Lumea Justiției publică integral încheierea prin care Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă a liderului suvernist Călin Georgescu, în cauza în care DIICOT îl acuză de grup infracțional organizat și înșelăciune. Este vorba despre încheierea nr. 1035 din 29 septembrie 2026, pronunțată în dosarul 39502/3/2026.

Așa cum se cunoaște, Călin Georgescu a fost arestat în urma unei decizii luate în complet de divergență. Contestația DIICOT împotriva încheierii prin care judecătorul Vlad Andriescu de la Tribunalul București respinsese cererea DIICOT de arestare preventivă a lui Georgescu, dispunând măsura controlului judiciar, a fost analizată de un complet format din judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu de la Curtea de Apel București. Cele două nu au ajuns însă la un consens – Georgescu-Ashemimry opinând pentru arestare preventivă, iar Grecu pentru menținerea controlului judiciar –, astfel că a fost creat un complet de divergență.

Cel de-al treilea judecător intrat în complet, Dragoș Mirea de la Curtea de Apel București și-a însușit opinia judecătoarei Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry, astfel că s-a pronunțat la rândul său pentru admiterea contestației DIICOT și emiterea unui mandat de arestare preventivă pe 30 de zile pentru Călin Georgescu. Practic, Georgescu a fost arestat cu 2 la 1.

O măsură exagerată din punctul nostru de vedere, în condițiile în care vorbim despre presupuse fapte comise în 2021, deci vechi de cinci ani. De asemenea, nu exista nici pericolul unei eventuale sustrageri de la anchetă a lui Călin Georgescu, dacă ne gândim la modul în care acesta a respectat controlul judiciar dispus în celelalte două dosare fabricate împotriva sa. În plus, avea posibilitatea de a pleca din țară, după ridicarea controlului judiciar din cele două dosare, însă nu a făcut acest lucru.

Revenind la motivarea Curții de Apel București, prezentăm în cele ce urmează cele două viziuni total diferite în legătură cu arestarea lui Călin Georgescu.

Judecătorii CAB Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Dragoș Mirea și-au construit decizia pe riscul ca Georgescu să fugă din țară

În ceea ce privește opinia majoritară, judecătorii Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Dragoș Mirea au dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, îmbrățișând varianta DIICOT și susținând că este posibil ca liderul suveranist să plece din țară. Asta doar pe baza unor discuții în care Georegscu se interesa de o vilă în Italia și de cum se poate obține azil politic.

Iată argumentele judecătorilor Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Dragoș Mirea pentru arestarea preventivă a lui Călin Georgescu:

„Deşi judecătorul de la instanţa de fond a concluzionat că, în cauză, sunt indicii în sensul posibilității părăsirii țării de către inculpaţi, ceea ce ar reclama 'plasarea unei forme de control asupra conduitei viitoare a inculpaților, atât în sensul prevenirii de noi infracțiuni, cât și în sensul derulării optime a urmăririi penale și în perioada de timp următoare', Completul a prezentat anterior materialul probator administrat până în prezent de organele de urmărire penală, din a cărui coroborare rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii, între care unul este persoană publică, cu popularitate şi care serveşte drept model de urmat şi sursă de inspiraţie pentru cetăţenii ţării, folosindu-şi statutul pentru a reclama schimbări pozitive în societate, ar fi săvârşit infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare ('constituire a unui grup infracţional organizat' și 'înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată'), într-o manieră complexă, folosind pretinse mijloace frauduloase pentru inducerea şi menţinerea în eroare a persoanei vătămate, de natură să asigure mai uşor reuşita acestor acţiuni, ('prin mijloace care presupun ele însele acte de rea-credinţă, de încălcare a legii': modul în care s-au solicitat și încasat sumele reprezentând garanțiile, precum și circuitul ulterior al sumelor de bani, inclusiv documentele și datele privind entitățile prezentate ca instituții bancare, comunicările între inculpaţi, precum şi între inculpaţi cu persoana vătămată), cu un pretins prejudiciu mai mare de 1 milion de euro.

