Sectia pentru judecatori din Consiliul Superior al Magistraturii – condusa de presedinta CSM, judecatoarea Denisa Stanisor (foto) – a publicat Hotararea nr. 492 din 28 martie 2024, prin care a abandonat recomandarile privind normarea muncii la nivel national. Ne referim la recomandarile trasate prin Hotararea nr. 2040 din 13 iulie 2023 si care stabileau in principal ca fiecare complet ar trebui sa aiba de solutionat 40 de dosare pe luna (click aici pentru a citi).

Mai nou, prin hotararea adoptata in 28 martie, judecatorii CSM recomanda ca fiecare instanta in parte sa adopte reguli punctuale, adaptate specificului ei – totul sub coordonarea presedintelui curtii de apel din a carei circumscriptie face parte instanta respectiva.

Consiliul justifica abandonarea liniilor directoare de la nivel national prin faptul ca intre timp s-a ameliorat criza de personal din instante, prin recentele concursuri de admitere la INM si in magistratura, precum si prin promovarile aprobate de catre CSM. De asemenea, numarul pensionarilor s-a redus simtitor fata de anul trecut.

Rezultate cu doua taisuri

Din iulie 2023 pana in prezent, dupa aplicarea recomandarilor privind normarea muncii, instantele au inregistrat o usoara imbunatatire (de sub 1,5 la suta) in ceea ce priveste indicatorii de performanta constand in cresterea ratei de solutionare a cauzelor si imputinarea hotararilor redactate peste termen. Exceptia notabila au facut-o curtile de apel, unde rata de solutionare a dosarelor a sporit cu 7,4 procente.

Pe de alta parte, efectul negativ al normarii muncii la nivel national conform recomandarii CSM de anul trecut consta in cresterea duratei dintre momentul inregistrarii dosarului si cel al primului termen de judecata in materiile non-penale.

Alt efect nedorit a constat in aplicarea neunitara a normarii muncii, multe dintre instante calculand numarul de dosare recomandat prin raportare la sedinta de judecata, iar nu la unitatea de timp de o luna, mai arata Consiliul.

In incheiere, Sectia pentru judecatori da asigurari ca nu va abandona normarea muncii, dar adauga ca un asemenea demers, daca e sa fie facut temeinic, necesita bani – pe care deocamdata Consiliul Superior al Magistraturii nu ii are.

Redam principalul pasaj din Hotararea 492/2024 a Sectiei pentru judecatori (vezi facsimil):

„Contextul in care a fost adoptata aceasta hotarare era caracterizat de o crestere continua a numarului posturilor vacante de judecator, in special ca urmare a numarului mare al situatiilor de eliberare din functie prin pensionare, in conditiile in care ritmul de ocupare al acestora era semnificativ mai lent comparativ cu gradul de vacantare. Din aceasta ultima perspectiva, au fost avute in vedere si efectele generate de neorganizarea in anul 2020 a concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii si a concursului de admitere in magistratura, care s-au resimtit considerabil la nivelul instantelor, deja afectate de un volum mare de activitate.

In sedinta din data de 13 septembrie 2023, Comisia nr. 2 judecatori – Resurse umane si organizare, analizand mai multe aspecte referitoare la modalitatea de punere in aplicare a hotararii in discutie, a subliniat caracterul de recomandare al masurilor adoptate, revenind conducatorilor instantelor judecatoresti, sub coordonarea presedintelui curtii de apel, sa aprecieze si sa dispuna cu privire la masurile specifice care se impun pentru normarea provizorie a muncii, in functie de situatia concreta de la nivelul fiecarei instante (natura si complexitatea cauzelor, schema de personal si gradul de ocupare al acesteia, incarcatura pe judecator etc.). In acest sens, s-a aratat ca la adoptarea masurilor respective, dar si in activitatea fiecarui complet de judecata, un reper fundamental trebuie sa fie respectarea principiului solutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil, prin raportare la specificul fiecarui litigiu. Prin urmare, alocarea termenelor de judecata nu se poate face decat cu respectarea planificarii sedintelor de judecata pentru care, prin hotarare de colegiu, s-a aprobat configurarea termenelor in sistemul Ecris, iar primul termen de judecata ar trebui stabilit, de regula, in cel mult 6 luni de la inregistrarea cauzei.

