Senatoarea S.O.S Romania Cosmina Cerva (foto 1) a trimis joi, 25 iunie 2025, in numele grupului parlamentar pe care il conduce, o plangere prealabila catre Senat si catre Curtea Constitutionala a Romaniei, solicitandu-le revocarea Hotararii nr. 64 din 24 iunie 2025, prin care fostul presedinte al Curtii de Conturi Mihai Busuioc (foto 2) a primit un post de judecator la CCR (click aici pentru a citi).

Lumea Justitiei prezinta plangerea integrala, in care avocata si senatoarea Cerva argumenteaza ca Busuioc nu detine experienta minima de 18 ani in activitati juridice, asa cum cere Legea CCR nr. 47/1992. Argumentatia se bazeaza pe insusi CV-ul noului judecator constitutional.

Iata plangerea Cosminei Cerva (vezi facsimil):

„[Hotararea] o consideram nelegala, solicitandu-va sa dispuneti revocarea acesteia si constatati ca domnul Busuioc Mihai nu indeplineste condtiile legale pentru ocuparea acestei inalte functii, respectiv cea de judecator al Curtii Constitutionale a Romaniei.

Avand in vedere ca apreciem ca pentru ocuparea functiei de judecator al Curtii Constitutionale este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii imperative, cumulative si absolute, referitoare la nivelul de pregatire al candidatului in sfera domeniului juridic: pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior (art. 61 alin. 3 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale – republicata), domnul Mihai Busuioc, in raport de CV-ul depus la Senatul Romaniei, nu indeplineste conditiile pentru numirea sa in functia de judecator al Curtii Constitutionale, nefiind intrunite doua dintre cele trei conditii, respectiv cea privind pregatirea juridica superioara si cea privind vechimea de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior, pentru motivele pe care le vom dezvolta atat punctual, cat si pe larg mai jos dupa, cum urmeaza:

1. Perioada 1998 – 2002 Licenta Drept – Universitatea Nicolae Titulescu din Bucuresti – Facultatea de Drept;

2. Perioada 1999 Cursuri de Pregatire Profesionala – Ministerul Justitiei;

3. Perioada 2004 – 2006 Cursuri Post – Universitare 'Drept Notarial si Proceduri Speciale' – Universitatea din Transilvania Brasov – Facultatea de Drept;

4. Perioada 2005 – 2007 Master 'Drept Financiar' Publicitate Imobiliara si Cadastru' – Universitatea Constantin Brancusi din Targu Jiu;

5. Perioada 2007 Cursuri Post – Universitare Universitatea Nationala de Aparare 'Carol I' din Bucuresti – Colegiul National de Aparare;

6. Perioada 2010 Curs de Formare Mediatori – Consiliul de Mediere.

Aceste perioade: anul 1998 – 2022; 2004 – 2006/2007, cat si anul 2010, respectiv acesti aproximativi 8 ani reprezinta doar pregatirea profesionala a acestui candidat, pregatire profesionala care, intr-adevar, ii poate conferi vocatia cu indeplinirea conditiei simultane si obligatorii (respectiv o activitate profesionala neintrerupta in domeniul juridic de minim 18 ani) sa fie eligibil pentru a-si depune candidatura pentru cea inalta functie in domeniul juridic a statului roman – de judecator al Curtii Constitutionale a Romaniei –, insa in niciun caz nu poate fi asimilata cu o inalta experienta, competenta profesionala, pregatire juridica superioara.

Orice student al unei facultati de drept dobandeste, prin absolvirea facultatii si promovarea examenului de licenta, pregatirea juridica necesara intelegerii si aplicarii dreptului in vederea desfasurarii unor activitati profesionale normale, obisnuite in domeniul dreptului.

Prin urmare, pentru indeplinirea cerintei privind o pregatire juridica superioara nu este suficienta absolvirea unei institutii de invatamant superior in domeniul juridic, intrucat sintagma 'superioara' impune cu necesitate depasirea acestui stadiu minim obligatoriu cerut oricarui jurist.