Cu toate acestea, calitatea inculpatului și pretinsa complexitate a schemei infracționale nu pot susține cea mai gravă măsură preventivă în absenţa unui suport pentru un risc concret, decelat chiar de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă, Completul de judecată adăugând existenţa probelor, nu doar a indiciilor, din care rezultă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi au făcut pregătiri de orice natură pentru a părăsi ţara şi a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată (discuţiile confidenţiale, purtate între cei doi inculpaţi în spaţiu privat – vol. 19 dup, din care rezultă că inculpatul Georgescu Călin îi solicita inculpatului Rusen Ionel să-i găsească un imobil pe teritoriul Italiei, care să aibă şi o anexă 'pentru servitori', astfel încât să fie 'securizat', să 'intre sub incidenţa legii italiene', să ia 'copiii şi gata' şi 'sigur, oamenii mei', 'important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen', iar cu privire la ancheta derulată, urmare a sesizării persoanei vătămate şi de care ambii inculpaţi sunt interesaţi, se afirmă de către inculpatul Rusen Ionel că organele de anchetă trebuie să facă comisie rogatorie în Anglia, ceea ce este complicat, ambii continuând discuţia în referire la ridicarea controlului judiciar pentru ca inculpatul Georgescu Călin să aibă libertate de deplasare; discuţiile din luna mai 2025 dintre cei doi inculpaţi, din care rezultă că inculpatul Georgescu Călin îi solicită lui Rusen Ionel să efectueze demersuri pentru obținerea unui azil politic, atât pentru el, cât și pentru oamenii care îl sprijină, invocând legăturile pe care le are în acest sens, respectiv un fost şef, procuror în Italia, care îi este prieten foarte bun şi care îl va ajută cu toată procedura; procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi percheziţie auto din 21.09.2026 – vol. 19 dup, din care rezultă că au fost identificate echipamente de bruiaj, ridicate din autoturismul utilizat de către inculpatul Georgescu Călin, înscrisuri referitoare la Wealth Bank, ridicate de la locația folosită de inculpatul Rusen Ionel, document cu mențiunea 'Diplomatic Passport – Order of Malta' emis pe numele Georgescu Călin în calitate de „Senator” valabil în perioada „15.05.2025 – 14.05.2030”, „Diplomatic Id” emis pentru „Senator Georgescu Călin/Prior of United States of America”, document emis de „E.A.T.M. – European Asian Trade Mission – Vienna/Austria” pe numele „Georgescu Călin” cu valabilitate în perioada „15.05.2025 – 14.05.2030”; publicaţia online din 21.09.2026, potrivit căreia Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta în România a transmis o reacție oficială site-ului www.stiripesurse.ro, arătându-se că: „Am citit în publicația dumneavoastră informația privind descoperirea unei cărți de identitate diplomatice presupus emise de Ordinul Suveran Militar de Malta pe numele unei persoane. […] Confirmăm, de asemenea, că persoana în cauză nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta și că noi nu am emis niciodată un asemenea document.”).

În consecinţă, multiplele demersuri efectuate şi cronologia evenimentelor expuse în precedent exced tezei susţinute de apărare, în sensul că, în speţă, s-ar fi urmărit de către inculpatul Georgescu Călin doar achiziţionarea unei simple locuinţe în Italia, iar explicaţia oferită cu privire la paşaportul emis de un pretins Ordin de Malta, care i-ar fi fost trimis de o cunoștință din Italia, ca semn de apreciere, este doar o încercare de minimalizare a importanţei mijloacelor de probă descoperite cu ocazia percheziţiei domiciliare şi auto din 21 septembrie 2026.

În speţă, deși din probele administrate până în prezent, rezultă că actele de pregătire în vederea sustragerii au debutat în cursul lunii mai 2025, având în vedere că la acel moment cauza se afla în cursul urmăririi penale in rem, inculpații apreciind ancheta ca fiind „în adormire” și fără probe, cercetările au continuat și au fost administrate mai multe mijloace de probă, care au susținut efectuarea în continuare a urmăririi penale, respectiv punerea în mișcare a acțiunii penale în septembrie 2026, conturându-se, așadar, suspiciunea rezonabilă de săvârșire a infracțiunilor de către aceștia, astfel încât Completul apreciază că riscul de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual. În acest sens, apreciază relevanța în probațiune a elementelor mai sus indicate, respectiv: discuții privind plecarea din țară, căutarea unei țări în care persoana intenționează să solicite azil, identificarea unei locuințe în străinătate (Italia), procurarea documentelor necesare deplasării, existența unor contacte în străinătate care să faciliteze stabilirea în Italia.

