Lumea Justitiei prezinta tragedia unui tata vaduv care de peste opt ani incearca sa obtina tragerea la raspundere a celor vinovati de moartea sotiei lui la scurt timp dupa nasterea prematura a unicului lor copil.

Este vorba despre economistul Radu-Alexandru Matei (foto 1), cel care din 2017 pana in prezent se lupta sa faca lumina in legatura cu decesul propriei sotii, psihologa Andreea Scarlet-Matei (foto 2). Dupa cum veti vedea, este un caz absolut infiorator: sotia reclamantului a murit in spital, la doua luni de la operatia cezariana, avand diagnosticul de pancreatita acuta. Alexandru Matei acuza ca starea de sanatate i s-a agravat din cauza ca medicii Dragos-Nicolae Albu, Florin-Mihai Costandache si Cristina-Irinel Mageanu (fosta Giuvelea) de la Clinica Medlife Grivita ar fi neglijat pacienta.

In schimb, Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 a clasat dosarul, sustinand – la fel precum cei trei doctori – ca Andreea Matei si-a inrautatit singura starea de sanatate prin nerespectarea regimului alimentar impus de medic – un regim menit sa-i reduca nivelurile de colesterol si trigliceride din sange. Atentie: vorbim despre o dislipidemie mostenita din familie, nu de una cauzata de obezitate. Evident: femeia isi cunostea aceasta conditie medicala cu mult inainte de a ramane gravida si avea analizele la zi in timpul sarcinii, comunicate si cunoscute de medicul ginecolog, cu niveluri alarmante ale trigliceridelor (1866 mg/dl, de 1,8 ori peste limita de declansare a pancreatitei).

Operatia de cezariana a reusit, insa fiica sotilor Matei a fost nevoita sa creasca fara mama. De asemenea, Alexandru Matei a declarat pentru Lumea Justitiei ca operatia fiind prematura, iar sarcina toxica, fetita s-a nascut cu probleme de sanatate, fiind necesar ca starea ei sa fie monitorizata permanent.

Parchetul a tinut dosarul in rem opt ani, apoi l-a clasat

Ca si cum nu ar fi fost de ajuns, Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 a tinut la sertar acest dosar aproape opt ani: din 15 martie 2017 – de cand Alexandru Matei a depus plangerea penala pentru ucidere din culpa impotriva medicului Dragos Albu – pana in 13 noiembrie 2024, cand procuroarea Maria-Daniela Salaru – fosta Paun (foto 3) – a clasat dosarul in baza art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedura penala: „fapta nu este prevazuta de legea penala”. (Ca fapt divers: in ordonanta de clasare, procuroarea Salaru nici macar nu a scris corect numele pacientei decedate, mentionand-o drept „Scarlat” in loc de „Scarlet”.)

Clasarea emisa in dosarul nr. 2711/160/P/2017 i-a fost mentinuta la 29 ianuarie 2025 de catre seful PJS1 Daniel-Doru Nedela (foto 4). In faza de instanta, prin incheierea din 7 iulie 2025 pronuntata in cauza nr. 7377/299/2025, judecatoarea Oana-Ionela Bujor (foto 5) de la Judecatoria Sectorului 1 a desfiintat solutia de clasare, insa a constatat ca prescriptia raspunderii penale pentru fapta de ucidere din culpa intervenise la 16 martie 2025. Mentionam ca la JS1 Alexandru Matei a fost reprezentat de catre avocatul Adrian Turcu din Baroul Dambovita. 

Radiografia unei tragedii

Totul a inceput la 22 noiembrie 2016, cand Andreea Scarlet-Matei – insarcinata in luna a saptea – a fost transportata la camera de garda a Clinicii Medlife din Bucuresti, din cauza ca acuza dureri abdominale foarte mari. Acolo, a primit diagnosticul de pancreatita acuta si, din acest motiv, a fost supusa imediat operatiei cezariene – interventie efectuata de catre medicul Dragos Albu, care monitoriza sarcina inca din luna iulie a acelui an.

In 23 noiembrie 2016, dupa insistentele sotului, Andreea Matei a fost transferata la Spitalul Floreasca, Alexandru Matei considerand ca sotia nu ii fusese tratata corespunzator la Medlife: in primul rand din cauza ca ar fi fost lasata sa astepte 12 ore intre diagnosticul de pancreatita acuta si cezariana, iar in al doilea rand pentru ca nu ar fi fost ingrijita corect dupa operatie (avand nevoie de dializa si plasmafereza lipidelor).

