul public de pensii, stagiul minim de cotizare este de 15 ani. In legislatia sistemului judiciar, stagiul de cotizare este de 25 de ani obligatoriu – stagiu care este si minim, si complet, si obligatoriu. Prin urmare, nu ne putem compara cu legislatia sistemului public de pensii, unde acest stagiu, asa cum spuneam, este doar de 15 ani.

Mai este ceva. Se vorbeste, de asemenea, cu obstinatie de varsta de 65 de ani. In momentul de fata, in Romania, singurii care se pensioneaza la varsta de 65 de ani astazi astazi sunt barbatii care nu au grupe de munca. Atat. Este singura categorie socio-profesionala care ajunge sa se pensioneze astazi la 65 de ani. Prin urmare, alaturi de acestia, probabil vor fi si magistratii, daca Guvernul in momentul de fata isi doreste acest lucru.

Tot sistemul public de pensii ne arata ca atunci cand s-a facut trecerea la varsta de pensionare la femei de la 63 la 65 de ani, aceasta trecere s-a facut cu o esalonare de trei luni pe an. Pentru sistemul judiciar in 2023, nu a fost acceptata nicio esalonare. Esalonarea minima a fost de patru luni – care, iata, depaseste din nou ceea ce este in sistemul public de pensii in desfasurare in momentul de fata.

Or, se poate observa din toate aceste elemente pe care astazi le-am prezentat ca nu exista o ratiune atunci cand se doreste anihilarea justitiei, inclusiv prin aceasta abordare a legislatiei in materie de pensii. Mie imi pare foarte rau ca nu exista corectitudine in mesajul public care se transmite din partea celor care iata ca vin in fata natiunii si spun ca magistratii trebuie sanctionati pentru modul in care au legislatia reglementata. Asa cum spuneam, toata aceasta legislatie nu a fost creata de noi; a fost adoptata de forurile competente la acel moment, au fost trecute prin filtrele Curtii Constitutionale si, in consecinta, aceasta ordine de drept trebuie respectata. Este nefiresc ca intr-un stat de drept la fiecare an si la fiecare schimbare de guvernare noi sa avem o legislatie a pensiilor schimbata.

Cred ca sunt chestiuni care tin de ratiune in ceea ce priveste adoptarea actelor normative, pentru ca si atunci cand un judecator sau o instanta de judecata anuleaza hotarari ale consiliului judetean (care poate creeaza nemultumiri in carierele administrative ale persoanelor care ocupa astazi functii de conducere la cel mai inalt nivel), instantele de judecata au in vedere motivele de nelegalitate, si nu patimi si pasiuni, asa cum se pare ca guvernantii in momentul momentul de fata incearca sa faca astazi.

Claudiu Dragusin: Am ascultat ce s-a spus mai devreme si sunt intru totul de acord. Ma gandeam daca in discursul meu sa folosesc cuvinte tari sau nu. Cred ca ce s-a folosit mai devreme, respectiv cuvantul 'minciuna', este un cuvant potrivit. Sunt foarte multe minciuni care sunt propagate in spatiul public referitoare la sistemul de justitie si ele trebuie corectate.

Deschid o paranteza: poate e o vina a noastra pe care trebuie sa ne-o asumam sau nu, ca n-am comunicat de-a lungul timpului altfel. Dar, intr-adevar, perceptia mea (si asta e o perceptie personala – nu leaga neaparat Consiliul) este ca exista o campanie care se deruleaza mediatic impotriva magistraturii de mai mult timp (ca sa fim sinceri – nu a aparut acum). In ultimele sase luni (care au fost bornate de cele doua momente ale alegerilor: anularea si alegerile ulterioare), [campania] a crescut in intensitate din ratiuni pe care nu le comentez acum si n-o sa intram in analiza lor. Dar aceasta campanie a atins apogeul in ultima luna. Si eu pot sa inteleg jocul asta: daca vrei sa distrugi un adversar redutabil, ii distrugi reputatia prima data. Asta ca sa ai cele mai mari sanse de succes. Si pot sa inteleg jocul asta.

Dar sunt niste minciuni, care trebuie totusi corectate. E o expresie celebra si imi pare rau ca trebuie sa aduc in discutie un personaj odios al istoriei (n.r. Joseph Goebbels, ministrul Propagandei din Germania nazista), dar o minciuna repetata de un milion de ori devine adevar. Si noi cred ca trebuie sa corectam lucrul asta.