Completul de judecată aminteşte că respectarea prezumției de nevinovăţie a celor doi inculpaţi nu aduce atingere convingerii rezultate din probele administrate până în prezent, de luare a măsurii arestării preventive faţă de cei doi inculpaţi, organele de urmărire penală urmând a clarifica acuzaţiile penale prin administrarea și a altor mijloace de probă (identificarea şi audierea martorilor ce ar rezulta din punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică; obținerea mandatelor de percheziție informatică și studierea comunicațiilor purtate prin intermediul aplicațiilor de comunicare ce folosesc traficul de internet), eventualele probe ce se vor obţine prin ordinul european de anchetă emis la data de 26.08.2026; explicaţiile şi lămuririle vizând transferul sumei de 118.000 lei la data de 06.10.2023 de către socrul inculpatului Georgescu Călin către reprezentantul persoanei vătămate, precum şi implicarea inculpatului Georgescu Călin în demersurile privind creditarea şi soluţionarea îngrijorărilor reprezentantului persoanei vătămate, inclusiv prin apelarea la alte persoane: Croitoru Vasile sau alte contracte de creditare; audierea numitei Rusen Eliza – Patricia, cu respectarea disp. art. 117 alin. 1 lit. a C.pr.pen., în vederea clarificării transferului sumei totale de 158.421,57 eur, printr-un număr de 3 tranzacții în luna februarie 2022, din contul bancar al societății Migom Bank Ltd., sume provenind de la persoană vătămată - Real Concrete Land S.R.L.; identificarea persoanelor care ar fi putut contribui la demersurile pentru obţinerea unor documente de călătorie susceptibile de a fi false, în condiţiile în care apărătorul ales al inculpatului Georgescu Călin a susţinut în cadrul dezbaterilor că „documentul nu aparține Ordinului de Malta propriu-zis, ci unei alte entități despre care se afirmă că are o legătură cu acesta, sens în care nu înțelege declarația ambasadorului Ordinului de Malta. […] anul trecut inculpatul Georgescu i-a comunicat că o cunoștință din Italia i-a spus că îi trimite, ca semn de apreciere un pașaport emis de un Ordin […]”.

De asemenea, organele de urmărire penală vor proceda la reaudierea martorului Negoescu Ion pentru a clarifica eventualele omisiuni din declaraţia dată la 29.01.2025, în referire la detaliile furnizate persoanei vătămate în conversaţiile purtate prin intermediul aplicaţiei whatsapp, în intervalul 22.03.2022 – 09.07.2022 (vol. 18 dup), prin care îl încunoştinţa pe Leu Răzvan Liviu că a luat legătura de mai multe ori cu inculpatul Georgescu Călin privitor la situaţia întârzierii finanţării şi a restituirii garanţiei, numindu-l „direct responsabil!” (la data de 22.03.2022, 20:01:09).

Privitor la indicaţiile judecătorului de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă, vizând lămuririle suplimentare în sarcina organelor de urmărire penală, Completul este de acord că în derularea unui contract poate interveni imposibilitatea ori omisiunea uneia dintre părţi de a-şi executa propriile obligaţii, iar acest fapt nu constituie automat infracţiune (de regulă, atrăgându-se răspunderea civilă contractuală, nu cea penală), însă, din modalitatea în care inculpaţii ar fi acţionat, astfel cum a fost descrisă anterior şi rezultată din coroborarea probelor administrate până în prezent, rezultă suspiciunea rezonabilă că poziţia subiectivă a inculpaţilor, în cronologia evenimentelor, nu ar fi avut de-a face cu încheierea propriu – zisă a unui contract, aceştia neurmărind în realitate executarea obligaţiilor contractuale, ci doar să obţină un folos patrimonial injust pentru sine sau pentru altul, prin mijloace frauduloase, de inducere şi menţinere în eroare a persoanei vătămate pe durata unui interval îndelungat, respectiv ianuarie 2022 – toamna anului 2023.