Aici, la Floreasca, pacienta avea sa moara in 17 ianuarie 2017, dupa aproape doua luni de chinuri, cu complicatii si infectia nosocomiala Klebsiella Spp.

La 15 martie 2017, sotul vaduv a depus la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 plangere penala pentru ucidere din culpa in legatura cu medicul Dragos Albu. Ulterior, in declaratia data la politie in data de 3 decembrie 2018 (in calitate de persoana vatamata), petentul i-a mentionat si pe doctorii Florin Costandache si Cristina Mageanu-Giuvelea – colegi cu Albu la Medlife.

In 2019, PJS1 i-a audiat atat pe Albu, Costandache si Mageanu, cat si pe doi medici de la Spitalul Floreasca (Raluca-Ileana Ungureanu si Mircea Beuran), pe care Alexandru Matei nu i-a mentionat nici in plangerea penala, nici in declaratia de persoana vatamata. Toate cele cinci cadre medicale au fost audiate doar in calitate de martori. Dosarul nu a depasit niciodata faza in rem.

La 15 iunie 2023, dupa numeroasele demersuri ale reclamantului, comisarul-sef (colonelul) Danut Iordache de la Sectia 4 Politie din Sectorul 1 a emis referatul cu propunere de clasare pe „fapta nu este prevazuta de legea penala”. In schimb, la 12 martie 2024, procuroarea PJS1 Monica-Maria Barde a respins propunerea de clasare formulata de politistul judiciar, restituindu-i cauza pentru „completarea urmaririi penale dupa cum urmeaza:

- se va solicita opinia unui medic primar in specialitatea obstetrica-ginecologie cu privire la procedurile medicale, investigatiile si planurile de tratament care ar fi trebuit efectuate pentru o pacienta aflata in situatia persoanei vatamate Scarlet Matei-Andrea;

- se vor face verificari cu privire la existenta tuturor autorizatiilor necesare functionarii unitatii de primire urgente a Clinicii Medlife Grivita” (vezi facsimil 1).

Coincidenta: procuroarea Barde a actionat dupa pronuntarea instantei

Insa interesant este ceea ce s-a intamplat intre referatul politistului Danut Iordache si ordonanta procuroarei Monica Barde. Satul sa tot astepte solutia parchetului, Alexandru Matei a formulat la 23 octombrie 2023 contestatie privind durata procesului penal. Prin incheierea din 10 noiembrie 2023 pronuntata in dosarul nr. 40135/299/2023, judecatoarea Cristina Mihalache de la Judecatoria Sectorului 1 a admis plangerea impotriva tergiversarii, dispunand ca PJS1 sa rezolve cauza in maximum patru luni (vezi facsimil 2). Asadar, coincidenta face ca ordonanta procuroarei Barde de restituire a cauzei pentru completarea urmaririi penale sa fi venit la exact patru luni de la pronuntarea judecatoarei Mihalache.

Alte opt luni de asteptare, apoi constatarea prescriptiei

Tatal vaduv a mai fost obligat sa astepte opt luni pana cand a primit ordonanta de clasare a procuroarei Maria Salaru (vezi facsimil 3), bazata pe referatul cu propunere de clasare emis de catre acelasi politist judiciar Danut Iordache in 11 noiembrie 2024. Solutia de clasare a procuroarei Salaru avea sa fie confirmata – dupa cum spuneam – de catre prim-procurorul Daniel Nedela (vezi facsimil 4).

La randul ei, judecatoarea JS1 Oana Bujor a constatat ca fapta s-a prescris. Totusi, magistrata nu s-a ferit sa remarce felul mizerabil in care parchetul a tratat speta: „durata excesiva”, „atitudinea pur formala” din partea organelor de urmarire penala, precum si refuzul de a administra unele probe cerute de petent au „condus la o incalcare a dreptului la aparare si la o ancheta penala incompleta”.

Iata principalul pasaj din referatul politistului Danut Iordache:

„Avand in vedere intreg materialul probator administrat in cauza, concluzionam urmatoarele:

Moartea numitei Scarlet-Matei Andreea s-a datorat insuficientei multiple de organe si sisteme, complicatie finala a starii septice survenite in evolutia unei pancreatite acute necrotico-hemoragice la o gravida (varsta gestationala 37 saptamani) cunoscuta cu dislipidemie severa.