O sa ma refer punctual la trei situatii care sunt cele mai vehiculate in spatiul public. Minciunile sunt multe, dar as vrea sa fac niste referiri la sistemul de pensii, la sistemul de salarizare si la functionarea justitiei, pentru ca toate trei aceste aspecte sunt principalele teme de atac impotriva justitiei.

N-o sa repet ce s-a spus despre sistemul de pensionare. Sunt date statistice, sunt corecte. Cine are buna credinta le poate citi si le poate lua din documente oficiale. Dar poate ar trebui facut un pic apel si la istorie: cine a introdus acest sistem de pensionare cu pensii de serviciu si daca el exista doar in magistratura. Pentru ca a existat formulata si ideea ca e un privilegiu pe care il are magistratura romana. Acest sistem nu este specific magistraturii romane; este o parte componenta a statutului. Si noi daca avem lupta asta pe care o ducem astazi o avem pentru statut si pentru pastrarea magistraturii la locul la care ea trebuie sa ramana: una una dintre cele trei puteri ale statului. Sistemul de pensii de serviciu exista in toata Europa. Exista documente soft law, dar si documente care obliga: hotarari ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene, ale Curtii Europene a Drepturilor Omului. documente ale Consiliului Europei, ale Consiliului de ministri al Consiliului Europei, documente internationale ale diferitelor asociatii profesionale. Exista un corpus normativ (soft laws sau obligatoriu) care prevede ca pensia de serviciu face parte din statut si trebuie mentinuta intr-o forma sau alta – depinde de fiecare stat in parte.

Istoric, acest sistem la noi a fost introdus in forma actuala in 2004 de doamna ministru [Monica] Macovei. Sensul pentru care a fost introdus acest sistem a fost (si trebuie s-o recunoastem) sa se faca o schimbare de generatii. Era anul 2007 la orizont – anul aderarii la Uniunea Europeana. Trebuiau schimbate generatiile in magistratura. Acest lucru s-a produs.

Exista, evident, si cealalta varianta, pe care o vedem acum in Moldova: cu un sistem de vetting care poate ar fi produs mult mai multe frictiuni. S-a optat pentru ceea ce exista astazi in vigoare.

Acum, noi am fost deschisi la discutii si am participat la discutii, am dat avize, ne-am intalnit cu toata lumea cu care ne-a primit si am argumentat de ce e necesar si in ce forma trebuie sa existe un sistem rational, rezonabil de pensii. Din punct de vedere istoric, societatea romaneasca in 2004 a facut un contract prin care a inteles sa introduca acest sistem in binele tarii. Daca a functionat sau nu, asta o sa decida istoria si noi, contemporanii ei.

Tot raportat la pensii: poate ar trebui sa citesc o declaratie facuta de candidatul la presedintie (actual presedinte al Romaniei) atunci, in 15 mai, care spunea asa: 'Referitor la iesirea la pensie la 48 de ani, asta a fost contractul social intre statul roman si specialisti din sistem'. (Evident, cu parantezele care au fost facute aici: ca 48 de ani, de fapt, nu sunt 48 de ani.) 'Este amendabil, dar nu te poti duce in trecut. Le-ai promis unor oameni niste lucruri. Eu nu-i apar, dar sunt oameni care nu au voie sa faca alte activitati. Cei care si-au facut meseria in mod corect au fost suprasolicitati. Nu spun ca e bine ca ies la pensie la aceasta varsta, dar a fost contractul social pe care statul roman l-a facut cu ei'.

E o declaratie, e un citat si acuma ramane de vazut daca a fost marketing de campanie sau nu. Ca sa trec la a doua problema: la fel, in spatiul public se vehiculeaza faptul ca magistratii au niste salarii exorbitante si as vrea sa punem lucrurile la la punctul lor. Exista evaluari facute de CEPEJ (n.r. Comisia Europeana pentru Eficienta Justitiei), care este un organism absolut respectabil, la care ne raportam cu totii si care stabileste niste medii pentru salariul unui judecator la inceput de cariera si pentru salariul unui judecator la finalul carierei la cel mai inalt grad de jurisdictie (la Curtea Suprema, Inalta Curte la noi). Pe datele din 2023 (pentru ca sunt ultimele disponibile), media dintre salariul unui judecator la inceput de cariera si media salariului brut pe tara (pentru ca se raporteaza la fiecare tara) este de 1.9.