Prin urmare, Completul de judecată apreciază că sunt întrunite exigențele art. 5 par. 1 lit. c) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu referire la noțiunea de suspiciuni, întrucât nu este necesar ca la momentul arestării, anchetatorii să aibă suficiente probe pentru a aduce o acuzație. Faptele ce au dat naștere suspiciunii (bănuielii) nu trebuie să fie la același nivel cu faptele necesare pentru a justifica o condamnare sau chiar pentru a aduce o acuzație, ce trebuie să existe la un moment procesual ulterior în cadrul urmăririi penale, obiectul preocupărilor, pe parcursul privării de libertate fiind acela de a continua investigațiile în scopul de a confirma sau de a înlătura temeiurile arestării (în acest sens, CtEDO, cauza Brogan ş.a contra Marii Britanii, Hotărârea din 29.11.1988; cauza Murray contra Marii Britanii, Hotărârea din 28.10.1994, cauza O’Hara contra Marii Britanii, Hotărârea din 16.10.2001).

Totodată, CtEDO acceptă riscul de sustragere ca temei valabil al arestării preventive doar când este demonstrat concret, pe baza situației personale a inculpatului, și nu poate fi înlăturat prin cauțiune sau alte garanții. Riscul ca inculpatul să nu se prezinte la proces este primul dintre cele patru motive admise de jurisprudența CtEDO pentru refuzul punerii în libertate, alături de riscul de obstrucționare a justiției, de săvârșire a unor noi infracțiuni și de tulburare a ordinii publice (Buzadji c. Republicii Moldova [MC], 2016, parag. 88; Tiron c. România, 2009, parag. 37). De asemenea, Curtea E.D.O. (Neumaister c. Austriei, 1968, parag. 10) a statuat că riscul sustragerii de la procedurile penale nu poate fi măsurat numai prin raportare la severitatea pedepsei pe care o riscă inculpații în caz de condamnare, ci trebuie analizat și din perspectiva unui număr de alți factor relevanți, precum: personalitatea inculpatului, moralitatea acestuia, domiciliul, profesia, resursele sale financiare, legăturile sale familiale și legăturile de orice natură cu statul în care are loc urmărirea penală. În cuprinsul referatului cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive, se menţionează în legătură cu coinculpatul Massimiliano Arena, că acesta a făcut obiectul unor investigații jurnalistice din Italia, potrivit cărora: „Investigația italiană arăta că problema nu era limitată la existența unei entități offshore. Mai mulți clienți ai structurilor asociate lui Arena susțineau că banii depuși în aceste conturi au rămas blocați. Un antreprenor italian reclama pierderea a peste 750.000 de euro” (sursa https://www.economedia.ro/), „în 2023, italianul Massimiliano Arena și asociații săi au fost puși sub acuzare în Sicilia pentru apartenență la un grup criminal transnațional care oferea servicii financiare ilegale. Arena lucrase anterior în grupul bancar Bandenia, desființat în Spania și anchetat pentru spălare de bani în 2017. Cazul lui a fost documentat de OCCRP. Massimiliano Arena este acuzat de spălare de bani și de constituirea unui grup criminal transfrontalier” (sursa https://www.actualitateaprahoveana.ro).

În raport de cele mai sus indicate, Completul de judecată reţine că lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă pericol concret pentru ordinea publică, măsura alternativă la arestarea preventivă solicitată de apărătorul ales al inculpatului Rusen Ionel – controlul judiciar - fiind insuficientă pentru a înlătura această stare de pericol, pentru aceleaşi motive arătate mai sus.