Hipertrigliceridemia si hipercolesteremia au fost factori de risc, ci nu factori declansatori ai pancreatitei acute. Factorul declansator l-a constituit nerespectarea recomandarilor medicale de a urma o dieta hipolipidica, ci nu ca urmare a neadministrarii unui tratament. Conform literaturii de specialitate, o masa bogata in lipide (cum a fost si in cazul de fata) reprezinta unul din cei mai frecventi factori declansatori ai pancreatitei acute de etiologie non-biliara. Astfel ca consecintele nerespectarii recomandarilor medicale de catre pacienta nu pot fi imputate medicului care a monitorizat sarcina.

Este cunoscut faptul ca evolutia pancreatitelor acute este imprevizibila, in ciuda tratamentului acordat. In cazul de fata, cu toate ca s-a instituit prompt tratamentul conservator si s-a practicat monitorizarea atenta, evolutia a fost catre pancreatita necrotico-hemoragica complicata si cu tromboza de vena porta.

Nu rezulta din probe ca sarcina nu a fost monitorizata corect si ca dislipidemia, de care medicul Albu Dragos a avut cunostinta declarativ de la pacienta inca de la inceput, ar fi fost de natura a impune anumite masuri pentru a preveni pancreatita, in afara celor instituite (cum se va dezvolta in cele ce urmeaza).

In cadrul consulturilor obstetricale, s-a obiectivat o stare fetala buna, iar la momentul aparitiei pancreatitei acute – complicatie ce nu a fost determinata de o patologie a sarcinii (care ar fi putut sa apara si in afara sarcinii, ca urmare a nerespectarii recomandarilor medicale) – s-a recomandat si s-a efectuat operatia cezariana de necesitate, cu extractia unui nou-nascut sanatos, fiind indeplinit astfel scopul monitorizarii atente si efeciente a sarcinii.

Atitudinea terapeutica a fost corecta si prompt instituita din momentul prezentarii pacientei la data de 22.11.2016, la Spitalul Medlife. Prima masura – punerea in repaus a pancreasului – a fost luata imediat. Valorile foarte crescute ale trigliceridelor, chiar obtinute dupa efectuarea cezarianei de necesitate, nu a fost de natura sa impuna schimbarea atitudinii terapeutice conservatoare. Interventia chirurgicala a avut ca obiectiv principal extragerea fatului, ci nu pancreatita acuta. In cazul de fata, daca pacienta nu ar fi fost insarcinata s-ar fi optat pentru tratamentul conservator al pancreatitei, fapt sustinut si de atitudinea de expectativa si monitorizare asociata cu tratament conservator in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Bucuresti, unde prima interventie chirurgicala s-a efectuat la data de 12.12.2016, in momentul constatarii constituirii necrozelor pancreatice.

Cu ocazia internarii la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, nu s-au constatat deficiente in acordarea asistentei medicale.

Interventia chirurgicala din 12.12.2016 ('necrectomie multipla, lavaj abundent') nu s-a practicat cu intarziere; pozitia anatomica a pancreasului, extinderea importanta a necrozelor pancreatic si peripancreatic, nematurarea necrozelor, riscul mare de hemoragie retroperineala explica consemnarea 'imposibilitatea efectuarii necrectomiei in limite de siguranta'.

Cu privire la prezenta Stafilococului coagulazo-negativ pus in evidenta de examenul bacteriologic din lichidul peritoneal, efectuat la data de 27.11.2016, precum si Klebsiella spp evidentiata in Hemocultura Aeroba efectuata la data de 11.12.2016 si in lichidul peritoneal la data de 12.12.2016, precum si in examene bacteriologice ulterioare, se retine ca, pe langa evolutia sistemica pe care o poate avea pancreatita acuta necrotica, pot aparea complicatii locale evolutive, in ciuda tratamentului corespunzator, definite prin aparitia infectiei pancreatice (forma supurativa). Infectia pancreatica se refera la prezenta germenilor intraparenchimatos sau peripancreatic, care sunt de provenienta colonica ajunsi la nivel pancreatic cel mai probabil prin mecanism de translocare, germenii comensali de la nivelul tractului digestiv pot traversa bariera intestinala pe fondul alterarii permeabilitatii barierei endoteliale si a mucoasei epiteliale de la nivelul peretelui.