Avem si noi datele facute recent: judecator stagiar (deci la inceput de cariera) – acest raport este 1.27 sau 1.5, in functie de vechime. Iar judecator la judecatorie – raportul este 1.9, adica exact media europeana (nici mai mult, nici mai putin). La Inalta Curte, intr-adevar, raportul este 4.1 la CEPEJ, la noi 4.6 este un pic peste. Dar trebuie sa luam in calcul faptul ca sunt 100 de oameni la Inalta Curte. Deci nu e un efort care sa distruga tara. Asta pe de o parte. Si pe de alta parte, nu suntem cu salariile cele mai mari la Inalta Curte din Europa. Pe graficul de la CEPEJ, suntem spre limita superioara, dar de la mijloc un pic spre limita superioara. Deci nu suntem cei mai bine platiti din Europa. Si daca e sa vorbim in termeni reali, cel mai mare salariu pentru judecator la curtea suprema din Europa este de 210.000 de euro pe an in Luxemburg. Asta ca sa vedem unde ne situam. O suma care este absolut de neimaginat pentru societatea romaneasca si probabil e corect. Sunt stadii de dezvoltare economica diferite. Dar am vrut sa pun lucrurile la punctul lor din acest punct de vedere. Daca instrumentul de la CEPEJ este un instrument valid, atunci hai sa ne raportam la el!

Dar as mai face niste comparatii de drept intern. Salariul unui medic la inceput de cariera este cu 4.000 de lei mai mare decat salariul unui judecator la inceput de cariera. Si sa nu fiu inteles gresit: nu militez. Este foarte bine ca salariile medicilor sunt mari. Este o profesie absolut nobila si e foarte bine sa fie asa. Dar vreau sa pun salariile magistratilor la locul lor, ca sa demontam aceasta minciuna cu salariile magistratilor.

As mai face o comparatie. Salariul unui magistrat (judecator sau procuror) la inceput de cariera este, probabil, putin mai mare decat al unui conducator de ride sharing care nu iese sambata si duminica sa faca curse.

M-as raporta un pic si la colegii nostri de breasla, la avocati. Exista un protocol care a fost semnat intre Ministerul Justitiei, UNBR si Parchetul General, care prevede, spre exemplu, la articolul 1, faptul ca toate onorariile avocatilor din oficiu se indexeaza in fiecare an cu indicele preturilor de consum total (IPC), care e comunicat de Institutul National de Statistica. Deci nu mai e nevoie de nicio interventie legislativa. Onorariile cresc in functie de indicele de consum. Poate imi arata si mie cineva in ultimii 15 ani o lege expresa prin care salariile magistraturii au crescut. Ca nu exista.

Dar as vrea sa ma refer si la niste cifre concrete. Si aici specialistii dreptului probabil ca vor primi argumentul asta un pic mai bine, pentru ca stiu despre ce e vorba. O sa dau un exemplu. Actiunile privind cererea de valoare redusa cu avocat din oficiu sunt platite de statul roman cu 1.130 de lei. Actiunile in revendicare: 1.880 de lei pe dosar plus 0,5% din valoarea obiectului litigiului. Deci daca am un imobil revendicat in centrul Bucurestiului, primesc 1.883 de lei plus 0,5% din valoarea acestui litigiu. Sa nu fiu inteles gresit: eu nu militez pentru reducerea onorariului. O aparare de calitate trebuie facuta de un avocat care e platit corect. Nu asta militez. Dar as vrea sa raportam, spre exemplu, cu cat este platit de statul roman un judecator la inceput de cariera, unde salariul e mai mic si numarul de dosare mai mare (si o sa va spun eu: 150 de lei pe dosar) si cu cat e platit un judecator roman la final de cariera, la Curtea Suprema, unde dosarele-s mai complexe, dar mai putine, si salariul este mai mare (si acolo va spun ca suma e 400 de lei). Deci un judecator primeste in sistemul judecatoresc din Romania intre 150 de lei si 400 de lei pe dosar. Si raportati-l, va rog, la cat primeste un avocat! Repet: nu militez pentru scaderea onorarilor avocatilor. E foarte bine sa fie asa. Dar vreau doar sa facem o comparatie, sa punem lucrurile la punctul lor. Asta din perspectiva salariilor exorbitante ale magistratilor.