De asemenea, s-a mai retinut ca, pentru respectarea termenelor imperative prevazute de lege, cauzele urgente ar trebui excluse din numarul recomandabil de dosare pentru fiecare complet si ca, in egala masura, la nivelul fiecarei instante ar trebui identificate cauzele repetitive pentru a fi excluse din numarul recomandabil de dosare / complet / total sedinte de judecata programate in decursul unei luni. Totodata, s-a invederat ca trebuie avuta in vedere situatia particulara de la nivelul fiecarui grad de jurisdictie, respectiv fiecarui complet, astfel incat in situatia in care nu se judeca dosare in prima instanta sau in cai de atac, volumul optim de munca sa se raporteze la numarul total recomandat de dosare (40 de dosare).

De asemenea, comisia de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii a mai retinut ca aplicarea recomandarilor formulate prin Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 2040/2023 nu poate constitui, in niciun caz, temei pentru preschimbarea termenelor de judecata deja acordate si stabilirea unor termene mai indelungate.

Ulterior, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii a fost initiat un demers de analiza a modului in care au fost implementate recomandarile Sectiei pentru judecatori si a rezultatelor inregistrate.

Din aceasta perspectiva, Sectia pentru judecatori constata ca implementarea recomandarilor formulate prin Hotararea nr. 2040 din 13 iulie 2023 a avut impact in activitatea instantelor judecatoresti, fapt evidentiat de informatiile rezultate din analiza indicatorilor de eficienta.

Astfel, in pofida dificultatilor majore cu care s-au confruntat instantele din cauza insuficientei vadite a numarului de judecatori, acestea au reusit sa pastreze in anul 2023, in repere similare, ratele de eficienta inregistrate in anul 2022. In ceea ce priveste rata de solutionare a cauzelor, la curtile de apel aceasta a crescut cu 7,4%, iar la tribunale si judecatorii s-au inregistrat cresteri usoare de 1,1% si, respectiv, de 1,4%.

Cu privire la numarul hotararilor redactate peste termen, acesta a scazut usor la toate nivelurile de jurisdictie, respectiv cu 0,66% la curtile de apel, cu 0,31% la tribunale si cu 0,99% la judecatorii. Pe de alta parte, asa cum era de asteptat, plafonarea numarului de dosare / complet / total sedinte de judecata programate in decursul unei luni a condus la cresterea duratei de timp dintre data inregistrarii dosarului si data primului termen de judecata in materiile non-penale.

Aceasta consecinta trebuie pusa in relatie si cu modul neunitar in care a fost aplicata hotararea in discutie, unele instante raportandu-se si la dosarele nou-intrate, in timp ce altele, cele mai multe, au interpretat recomandarea privind numarul total de dosare / luna ca referindu-se la numarul total de dosare rulate. In acest fel, raportarea exclusiv la numarul dosarelor rulate, fara a se tine seama si de un numar minim al dosarelor nou-intrate, a condus la intarzierea inceperii judecatii in mai multe cauze nou-intrate, in situatiile in care numarul dosarelor rulate in luna de referinta a fost egal sau mai mare decat cel prevazut in Hotararea nr. 2040 din 13 iulie 2023.

In alta ordine de idei, insa tot ca un aspect de aplicare neunitara a acestei hotarari, trebuie semnalat si faptul ca multe dintre instante au avut in vedere numarul de dosare recomandat, prin raportare la sedinta de judecata, iar nu la unitatea de timp de o luna.

Sub un alt aspect, trebuie avut in vedere si faptul ca interventia Sectiei pentru judecatori, concretizata in adoptarea Hotararii nr. 2040 din 13 iulie 2023, a fost motivata de dificultatile majore intampinate de sistemul judiciar in asigurarea numarului necesar de judecatori, generate, pe de o parte, de numarul mare al situatiilor de eliberare din functie prin pensionare si, pe de alta parte, de imposibilitatea compensarii imediate a acestora prin derularea unor proceduri de selectie a unor noi judecatori.

Intre timp insa, aceasta situatie a cunoscut o evolutie semnificativa, numarul judecatorilor care formuleaza in prezent solicitari de eliberare din functie fiind destul de mic.

La fel de important de subliniat sunt rezultatele inregistrate in procedurile de acces in magistratura derulate incepand cu cea de a doua jumatate a anului 2023. Astfel, in urma concursului de admitere la Institutul National al Magistraturii desfasurat in perioada 7 iulie 2023 – 28 martie 2024 au fost declarati admisi 300 de candidati, iar la concursul de admitere in magistratura organizat in perioada 7 iulie 2023 – 6 martie 2024 au fost ocupate 295 de posturi de judecator la judecatorii. In plus, prin Hotararea nr. 19 din 6 februarie 2024 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat organizarea unui nou concurs de admitere in magistratura, la care au fost alocate si 75 de posturi de judecator la judecatorii, procedura de concurs fiind in desfasurare.