Analizand situatia de fapt, asa cum este evidentiata de probatoriul administrat in cauza, in raport cu continutul constitutiv al infractiunii pentru care se efectueaza urmarirea penala, constat urmatoarele:

Retinem, cu titlu prealabil, ca textul de lege consacra modelul abstract de incriminare a infractiunii analizate. O fapta este susceptibila de a atrage raspunderea penala doar daca poate fi incadrata in tiparul stabilit de norma de incriminare, adica sa fie tipica. Prin urmare, tipicitatea reprezinta corespondenta dintre fapta concret savarsita de catre subiectul activ si modelul abstract definit de legiuitor in norma de incriminare.

In ceea ce priveste infractiunea de ucidere din culpa

In speta, probele administrate nu au evidentiat nicio deficienta in monitorizarea sarcinii, diagnosticarea, tratamentul aplicat si asistenta medicala acordata numitei Scarlet-Matei Andreea, ci, dimpotriva, s-a concluzionat ca nu se constata deficiente in acordarea asistentei medicale in ceea ce priveste monitorizarea sarcinii numitei Scarlet-Matei Andreea, diagnosticul si tratamentul aplicat cu ocazia internarii in cadrul Spitalului Medlife, diagnosticul si tratamentul aplicat cu ocazia internarii in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca.

Din coroborarea opiniilor medicale detaliate mai sus (in acord si cu concluziile raportului de noua expertiza medico-legala si cu suplimentul la acest raport) rezulta, in esenta, ca acestea sunt concordante in a retine ca nu exista in Romania elaborat si aprobat vreun Ghid Clinic care sa specifice modalitatea de urmarire a sarcinii la pacientele cu hipertrigliceridemie si nu exista protocoale la nivel national, european sau american care sa reglementeze conduita obstetricala corecta in astfel de cazuri. De asemenea, nu exista o conduita terapeutica universal valabila in astfel de cazuri, acestea necesitand o abordare multidisciplinara, care sa implice medicul obstetrician, medicul ATI, medicul gastroenterolog, medicul endocrinolog, nutritionist. Medicatia necesara se stabileste in functie de forma si tipul de hipetrigliceridemie in echipa pluridisciplinara majoritatea medicamentelor fiind partial sau total contraindicate in sarcina dar este citat si cazul descris de Eskand O et all de hipertrigliceridemie severa gestationala a fost manageriat numai prin control dietetic strict, dieta fiind un element esential.

In speta, nu se poate sustine prin probe certe ca medicul Albu Dragos nu a initiat o abordare multidisciplinara a monitorizarii sarcinii. Pentru a retine aceasta avem in vedere ca acesta i-a recomandat pacientei la doua dintre prezentari sa efectueze consult de nutritie (la datele de 22.09.2016 si 14.11.2016) -recomandari carora, din datele cazului, nu rezulta ca pacienta li s-a conformat. De asemenea, medicul Albu Dragos sustine ca a instruit-o pe pacienta sa tina regim, fara grasimi, dulciuri, alcool, si sa mearga la nutritionist si la enterolog, recomandari ce sunt trecute in registrul de consultatii (nu rezulta din datele cazului ca pacienta s-ar fi conformat acestor recomandari) si ca a discutat cu pacienta despre posibilitatea cresterii lipidelor in mod fiziologic in trimestrul 3 de sarcina care poate sa duca, in conditiile nerespectarii regimului alimentar, la pancreatita. De asemenea, la una dintre consultatiile din trimestrul

3, medicul i-a recomandat pacientei sa mearga sa o vada si anestezistul. In registrul de consultatii se regasesc urmatoarele mentiuni:

-la data de 22.09.2016: diagnostic dislipidemie; recomandari: dieta, consult de nutritie, monitorizare profil lipidic,

-la data de 01.11.2016: programare consult ATI, neonatologie (comunicarea de catre pacienta catre medic prin e-mail a valorilor de trigliceride 1866,5 mg/dl si lipide totale de 2243 mg/dl s-a facut la data de 19.10.2026)

-la data de 14.11.2016: regim hipolipidic; evita excesele alimentare; repeta analizele; consult gastro-nutritie;

In acelasi sens este si declaratia anestezistului Costandache, care confirma ca consultul s-a facut cu cateva saptamani inainte de data anticipata a operatiei de cezariana, iar la momentul respectiv nu se impuneau alte masuri terapeutice.