Totodata, nu poate fi suficienta nici absolvirea unor cursuri post-universitare, master etc., daca ele nu au fost urmate de aplicarea consecventa, aplicata si indelungata a acestora in activitatea profesionala desfasurata de candidat. Continuarea studiilor juridice dupa absolvirea facultatii de drept urmareste consolidarea cunostintelor in domeniul juridic si reprezinta o optiune a majoritatii absolventilor, circumscriindu-se, prin urmare, aceleiasi sfere a notiunii de pregatire juridica.

Prin sintagma 'pregatire juridica superioara', legiuitorul a avut in vedere criteriul dobandirii unui nivel de pregatire suplimentar, aprofundat, cuprinzator, dedicat si constant al dreptului ca intreg, ca sistem de norme si ca ansamblu de reguli.

Acesta poate fi fundamentat:

- pe activitati de pregatire (cum sunt cursurile de formare profesionala, cursurile post-universitare, studiile de masterat, doctorat, etc.), cu precizarea ca, in aceste cazuri, este necesar a putea fi identificate preocuparile consecvente si sustinute ale candidatului pentru cunoasterea si aprofundarea anumitor domenii juridice, pentru a putea fi in mod obiectiv departajat de restul absolventilor de studii juridice post-universitare;

- pe activitati in domeniul elaborarii de opinii sau lucrari stiintifice, studii, tratate, care sa oglindeasca opiniile candidatului, cercetarea temeinica a problemelor de drept abordate si acuratetea ideilor exprimate;

- sau se poate baza pe acele activitati profesionale care demonstreaza implicarea candidatului in legatura cu anumite obiective importante ale sferei juridice, activitati care, prin ele insele, dovedesc cunoasterea dreptului la un nivel aprofundat, riguros, detaliat si exact.

Sintagma 'superioara' impune, de asemenea, si un nivel extins de pregatire juridica a candidatului, in mai multe ramuri ale dreptului, excluzand, prin urmare, limitarea la o anumita sfera de activitate. Este firesc sa fie asa, in conditiile in care functia de judecator al Curtii Constitutionale, neavand caracter onorific, presupune detinerea unor cunostinte temeinice, aprofundate si vaste in domeniul stiintei dreptului, candidatul urmand sa aplice, in activitatea sa profesionala, cunostintele juridice pe care le detine.

Cat priveste notiunea de activitate juridica, aceasta presupune ca activitatile profesionale sa se desfasoare in stransa legatura cu dreptul, prin interpretarea si aplicarea acestuia, intr-un anumit domeniu, respectiv ca, in aspectele esentiale ale profesiei exercitate, intervine, in mod constant, procesul de analiza si / sau de aplicare a unor norme legale, a unor principii de drept, sau daca sunt indeplinite functii juridice.

Se constata ca domnul Mihai Busuioc nu indeplineste nici pe departe exigentele impuse de criteriile privind pregatirea juridica superioara (astfel cum am explicat in precedent) si nici pe cele privind vechimea de 18 ani in activitatea juridica, intrucat activitatea profesionala a domniei sale s-a concentrat (astfel cum rezulta din traseul sau profesional) preponderent pe studii si activitati in legatura cu domeniul specific al publicitatii imobiliare / cartilor funciare, iar ulterior asupra domeniului administratiei publice. Aceste activitati nu pot fi incadrate in randul activitatilor juridice.

Fara a dori sa minimalizam pregatirea sa profesionala, de altfel serioasa, cat si activitatea laudabila a candidatului in domeniile in care a activat, atragem atentia asupra aspectelor esentiale care sustin neindeplinirea criteriului privind acumularea unei experiente de 18 ani de activitate juridica.

Aceasta concluzie cu privire la neindeplinirea conditiei esentiale prevazute de disp. art. 61 alin. (3) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale a Romaniei, republicata, pentru a putea fi elegibil pentru a candida la aceasta functie, rezulta din analiza urmatoare:

7. Perioada 1999 – 2004 Biroul de Carte Funciara – Judecatoria Sector 4;

8. Perioada 2004 Registrator – Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara;

9. Perioada 2004 – 2005 Sef Serviciu Monitorizare si Control– Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara;

10. Perioada 2005 – 2006 Director General Adjunct – Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara;

11. Perioada 2006 – 2007 Director General – Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara;

12. Perioada 2007 – 2009 Director General Adjunct – Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara;

13. Perioada 2009 – 2012 Director General – Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara;

14. Perioada 2012 – 2013 Director General Adjunct – Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara;

15. Perioada 2013 – 2014 Director Corp Control – Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara.

Astfel, apreciem ca aceasta activitate profesionala de carte funciara nu poate fi asimilata pentru indeplinirea conditiei esentiale de a avea vechime de minim 18 ani de inalta competenta profesionala, pregatire juridica superioara, intrucat este concentrata intr-un singur act normativ, respectiv Legea nr. 7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare, republicata, care cuprinde dispozitii privind organizarea activitatii de cadastru, organizarea lucrarilor sistematice de cadastru in vederea inscrierii in cartea funciara, procedura de inscriere in cartea funciara etc., aspecte de ordin tehnic, organizatoric si procedural, circumscrise unui domeniu restrans de activitate juridica si mai mult domeniilor tehnice, economice si organizatorice.

Potrivit art. 1, al Legii 7/1996, 'Cadastrul si cartea funciara formeaza un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica, de importanta nationala, a tuturor imobilelor de pe intregul teritoriu al tarii. Scopul acestui sistem este:

a) determinarea informatiilor tehnice, economice si juridice referitoare la imobile;

b) asigurarea publicitatii drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a actelor si faptelor juridice, precum si a oricaror altor raporturi juridice, prin cartea funciara;

c) furnizarea de date institutiilor publice ale statului, necesare sistemului de impozitare si pietei imobiliare;

d) contribuie la asigurarea securitatii tranzactiilor imobiliare si la facilitarea creditului ipotecar'.

Rezulta asadar ca legea mai sus mentionata cuprinde setul de reguli obligatorii pentru evidentierea imobilelor din punct de vedere tehnic, economic si juridic, impunand, pentru aplicarea ei corecta, o pluridisicplinalitate tehnica, economica si juridica, sfera juridica reprezentand cel mult o treime din disciplinele mentionate, insa nici aceasta nu in sensul de interpretare si aplicare a legii.

In plus, activitatile profesionale desfasurate de candidat in cadrul Biroului de Carte Funciara, respectiv conducator de carte funciara, in perioada 1995-1999 (studii medii) si conducator principal de carte funciara in perioada 1999 – 2004 (studii medii pana in anul 2002 si studii superioare dupa aceasta data), precum si cele desfasurate in cadrul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara, respectiv registrator (1.10.2004 – 1.12.2004) si Sef serviciu monitorizare si control (1.12.2004 – 21.01.2005), oricat de temeinic si de serios ar fi fost desfasurate, nu respecta exigentele impuse de lege, conducand la neindeplinirea criteriului analizat, aceste perioade neputand fi luate in considerare pentru calculul vechimii de 18 ani in activitatea juridica.

Astfel cum se poate observa din traseul profesional al candidatului, studiile superioare juridice nu erau obligatorii pentru exercitarea atributiilor specifice posturilor de conducator de carte funciara si conducator principal de carte funciara, iar candidatul nici nu le-a detinut, in primii 7 ani ai activitatii sale. Totodata, pentru ocuparea functiei de Sef serviciu monitorizare si control nu erau necesare studii juridice, asa incat activitatile mentionate nu pot fi circumscrise notiunii de activitati juridice in sensul legii.

Tot astfel, pentru ocuparea unor functii de conducere in cadrul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara, cunostintele in domeniul juridic au reprezentat, cu siguranta, un avantaj, insa au trebuit completate prin serioase cunostinte tehnice, economice si au implicat abilitati manageriale, acestea din urma reprezentand nucleul activitatilor desfasurate de candidat in cadrul Agentiei, incepand cu anul 2005 si pana la plecarea sa din institutie, si nicidecum cele juridice.

Potrivit traseului profesional al candidatului, se constata ca, incepand cu data de 21.01.2005, acesta a detinut importante functii de conducere in cadrul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara, respectiv director general adjunct (21.01.2005 – 14.03.2006), director general si presedinte al Consiliului de Administratie (14.03.2006 – 11.06.2007), director general adjunct (11.06.2007 – 13.01.2009), director general / presedinte al Consiliului de Administratie/ Presedinte al Consiliului Infrastructurii Nationale pentru Informatii Spatiale (13.01.2009 – 14.05.2012), director general adjunct (15.05.2012 – 31.03.2013), Director al Corpului de control (1.02.2013 – 11.02.2014).