Completul de judecată constată că măsura arestării preventive este astfel proporţională cu gravitatea acuzațiilor aduse şi, respectiv, cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în raport cu particularităţile cauzei descrise anterior, considerând că interesul societăţii de a se afla în siguranţă şi de a elimina, măcar temporar, persoanele care prezintă un grad de pericol social crescut, este primordial şi trebuie să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce li s-ar cauza inculpaților prin privarea acestora temporară de libertate. De asemenea, Completul are în vedere că, prin caracterul procesual al măsurii arestării preventive, nu exprimă convingerea de vinovăţie, ci recurgerea la o măsură care să asigure normala desfăşurare a procesului penal”.

Argumentele judecătoarei CAB Cristina Grecu pentru respingerea contestației DIICOT și menținerea controlului judiciar

În schimb, judecătoarea Cristina Grecu a explicat cât se poate de ce nu poate exista infracțiunea de grup infracțional organizat, demontând și modul în care a fost construită acuzația de înșelpciune.

Totodată, judecătoarea Grecu a explicat și de ce nu poate fi luată măsura arestului preventiv pe motiv că ar exista riscul ca Georgescu să fugă din țară.

Iată opinia judecătoarei CAB Cristina Grecu:

„În dezacord cu opinia majoritară, consider că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a dispune luarea măsurii arestării preventive față de inculpații Rusen Ionel si Georgescu Călin.

În esență, luarea măsurii arestării preventive presupune, ca premisă indispensabilă, existența unor probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunea care i se impută. Această condiție trebuie să fie însoțită fie de existența unuia dintre riscurile concrete prevăzute la art. 223 alin. 1 Cod procedură penală — sustragerea de la procedurile judiciare, influențarea probatoriului ori a participanților la proces, exercitarea de presiuni asupra persoanei vătămate sau riscul săvârșirii unei noi infracțiuni —, fie, în ipoteza de la alin. 2, de necesitatea privării de libertate pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, stabilită în urma unei evaluări concrete a criteriilor prevăzute de lege.

Astfel, cu privire la condiția existentei unor probe privind comiterea faptelor, se observă că prezenta propunere de arestare preventivă s-a formulat în raport de infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 3 C.p. și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 244 alin. 1, 2 C.p. rap. la art. 2561 C.p., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p.

Analizând, mai întâi, acuzația referitoare la constituirea unui grup infracțional organizat, apreciez că probatoriul administrat nu evidențiază existența unei structuri organizate, stabile și coordonate, caracterizate printr-o repartizare a rolurilor și prin acțiunea concertată a membrilor săi în vederea realizării unui scop infracțional comun.

Simpla participare a trei persoane la săvârșirea faptelor cercetate nu este suficientă pentru reținerea infracțiunii, în lipsa unor elemente concrete care să evidențieze existența unei asocieri cu caracter organizat, distinctă de participația penală ocazională.

În plus, demersurile ulterioare ale inculpaților – asigurări date persoanei vătămate pentru recuperarea sumei de bani transferate, încheierea unui nou contract de credit, de împrumut, nu reprezintă acte specifice constituirii, aderării sau sprijinirii unui grup infracțional organizat și nu pot fundamenta concluzia existenței unei asemenea structuri.

Totodată, existența și activitatea grupului infracțional organizat până în anul 2023 nu pot fi deduse exclusiv din pretinsa persistență a stării de eroare a persoanei vătămate.

În acest sens, infracțiunea de înșelăciune se consumă la momentul producerii pagubei în patrimoniul persoanei vătămate, respectiv la momentul efectuării actului de dispoziție patrimonială determinat de inducerea în eroare. Prin urmare, împrejurarea că persoana vătămată a continuat să creadă ulterior realitatea susținerilor inculpaților ori că a realizat caracterul fraudulos al acestora abia în anul 2023 nu este aptă, prin ea însăși, să determine prelungirea în timp a activității infracționale și nici să probeze existența ori funcționarea grupului infracțional organizat până la acel moment.

În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune, elementul probator central pe care se întemeiază acuzația îl constituie declarațiile persoanei vătămate, Leu Răzvan Liviu. Examinarea succesivă a acestora relevă modificări ale versiunii prezentate inițial, inclusiv cu privire la aspecte relevante pentru stabilirea situației de fapt.