Mai mult, cand analizam modul cum medicul a monitorizat sarcina, trebuie sa analizam, in oglinda, si complianta pacientei la recomandari/investigatii/tratament. Astfel, avem in vedere, in plus fata de cele aratate mai sus, ca in consultul de nutritie efectuat la Regina Maria (15.07.2016, sapt 18 de sarcina) i s-a recomandat efectuarea testului de toleranta la glucoza (TTGO in sptamana 24), care se efectueaza in vederea depistarii diabetului gestational si evident (desi nu scrie expres aceasta) revenirea la nutritionist pentru interpretarea rezultatelor si adaptarea recomandarilor, or, din actele medicale nu rezulta ca aceasta s-a conformat acestor recomandari.

Drept urmare, in acest context, neexistand norme concretizate in ghiduri sau protocoale care sa reglementeze aceasta situatie particulara (ne referim la monitorizarea sarcinii) consecinta logica este ca nu i se poate retine medicului Albu Dragos ca malpraxis imprejurarea ca a ales o anumita conduita terapeutica, ci nu alta, care sa fi avut sanse mai mari sa impiedice declansarea pancreatitei acute. De altfel, probele nici nu indica o alta conduita terapeutica, diferita radical de cea urmata de medic, astfel ca ar fi pur speculativ si in afara exigentei ce o presupune formularea unei acuzatii penale sa i se retina medicului Albu Dragos ca a incalcat masurile de prevedere ale profesiunii de medic.

Prin urmare, conchidem ca fapta sesizata nu realizeaza cerintele de tipicitate ale infractiunii de ucidere din culpa, prev. de art. 192 C. pen. alin. (1) si (2) C. pen., sub aspectul laturii obiective a infractiunii, respectiv a elementului material, fiind incident cazul de impiedicare a punerii in miscare sau exercitare a actiunii penale prev. de art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C. proc. pen.

In ceea ce priveste infractiunile de fals

Privitor la presupusul fals din cuprinsul fisei medicale de preconsult anestezic din 14.11.2016 (asa cum este el descris de catre partea civila in cuprinsul declaratiei din data de 26.08.2024), retinem ca, din probele administrate in cauza nu rezulta niciun minim indiciu privind consemnarea in fals de catre o persoana a notarii privind medicamentul Lyphantil, la care pacienta ar fi fost alergica, si omisiunea bifarii casutei din dreptul intrebarii daca este alergica la vreun medicament. Mai mult, intoleranta/alergia Lhypantil nu este mentionata doar in inscrisul denuntat ca fals sau in declaratia medicului Albu Dragos (pe care, in mod evident, partea civila o contest), dar si in consultul de nutritie inaintat de 'Regina Maria Reteaua Privata de Sanatate' (deci de o cu toutl altul unitate sanitara) la solicitarea organului de cercetare penala, din care rezulta ca, la data de 15.07.2016, pacienta a fost consultata de catre medicul Gologan Mihaela. In istoric se mentioneaza: 'pacienta cu istoric de dislipidemie (TG 380 mg/dl, cu valori crescatoare pana peste 100 mg/dl dupa COC (contraceptie orala combinata n.n.) nu a tolerat Lipantil eruptie asociata cu expunerea la soare). I-a fost stabilit un plan de mese'.

In ceea ce priveste presupusul fals din cuprinsul buletinului de analiza medicala nr. 11044915, emis de Medlife (asa cum este el descris de catre partea civila in cuprinsul declaratiei din data de 26.08.2024), constatam ca, intr-adevar, in documentul depus la dosar de catre partea civla, iar in cel predat de Medlife in anul 2022 organelor de cercetare penala ora recoltatii este 02:47, ora recoltarii este 02.45. Insa, avand in vederea imprejurarea ca cele doua documente sunt printate din sistemul informatic la diferenta de 5 ani de zile este rezonabil a considera ca decalajul de 2 minute poate fi unul de sistem (informatic), iar pe de alta parte, apare ca evident ca aceasta diferenta nu este de natura a produce efecte juridice sau a modifica in vreun fel datele medicale ale cazului. De altfel, nici partea civila nu sustine ca aceasta diferenta ar fi distorionat in vreun fel oglindirea actului medical si ar fi avut vreo inraurire asupra lucrarilor medico-legale. In ceea ce priveste celelalte diferente evidentiate de catre partea civila este evident ca acestea provin din formatul print al documentului (dimensiunea caracterelor).