In aceeasi perioada, in urma concursului de promovare in functii de executie finalizat in luna octombrie 2023 au fost ocupate 145 de posturi de judecator la tribunale si 53 de posturi de judecator la curtile de apel.

Avand in vedere aspectele prezentate, Sectia pentru judecatori constata ca recomandarile formulate prin Hotararea nr. 2040 din 13 iulie 2023 au condus la finalitatea urmarita, reperele de gestionare a volumului de activitate oferite de aceasta constituind un sprijin pentru judecatori, intr-o perioada extrem de dificila pentru instante. In acelasi timp, in conditiile evolutiilor inregistrate incepand cu a doua jumatate a anului 2023, care au condus la imbunatatirea semnificativa a situatiei resurselor umane din cadrul instantelor, apare utila o reconsiderare a demersului implementat prin Hotararea nr. 2040 din 13 iulie 2023, intrucat, cel putin la acele instante la care situatia resurselor umane este in prezent optima, gestionarea volumului de activitate si conformarea la exigentele respectarii duratei rezonabile de solutionare a cauzelor pot fi realizate mai eficient prin masuri adaptate particularitatilor concrete de la nivelul fiecarei instante. De asemenea, si la acele instante care inca se confrunta cu dificultati in privinta resurselor umane este utila adoptarea unor masuri particularizate care sa raspunda eficient la situatiile concrete din fiecare instanta.

O astfel de constatare are in vedere si dificultatile intampinate in aplicarea unitara a masurilor recomandate de Sectia pentru judecatori, care, asa cum s-a aratat anterior, au generat intarzieri in inceperea judecatii in unele cauze.

Dupa cum este cunoscut, in conformitate cu art. 48 alin. (1) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara, presedintele instantei 'exercita atributiile manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii acesteia', iar, potrivit art. 51 alin. (1) din aceeasi lege, 'Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc'.

Aceste reglementari constituie temeiuri suficiente pentru abilitarea presedintilor de instante sa adopte, daca situatia concreta de la nivelul fiecarei instante o reclama, masurile care se impun pentru asigurarea unei dimensionari echilibrate a volumului de activitate si pentru functionarea corespunzatoare a instantei, cu respectarea termenelor imperative prevazute de lege si a principiului solutionarii cauzelor intr-un termen rezonabil.

O eventuala interventie in acest sens a presedintelui instantei nu trebuie privita ca o regula, ci ca o situatie de exceptie reclamata de imprejurari deosebite cu care instanta s-ar putea confrunta din cauza lipsei de personal sau a altor situatii care ar conduce la incarcarea excesiva a volumului de activitate al judecatorilor. Oricum, dimensionarea fiecarei sedinte de judecata din perspectiva numarului de dosare trebuie sa ramana atributul judecatorilor care realizeaza managementul cauzelor cu care sunt investiti si care au intelegerea exacta a activitatilor procedurale si procesuale pe care le implica fiecare dosar.

Toate consideratiile prezentate in cele ca preced au in vedere masurile implementate, cu caracter provizoriu, prin Hotararea nr. 2040 din 13 iulie 2023. Incetarea acestor masuri nu inseamna insa, in niciun caz, renuntarea la dezideratul esential de stabilire a volumului optim de activitate al judecatorilor, a carui necesitate a fost afirmata constant de Consiliul Superior al Magistraturii. Stabilirea pe baze stiintifice a volumului optim de munca, ca reper esential pentru gestionarea eficienta a activitatii instantelor, implica insa cercetari si analize laborioase, care presupun resurse financiare semnificative de care Consiliul nu dispune in prezent. Stabilirea si asigurarea unui volum optim de munca pentru judecatori ramane insa o prioritate pentru Consiliu, astfel incat acest demers va fi reluat de indata ce vor exista resursele necesare.

Pe aceste premise, Sectia pentru judecatori considera ca in prezent este oportuna incetarea masurilor recomandate la art. I pct. 1 din Hotararea Sectiei pentru judecatori nr. 2040/13.07.2023 si abilitarea presedintilor de instante sa adopte masurile care se impun pentru asigurarea unei dimensionari echilibrate a volumului de activitate si pentru functionarea corespunzatoare a instantei.

In acelasi timp, data fiind importanta problematicii analizate, este necesara urmarirea evolutiilor inregistrate, motiv pentru care masurile adoptate de presedintii instantelor in directia dimensionarii echilibrate a volumului de activitate si pentru functionarea corespunzatoare a instantelor vor fi monitorizate periodic de Sectia pentru judecatori, prin compartimentul de resurse umane”.