Astfel, în cuprinsul plângerii penale formulată la data de 19.07.2022, persoana vătămată i-a indicat drept autori ai faptei de înșelăciune pe inculpatul Rusen Ionel, pe numitul Arena Massimiliano și funcționarii Băncii Transilvania.

În sinteză, persoana vătămată a arătat că, în cursul anului 2021, l-a cunoscut pe inculpatul Rusen Ionel care i-a propus transferul sumei de 1.100.000 de euro către o bancă din străinătate la care se pretindea acționar, în scopul obținerii unei linii de credit în valoare de aproximativ 6.000.000 euro. În aceste condiții, în luna decembrie 2021, a transferat suma indicată în contul comunicat de inculpat și de numitul Arena Massimiliano, fiindu-i garantată aprobarea creditului într-un termen de cel mult o lună.

La data de 24.10.2022, persoana vătămată a fost audiată de către organele de poliție în cadrul dosarului penal instrumentat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul București. Cu acest prilej, a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul Rusen Ionel prin intermediul coinculpatului Georgescu Călin, cel din urmă participând numai la primele două întâlniri. Prima întâlnire a avut loc în București, când inculpatul Rusen Ionel i-a fost prezentat drept o persoană capabilă să faciliteze obținerea unei linii de credit, iar la cea de a doua întâlnire au fost discutate aspecte legate de transferul sumelor și de formalitățile bancare, Ionel Rusen prezentând documente privind calitatea sa de acționar la Wealth Bank și indicând documentația necesară pentru deschiderea contului și accesarea finanțării. În continuare, persoana vătămată a declarat că a semnat contractul de credit la Londra, în cadrul unei întâlniri desfășurate la hotelul JW Marriott, la care au participat Rusen Ionel și Arena Massimiliano. În ceea ce privește transferul sumei de 1.100.000 euro către alte entități decât Wealth Bank, persoana vătămată a declarat că a efectuat plățile exclusiv la indicațiile inculpatului Rusen Ionel, în baza documentelor furnizate de acesta, fără să cunoască natura juridică a societății EIBT TRUST Ltd. sau motivul pentru care societatea administrată de el a acordat acesteia un împrumut de 1.000.000 euro.

Ulterior, la data de 13.02.2024, persoana vătămată a formulat o nouă plângere penală, de această dată susținând că a fost indus în eroare de către inculpații Georgescu Călin, Rusen Ionel, de numitul Arena Massimiliano și de către martorul Negoescu Ion.

Cu acest prilej, persoana vătămată a arătat că prima întâlnire a avut loc în cursul anului 2021, în municipiul Câmpulung Muscel, în prezența martorului Negoescu Ion și a inculpaților Georgescu Călin și Rusen Ionel, acesta din urmă fiind prezentat ca un om de afaceri serios, cu posibilitatea reală de a intermedia obținerea creditului. Potrivit aceleiași plângeri, o a doua întâlnire a avut loc în municipiul Constanța, în vara anului 2021, la care au participat aceleași persoane, fiind discutate detaliile investiției ce urma să fie realizată cu fondurile obținute prin creditarea acordată de Wealth Bank Transfer Ltd. Geneva. Ulterior, inculpatul Rusen Ionel i la prezentat pe numitul Arena Massimiliano, director al Wealth Bank Transfer Ltd.

Fiind reaudiat la data de 18.11.2024, Leu Răzvan Liviu a declarat că l-a cunoscut pe inculpatul Georgescu Călin prin intermediul martorului Negoescu Ion. Mai departe, a arătat că a avut mai multe întâlniri cu inculpatul Georgescu Călin în municipiul Câmpulung Muscel, iar în cadrul uneia dintre acestea i s-a propus contractarea unei linii de credit în valoare de 6.000.000 euro pentru derularea unei afaceri cu aur în Dubai și pentru susținerea campaniei electorale a inculpatului. În acest context, i s-a comunicat că acordarea creditului era condiționată de constituirea unei garanții în cuantum de 1.100.000 euro. Persoana vătămată a declarat că, în cadrul aceleiași întâlniri, l-a cunoscut pe inculpatul Rusen Ionel, prezentat ca om de afaceri și acționar al Wealth Bank Transfer Ltd.. La data de 28.12.2021, a transferat suma de 1.000.000 euro într-un cont deschis la Incore Bank AG Switzerland, deși finanțarea urma să fie acordată de o altă instituție bancară, iar după aproximativ două-trei luni, s-a deplasat la Londra împreună cu inculpatul Rusen Ionel pentru semnarea în format fizic a contractului de creditare.