In ceea ce priveste sustinerea partii civile cum ca 'pe baza informatiilor ce trebuie verificate' a vizualizat o adresa existenta la dosar, din partea Medlife, in care se specifica ca documentele medicale ce fac obiectul verificarilor nu mai exista, or, ulterior, in mod surprinzator, acestea au fost trimise organului de cercetare penala, din dispozitia acestora, la cererea partii civile, iar concluzia logica a acestei situatii este ca asupra documentelor depuse ulterior s-a intervenit in beneficiul personalului medical cercetat, avem in vedere ca nu s-a identificat o astfel de situatie in prezentul dosar. (de altfel, sustinerea este extrem de vaga).

De asemenea, un alt fals invocat de catre partea civla este acela ca in biletul de externare (datat 30.11.2016) al fetitei Annelis se mentioneaza 'membrane rupte intraoperator', iar in declaratiile medicilor si in biletul de externare al Andreei se mentioneaza 'membrane rupte spontan'. Mentiunile contrare adevarului sunt cele din biletul de externare al Andreei, care sunt preluate si in raportul de necropsie, justificand astfel interventia medicilor intr-o unitate nepregatita pentru salvarea vietii unui pacient cu pancreatita.

Cu titlu prealabil observam ca intre documentele predate de catre Spitalul Medlife organelor de cercetare penala prin adresa inregistrata la Sectia 2 Politie sub nr. 1662622/24.04.20217, nu se regaseste un document medical denumit a se putea studia 'bilet de iesire din spital' nou-nascutei Annelis pentru comparativ cele doua bilete de externare. Dupa cum un astfel de document nu exista nici intre cele anexate de catre partea civila plangerii penale si nu este mentionat nici in cuprinsul raportului de necropsie.

Relevant este insa faptul ca toate actele medicale existente la dosarul cazuei au fost avute la dispozitie de catre expertii medico-legali pentru efectuarea raportului de noua expertiza medico-legala si a suplimentului la acest raport astfel incat acestea au putut fi analizate in integralitate (chair continand posibile inadvertente).

Pe de alta parte, posibila inadvertenta invocata de catre partea civila nu prezinta relevanta penala din perspectiva lipsei capacitatii documentului respectiv de a produce, in sine, consecinte juridice.

Totodata, in documentul emis de Medlife, denumit 'epicriza STI', datat 23.11.2016, ora 09:00, se mentioneaza prezentarea Andreei la camera de garda in data de 22.11.2016, fara a se mentiona ora prezentarii. In realitate Medlife nu dispunea de camera de garda, aspect ce reiese din cuprinsul raspunsului Medlife catre organul de cercetare penala.

In ceea ce priveste terminologia folosita in cuprinsul documentului invocat, respectiv 'camera de garda', observa ca aceasta nu este deloc in contradictie cu continutul adresei emise de Medlife si transmisa Sectiei 4 Politie, unde a fost inregistrata sub numarul 3076359/28.03.2024, respectiv ca Hiperclinica Medlife Grivita nu a avut si nu are 'unitate de primiri urgente' (in intelesul Ordinului nr. 1706/2007).

Un alt fals indicat de catre partea civila este reprezentat de adresele incorporate in actele medico-legale sus-mentionate, care, potrivit sustinerii partii civile, gireaza legalitatea intocmirii acestora.

Constatarea ce se impune cu evidenta insa este aceea ca inscrisurile respective sunt adresele de inaintare catre Sectia 4 Politie a raportului de noua expertiza medico-legala si a suplimentului. Acestea nu 'gireaza legalitatea intocmirii' actelor medico-legale, prin urmare nu pot constitui un fals. Legalitatea si temeinicia actelor medico-legale sunt verificate de Comisia de avizare si control si Comisia Superioara Medico-Legala, din cadrul I.N.M.L., in coformitate cu prevederile art. 24 si 25 din O.G. nr. 1/2000).