Ulterior, candidatul a ocupat functii de Secretar de stat, Secretar general adjunct si Secretar general in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (12.02.2004 – 03.01.2017), Secretar General al Guvernului (04.01.2017 – 15.10.2017), iar incepand cu data de 15.10.2017, candidatul a fost numit in functia de presedinte al Curtii de Conturi a Romaniei, institutie care exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.

Pentru niciuna dintre functiile ocupate de candidat nu erau obligatorii studiile juridice, intrucat activitatile profesionale pe care le-au implicat au fost manageriale, de organizare, coordonare si control. Totodata, indeplinirea atributiilor specifice nu a presupus desfasurarea efectiva a unor activitati juridice, in sensul mentionat in precedent.

Prin urmare, nu se poate sustine despre candidatul Mihai Busuioc ca a desfasurat activitate juridica, numai pe baza studiilor absolvite, din moment ce traseul sau profesional indica ocuparea unor pozitii de conducere care implica, cu precadere, alta sfera de cunostinte: manageriale, tehnice si de organizare.

De altfel, orice activitate profesionala are la baza un cadru legal, astfel incat presupune cunoasterea si respectarea ansamblului de norme juridice incidente, insa acest lucru nu inseamna ca respectiva activitate poate fi inclusa in domeniul activitatilor juridice.

Notiunii de 'activitati juridice' nu i se pot subsuma activitati profesionale pe baza argumentului ca sunt desfasurate de absolventi ai facultatilor de drept, ci numai acelea care au legaturi stranse cu stiinta dreptului, cu juridicitatea, cu interpretarea si aplicarea dreptului, cu functiile judiciare.

Totodata, conditia esentiala si obligatorie pentru accederea la functia de judecator al Curtii Constitutionale care priveste desfasurarea activitatilor juridice este dimensionata in timp, fiind necesari 18 ani de activitate juridica, drept garantie a competentei si inaltei calificari in domeniul dreptului a candidatului, aceasta aflandu-se in stransa legatura cu specificul activitatilor profesionale desfasurate de judecatorii Curtii Constitutionale, pentru care sunt esentiale cunostinte aprofundate in domeniul dreptului, care pot fi dobandite, potrivit viziunii legiuitorului, numai prin desfasurarea activitatilor juridice sau a celor in cadrul invatamantului juridic superior, pe perioada mentionata.

Aceasta conditie intrinseca nu este indeplinita cat timp activitatile desfasurate de candidat nu s-au aflat, in niciun moment din intreaga sa cariera, intr-o relatie determinanta cu domeniul dreptului, respectiv cu aplicarea si interpretarea lui, ci cel mult intr-o legatura tangentiala, neesentiala si nedeterminanta cu acesta, iar orice interpretare contrara aduce atingere legalitatii procedurii de desemnare, in aceste conditii, a candidatului in functia de judecator al Curtii Constitutionale a Romaniei.

In lipsa intrunirii acestor doua criterii, in mod evident nu este realizata nici conditia privind inalta competenta profesionala, ea fiind subsumata exigentelor unei pregatiri juridice superioare, consolidate si confirmate prin desfasurarea activitatii juridice cel putin 18 ani, in conditii care sa demonstreze capacitatile candidatului de analiza, interpretare si aplicare a normelor de drept intr-o modalitate care sa il recomande, indiscutabil si neechivoc, pentru inalta demnitate a functiei de judecator al Curtii Constitutionale a Romaniei.

Prin urmare, va rugam sa constatati ca procedura de verificare a indeplinirii, de catre candidatul Busuioc Mihai, a conditiilor prevazute in art. 143 din Constitutia Romaniei, republicata si in art. 61 alin. 3 si 62 din Legea nr. 47/1992, republicata, cu modificarile ulterioare, este profund viciata, intrucat avizul favorabil obtinut de acest candidat a eludat in intregime dispozitiile legale cuprinse in art. 61 alin. 3 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale a Romaniei – republicata”.