Curtea Constitutionala a Romaniei tine la sertar de peste un an o exceptie de neconstitutionalitate care, daca va fi admisa, va repara o nedreptate comisa de catre fostul ministru al Justitiei Catalin Predoiu (foto) in 2023.

Ne referim la o exceptie ridicata in 8 mai 2024 la Tribunalul Hunedoara de catre avocatul Viorel Muntean din Baroul Hunedoara cu privire la art. IV din Legea nr. 201/2023 pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala. Este vorba despre un pasaj care pune bariere in calea obtinerii de despagubiri morale de catre inculpatii retinuti ori arestati care in final primesc clasare sau achitare definitiva. Dupa cum veti vedea, art. IV a pus in aplicare in mod abuziv Decizia nr. 136/2021, prin care CCR a stabilit ca arestatii achitati sau clasati definitiv au dreptul la daune morale.

Concret, la propunerea ministrului Justitiei de la acea vreme, Catalin Predoiu, Parlamentul a votat ca despagubirile sa le fie acordate doar inculpatilor care se aflau in arest preventiv la 12 mai 2021 (data la care a fost publicata in Monitorul Oficial Decizia CCR 136/2021) sau dupa acest moment. In schimb, cei achitati sau clasati definitiv inainte de 9 iulie 2023 (data la care a intrat in vigoare Legea 201/2023) au avut dreptul sa depuna actiune pentru despagubiri pana la 9 ianuarie 2024.

Or, asa ceva este cat se poate de abuziv, acuza avocatul Viorel Muntean, reprezentantul omului de afaceri Ioan Ionas, retinut si arestat la inceputul anilor 2000, in acelasi dosar cu antreprenorul Cristian-Marius Nita, cel datorita caruia CCR a pronuntat Decizia 136/2021. De altfel, avocatul Cristian Zeiler – aparatorul lui Nita in procesul de daune morale – si-a inceput cariera in 2005 avandu-l ca maestru pe Viorel Muntean.

Iata cum suna art. IV din Legea 201/2023:

„(1) Au dreptul la despagubiri in temeiul art. 539 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele care la data de 12 mai 2021, data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 136/2021, se aflau in executarea unei masuri preventive privative de libertate sau fata de care s-a dispus o astfel de masura dupa aceasta data.

(2) In cazul persoanelor prevazute la alin. (1), daca solutia clasarii sau a achitarii a ramas definitiva anterior intrarii in vigoare a prezentei legi (n.r. 9 iulie 2023), actiunea pentru repararea pagubei poate fi introdusa in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a acesteia (n.r. adica pana la 9 ianuarie 2024)”.

Maestrul Muntean acuza ca pasajul de mai sus incalca urmatoarele texte din Constitutie:

- art. 1 alin. 3: „Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”;

- art. 16 alin. 1: „Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”;

- art. 23 alin. 1: „Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile”;

- art. 52 alin. 3: „Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta”.

Dosarul treneaza de peste opt ani

Situatia lui Ioan Ionas este identica celei a lui Cristian Nita: ambii au fost retinuti si tinuti in arest preventiv timp de 11 luni in anul 2000, trimisi in judecata la 22 septembrie 2000 si achitati definitiv dupa aproape 16 ani, in 7 octombrie 2016 (click aici pentru a citi). La 6 aprilie 2017, Ionas a dat statul roman in judecata pentru daune materiale si morale, insa procesul de la Tribunalul Hunedoara nu s-a finalizat nici macar acum, dupa mai bine de opt ani.

Judecatoarea e de acord cu inlaturarea abuzului

Lumea Justitiei prezinta incheierea din 8 mai 2024, prin care judecatoarea Anca-Elena Vorovenci de la Tribunalul Hunedoara le-a admis lui Ioan Ionas si avocatului Viorel Muntean sesizarea CCR. In punctul de vedere exprimat in incheiere, magistrata este de acord cu inlaturarea abuzului introdus in legislatie de catre Parlament la initiativa lui Catalin Predoiu, Anca Vorovenci sustinand ca instanta de contencios constitutional ar trebui sa admita exceptia de neconstitutionalitate.

Redam minuta incheierii de sesizare a CCR (dosar nr. 1383/97/2017):

„Admite cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocata de reclamantul Ionas Ioan.

In baza art. 29 alin 4 din Legea nr. 47/1992, dispune sesizarea Curtii Constitutionale cu privire la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Legea nr. 201/2023, raportat la art. 1 alin 3, art.16 alin.1, art.23 alin.1 si art.52 alin.3 din Constitutia Romaniei, invocata de reclamantul Ionas Ioan.

In baza art. 413 alin 1 pct.1 Cod procedura civila, suspenda judecata actiunii civile formulata de reclamantul Ionas Ioan, in contradictoriu cu paratul Statul Roman prin Ministerul Finantelor, cu sediul in Bucuresti, str. Apolodor, nr.17, sector 5, si cu sediul procesual ales la Administratia Judeteana a Finantelor Publice Hunedoara, di Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr.30, jud. Hunedoara, pana la pronuntarea Curtii Constitutionale asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocata in prezenta cauza.

Cu drept de recurs pe tot timpul cat dureaza suspendarea judecatii procesului, in ce priveste dispozitia de suspendare a judecatii cauzei. Pronuntata in sedinta publica din 08.05.2024”.

Prezentam punctul de vedere al Tribunalului Hunedoara (vezi facsimil):

„Opinia instantei asupra exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. IV din Legea nr. 201/2023 invocata de reclamant este in sensul aprecierii acestei exceptii, ca fiind intemeiata.

Astfel, Tribunalul apreciaza ca restrangerea sferei de aplicare a dispozitiilor art. 539 alin.1 lit. b din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare, care reglementeaza dreptul la repararea pagubei in cazul in care s-a dispus o masura preventiva privativa de libertate, iar pentru infractiunea care a justificat luarea masurii s-a dispus, in temeiul art. 16 alin.1 lit. a-d, clasarea sau achitarea, doar la persoanele care la data de 12 mai 2021, data publicarii in Monitorul oficial al Romaniei a deciziei Curtii Constitutionale nr. 136/2021, se aflau in executarea masurii preventive privative de libertate sau fata de care s-a dispus o astfel de masura dupa aceasta data, este contrara dispozitiilor art. 1 alin.3, art. 16 alin.1, art. 23 alin.1 si art. 52 alin.3 din Constitutia Romaniei.

Solutia legislativa din cuprinsul art. IV din Legea nr. 201/2023, care exclude dreptul la despagubiri a persoanei supuse unei masuri preventive privative de libertate in cursul procesului penal, in cazul in care aceasta masura nu mai era in fiinta la data de 12 mai 2021, desi fusese achitata la finalul procesului sau a beneficiat de o solutie de clasare, in temeiul art. 16 alin.1 lit. a-d, restrange fara justificare obiectiva sfera de aplicare a dispozitiilor art. 52 alin.3 teza I din Constitutia Romaniei, care reglementeaza raspunderea patrimoniala a Statului pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, coroborat cu art. 23 alin.1 si art. 1 alin.3 din Constitutie.

Totodata, norma continuta de art. IV din Legea 201/20213 incalca si prevederile art. 16 alin.1 din Constitutie, fiind discriminatorie, intrucat, fara o justificare obiectiva, nu include si persoanele care au fost supuse unor masuri preventive privative de libertate, care au incetat anterior datei de 12 mai 2021, iar procesul penal se finalizase printr-o solutie de clasare, pe temeiul art. 16 alin.1 lit. a-d Cod procedura penala sau achitare”.