O sa trec la ultimul punct, la ultima categorie de minciuni. Ni se spune ca sistemul de justitie are gradul de incredere egal cu zero si ni s-a si sugerat ca poate ne e rusine sau frica sa iesim pe strada si sa spunem ca suntem magistrati. E frumoasa retorica asta, o pot accepta, dar m-as uita totusi la niste instrumente valide de masuratoare. Si aici o sa ma raportez la tabloul pe justitie care a fost publicat saptamana trecuta, ale carui date au fost preluate in raportul pe rule of law publicat ieri si care spune asa: ca la nivel de incredere in 2024, justitia din Romania a avut un grad de incredere in independenta (masuratoare facuta pe cetatenii din Romania prin instrumente de la Strasbourg si Bruxelles), gradul de incredere era in 2024 de 53% la nivelul persoanelor fizice si de 57% la companii, la societati – pentru ca sunt doua masuratori diferite. Peste 50% mie imi spune ca doi oameni care vin in fata instantei. Unul pierde, unul castiga. Dar daca eu am masuratoarea asta peste 50%, inseamna ca cel putin o parte din cei care au pierdut s-au dus acasa si au spus: 'Am incredere, a fost o judecata corecta'. Asta imi spun masuratorile. Sunt date statistice, asa le interpretez.

E adevarat ca in 2025, daca ne uitam pe raportul pe tara publicat ieri, acesti indicatori au scazut un pic. La masuratoarea pe persoane fizice, arata 44% de incredere (deci o scadere de vreo 8%), iar la companii (la persoane juridice) de la 57% la 51% a ramas tot peste 51%. Deci e o scadere si acolo. Dar noi trebuie s-o contextualizam. Noi stim ce s-a intamplat in cele sase luni anterioare intre alegeri si ce retorica a existat fata de Curtea Constitutionala si fata de sistemul de justitie. Pentru ca si noi am avut actiunile noastre. Au fost colegi magistrati, fosti colegi magistrati care au redactat actiuni si ele au venit in sistemul de justitie clasic. Deci a fost (si nu ma feresc de acest cuvant), a fost din nou un linsaj fie la adresa Curtii Constitutionale, fie la adresa sistemului de justitie si e explicabila scaderea acestui indicator.

Dar, la fel, sa punem datele in context! Noi suntem pe plaja mediana. Si daca este sa ne comparam cu alte state, o sa vedeti ca acest indicator ne plaseaza langa Franta si Italia. Franta e in stanga, Italia e in dreapta. Asta ca sa stim unde se situeaza sistemul de justitie din Romania din perspectiva increderii.

Ar mai fi de spus, spre exemplu, la nivel de incarcatura si la nivel de durata de solutionare a litigiilor, pentru ca asta a fost adusa in spatiul public (si imi pare rau ca trebuie sa mentionez lucrul asta) de confratii avocati chiar in perioada in care noi ne luptam cu aceasta campanie de linsaj. Si poate ar trebui facute totusi si acolo niste precizari. La litigii civile si comerciale, Romania ocupa primul loc la numarul de dosare in Europa. Suntem cele mai incarcate jurisdictii civila si comerciala. Pe locul doi cred ca e Belgia, daca nu ma insel, dar la Belgia numarul de dosare este in scadere. La noi este in urcare in 2023 pe ultimele masuratori. Deci este cel mai incarcat sistem de jurisdictie din Europa. In acelasi timp, durata medie de solutionare a dosarelor (deci, practic, la durata de procedura) suntem in media europeana. N-as vrea sa dau cifre ca sa nu incarc discutia, dar daca e cineva interesat se poate uita pe studiul CEPEJ cu privire la functionarea sistemelor judiciare. Fisa de tara pentru Romania e pagina 1164. Si o sa gaseasca acolo toate datele. Deci noi suntem cea mai incarcata jurisdictie din Europa. In acelasi timp, timpul de solutionare a dosarelor este la media europeana. Nu stiu daca e performanta sau nu, dar sunt niste date absolut obiective si ele trebuie evidentiate apropo de modalitatea in care functioneaza justitia din Romania.