La data de 29.01.2025, persoana vătămată a fost reaudiată, prilej cu care l-a menționat pentru prima data și pe numitul Naeem Chan - cetățean pakistanez, în contextul demersurilor întreprinse de acesta din urmă pentru înființarea unei societăți comerciale în Dubai, societate care a fost ulterior constituită.

Evaluând declarațiile persoanei vătămate, se constată, cel puțin la nivel de aparență, existența unor neconcordanțe între versiunile succesiv prezentate, atât cu privire la locul și participanții la întâlniri, cât și în ceea ce privește rolul persoanelor implicate, destinația urmărită a fondurilor și explicațiile oferite pentru efectuarea transferurilor bancare.

Tot din perspectiva declarațiilor persoanei vătămate, un element relevant îl constituie faptul că implicarea inculpatului Georgescu Călin în activitatea de inducere în eroare a fost menționată pentru prima dată în plângerea penală formulată în anul 2024, concomitent cu susținerea existenței unei înțelegeri prealabile între toate persoanele indicate.

În încercarea de a explica omisiunea menționării inculpatului Georgescu Călin în plângerea inițială, persoana vătămată a susținut că primele demersuri în vederea sesizării organelor de urmărire penală au fost întreprinse la inițiativa martorului Negoescu Ion care i-ar fi indicat conținutul sesizării. Ulterior, potrivit aceleiași declarații, organul de poliție ar fi redactat și înregistrat o plângere având un conținut similar.

În pofida acestor susțineri, persoana vătămată a fost audiată la data de 24.10.2022 de către organele de poliție când, cel puțin teoretic, a avut ocazia să redea toate împrejurările comiterii faptei și să indice pe cei pe care îi considera responsabili de inducerea în eroare și prejudicierea sa.

(...)

Cu toate acestea, materialul probator administrat în cauză, deși nu prezintă consistența necesară pentru a fundamenta luarea unei măsuri preventive privative de libertate, relevă existența unor indicii temeinice cu privire la implicarea inculpaților în activitatea infracțională cercetată, suficiente, în sensul art. 202 alin. 1 C.p.p, pentru a justifica luarea unei măsuri preventive mai puțin intruzive, respectiv măsura controlului judiciar.

Principalul element care îi implică pe inculpați în activitatea infracțională cercetată, cu precădere pe inculpatul Rusen Ionel, îl reprezintă participarea la o serie de discuții care au avut drept consecință transferul de către persoana vătămată a sumei de 1.100.000 de euro, precum și lipsa unor clarificări cu privire la traseul ulterior al acestei sume, respectiv la tranzacțiile succesive efectuate și la destinația finală a fondurilor.

Mai departe, în opinie minoritară, apreciez că nu este îndeplinită nici cea de-a doua condiție necesară pentru luarea măsurii arestării preventive, referitoare la existența unei situații de risc dintre cele prevăzute de art. 223 alin. 1 C.p.p. În ceea ce privește, în particular, ipoteza prevăzută de art. 223 alin. 1 lit. a C.p.p, invocată de procuror în susținerea propunerii, materialul probator administrat nu relevă existența unor elemente concrete din care să rezulte că inculpații ar intenționa să fugă ori să se ascundă în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată ori că ar fi efectuat pregătiri în acest sens.

Din această perspectivă, intenția atribuită inculpatului Georgescu Călin de a achiziționa o locuință pe teritoriul Republicii Italiene, respectiv identificarea unor echipamente de bruiaj în autoturismul utilizat de acesta nu sunt apte, în sine, să fundamenteze concluzia existenței unui risc concret de sustragere de la desfășurarea procesului penal.

Organele de urmărire penală au aflat despre intenția inculpatului Georgescu Călin de a achiziționa o locuință în afara României în luna mai 2025, cu prilejul interceptării unei convorbiri în mediul ambiental între cei doi inculpați. Prin urmare, dacă ar fi apreciat că această conduită a inculpatului ar genera un pericol real și imediat de sustragere, s-ar fi impus o intervenție procesuală promptă la acel moment, iar nu după trecerea unui interval de timp de un an și patru luni.

În plus, apărarea a evidențiat faptul că inculpatul a părăsit de două ori țara ulterior ridicării măsurii controlului judiciar impusă într-un alt dosar și de fiecare dată a revenit în țară, afirmație necombătută de către procuror.

Totodată, nu se explică în mod concret mecanismul prin care deținerea instrumentelor identificate în autoturism ar fi afectat ori ar fi fost aptă să afecteze buna desfășurare a urmăririi penale, nefiind indicate acte de urmărire penală împiedicate, probe alterate sau alte consecințe efective asupra anchetei.

Referitor la incidența dispozițiilor art. 223 alin. 2 C.p.p., cu privire la pericolul pentru ordinea publică care ar putea constitui temei pentru privarea de libertate a unei persoane, jurisprudența Curții de la Strasbourg a evidențiat, în mod constant, că anumite infracțiuni, prin raportare la gravitatea lor particulară și prin reacția publicului la săvârșirea lor, pot să provoace o tulburare socială de natură a justifica o detenție provizorie, cel puțin o anumită perioadă de timp, dacă dreptul intern recunoaște noțiunea de tulburare a ordinii publice provocată de o infracțiune. Prin sintagmă „pericol pentru ordinea publică” se înțelege sentimentul de neliniște ori de insecuritate în rândul membrilor din comunitate, generat de faptul că o persoană acuzată de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate ridicată, ar putea fi cercetată și judecată în stare de libertate.

În opinie minoritară, consider că în acest moment inculpații nu prezintă un pericol actual şi concret pentru societate având în vedere perioada mare de timp ce a trecut de la data la care faptele ar fi fost comise. Acuzația privește o infracțiune contra patrimoniului pretins comisă la datele de 22.12.2021, 28.12.2021, respectiv 20.01.2022, în cadrul unor raporturi între particulari, iar din datele prezentate nu rezultă existența unor împrejurări actuale care să confere faptei o asemenea gravitate concretă încât privarea de libertate să fie necesară după trecerea unei perioade îndelungate de la momentul pretinsei activități infracționale.

Dacă inculpații ar fi prezentat în mod real un pericol pentru ordinea publică, organele de urmărire penală ar fi trebuit să acționeze într-un termen apropiat săvârșirii presupuselor fapte, când eventuala stare de pericol era una actuală și concretă, iar nu după patru ani și jumătate, când rezonanța socială a acestora este considerabil diminuată.

Este relevant și faptul că în perioada 2022 – 2025 inculpatul Rusen Ionel a fost audiat în repetate rânduri în calitate de martor, fără ca organele de urmărire penala să considere necesară schimbarea calității sale procesuale sau efectuarea unor acte de urmărire penală care să evidențieze existența unei suspiciuni rezonabile îndreptate împotriva sa. Cu toate acestea, abia la data de 21.09.2026 s-a dispus continuarea urmăririi penale față de suspecți și, în aceeași zi, punerea în mișcare a acțiunii penale.

O asemenea succesiune a actelor procesuale demonstrează că însuși procurorul nu a perceput, pe parcursul anilor care au urmat sesizării, existența unei stări de pericol care să justifice o intervenție urgentă.

Cu toate acestea, având în vedere că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 202 alin. 1 C.p.p, că inculpatul Georgescu Calin este cercetat, respectiv trimis în judecată pentru alte fapte penale, împrejurarea că în cauză urmează a fi administrate probe, cel puţin efectuarea comisiilor rogatorii internaţionale, măsura controlului judiciar apare ca fiind necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal, astfel că în mod corect judecătorul de drepturi și libertăți de la prima instanță a dispus luarea acestei măsuri”.

* Decizia Curții de Apel București privind arestarea preventivă a lui Călin Georgescu