Poate ma insel eu, dar stiu ca si pentru Comisia Europeana, si pentru procesul de aderare la OCDE, care este in desfasurare... Si, apropo, o sa fac o paranteza aici: am participat in numele Consiliului, desemnat de dumneavoastra, colegii mei, la discutiile de la Ministerul Justitiei pentru aderarea procesul de aderare la OCDE. Eu si colegul nostru de la procurori, domnul Staicu.

Consiliul Superior al Magistraturii este singura institutie din justitie care si-a indeplinit toate jaloanele inca de acum sase luni. Deci tot ce a promis sistemul, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru procesul de aderare la OCDE a fost indeplinit. Celelalte institutii din justitie mai au jaloane si sunt inca sub monitorizare. Noi ne-am facut treaba. Asta din perspectiva eficientei.

Si revin la idee: ramasesem cu impresia ca functionarea statului de drept este o linie rosie si pentru Comisia Europeana, si pentru procesul de aderare la OCDE. Aceasta campanie de linsaj (ca sa nu ma mai feresc de cuvinte) impotriva magistraturii va avea o consecinta cu privire la eficienta justitiei, cu privire la modul in care lucreaza si in care isi desfasoara activitatea colegii nostri.

Si aici poate merita spus ca in urma pensionarilor masive din cei doi ani anteriori preluarii mandatului nostru, cand au iesit din sistem aproape 1.000 de judecatori, noi am recrutat si am acoperit aceste goluri lasate de niste colegi cu experienta – chestiune care a fost subliniata pozitiv in raportul pe rule of law si e trecuta la capitolul 'chestiuni pozitive facute de CSM si de sistemul de justitie'. Dar noi trebuie sa constientizam ca sistemul de justitie actual functioneaza cu 1.000 de colegi nou-intrati in sistem, care au nevoie de tip pentru a se roda, pentru a intelege ce inseamna magistratura. Iar noi, sistemul de justitie, performam in acest fel cu aceste realitati, cu 1.000 de colegi noi. Si o sa va rog sa va uitati pe raportul rule of law publicat ieri de Comisia Europeana si sa vedeti daca dumneavoastra gasiti acolo o nota negativa la adresa justitiei. O putem discuta.

Sistemul de justitie are performante, ajuta tara in dezvoltarea democratiei, in procesele de aderare la OCDE si ar trebui recunoscut ca atare. Statutul magistraturii ar trebui recunoscut ca atare.

Noi, de fapt ce am facut a fost sa invitam la un dialog onest. N-am facut altceva. Dar dialogul onest inseamna ca noi spunem niste argumente si ele sunt ascultate in mod real, ca un judecator care atunci cand pronunta o hotarare asculta argumentele in mod real ale partilor si lucrul asta se reflecta in hotarare. Asta am cerut.

In Belgia, in timp ce noi vorbim, exista o situatie identica in oglinda cu cea din Romania. Exista o discutie publica similara, poate nu la amploarea la care ea e facuta in Romania, dar exista o discutie publica similara despre sistemul de pensionare al judecatorilor, colegilor din Belgia. Si a produs aceleasi efecte pe care le-a produs in Romania. Colegii din Belgia (si e informatie publica) saptamana trecuta s-au adunat in numar de 1.000 in fata Ministerului Justitiei, cu o lista de revendicari. Au fost primiti, au fost ascultati, s-au discutat lucrurile astea si toate revendicarile pe care sistemul de justitie le-a dus pe masa au fost primite, acceptate. Deci asta e un exemplu de dialog onest. Asta cerem noi. N-am cerut nimic altceva decat un dialog onest. Si in contextul celor prezentate aici, speranta mea nu e foarte mare, e adevarat, dar speranta mea este ca sistemul politic o sa inteleaga ca fara unul dintre cei trei piloni ai democratiei, fara un sistem de justitie, lucrurile nu pot merge intr-o directie democratica. Da, e o alegere pe care o au la indemana politicienii, Parlamentul, Guvernul. Si daca Romania trebuie indreptata intr-o alta directie si asta e alegerea, atunci asa sa fie! Daca nu si vrem sa ramanem in acest concert european, atunci cred ca sunt argumente care trebuie luate in considerare”.