In concluzie, retinem ca faptele sesizate nu indeplinesc cerintele de tipicitate ale infractiunilor de fals material in inscrisuri oficiale, fals intelectual si uz de fals, fapte prev. si ped. de art. 320 alin. (1) si alin. (2) C. pen., art. 321 alin. (1) C. pen. si art. 323 C. pen., sub aspectul laturii obiective a infractiunii, respectiv a elementului material, fiind incident cazul de impiedicare a punerii in miscare sau exercitare a actiunii penale prev. de art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C. proc. pen.”.

Redam incheierea prin care judecatoarea Bujor a constatat prescriptia:

„Pe fondul plangerii, judecatorul de camera preliminara, prin prisma criticilor petentului Matei Radu-Alexandru si a actelor de urmarire penala, retine urmatoarele:

Potrivit art. 5 C. proc. pen., avand denumirea marginala 'Aflarea adevarului':

'(1) Organele judiciare au obligatia de a asigura, pe baza de probe, aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, precum si cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.

(2) Organele de urmarire penala au obligatia de a strange si de a administra probe atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului sau inculpatului'.

Organele judiciare au obligatia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si subiectilor procesuali, astfel incat sa fie constatate la timp si in mod complet faptele care constituie infractiuni, nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, iar orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii, intr-un termen rezonabil (art. 8 Cod procedura penala).

Potrivit art. 285 alin. 1 C. proc. pen., urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea persoanelor care au savarsit o infractiune si la stabilirea raspunderii penale a acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.

Atunci cand constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa si exista probele necesare si legal administrate, procurorul emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea in judecata, daca din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de inculpat si ca acesta raspunde penal sau emite ordonanta prin care claseaza sau renunta la urmarire, potrivit dispozitiilor legale (art. 327 Cod procedura penala).

Astfel, in anumite situatii, actele de urmarire penala ce pot avea ca scop clarificarea datelor care confirma sau infirma existenta infractiunii cu a carei savarsire organul de urmarire penala a fost sesizat, pot duce la constatarea unora din cazurile reglementate in art. 16 C. proc. pen.

Cu titlu prealabil, judecatorul de camera preliminara constata ca organele de urmarire penala au fost sesizate cu o situatie de fapt ce poate imbraca aspecte de natura penala. Obligatia organelor de urmarire penala este de a face cercetari astfel incat sa poata trage concluzia ca fapta savarsita intruneste elementele constitutive ale uneia sau mai multor infractiuni sau nu sunt indeplinite conditiile tragerii la raspundere penala a vreunei persoane.

Dreptul la aparare este un principiu fundamental consacrat de art. 24 din Constitutia Romaniei, care prevede ca 'dreptul la aparare este garantat' si ca 'in tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu'. De asemenea, Codul de procedura penala reglementeaza acest drept in mod expres, impunand obligatia organelor judiciare de a asigura respectarea dreptului la un proces echitabil.

In acest sens, art. 100 Cod procedura penala prevede ca 'in cursul urmaririi penale sau al judecatii, la cererea motivata a procurorului, a partilor sau a subiectilor procesuali principali, organul judiciar dispune administrarea probelor pe care le considera necesare, potrivit legii'.

Desi in cursul urmaririi penale, care, in opinia judecatorului de camera preliminara, s-a desfasurat pe o durata excesiva, cu consecinta implinirii termenului general de prescriptie pentru faptele reclamate de catre petent, s-au administrat probe, organele de urmarire penala au adoptat o atitudine pur formala in evaluarea acestora.

Mai mult, judecatorul constata ca acestea au dat dovada de un formalism excesiv, respingand cererile petentului de administrare a unor probe relevante, precum audierea medicului Salem Abdo, solicitarea raportului de inaintare a auditului efectuat de Ministerul Sanatatii, efectuarea perchezitiei informatice, reaudierea personalului medical implicat in actul medical ce a vizat-o pe numita Scarlet-Matei Andreea (spre exemplu, declaratia data de medicul Albu Dragos dateaza din 13.02.2019 – fila 172, vol. I, inainte de a fi intocmite Raportul de noua-expertiza medico-legala nr. A5/10652/2020 din 27.11.2020, avizat prin Avizul Comisiei de Avizare si Control de pe langa INML Bucuresti nr. E2/10652/2020 din 05.01.2021, Avizul Comisiei Superioare Medico-legale nr. E1/59999/2021 din 22.12.202, Raportul de noua expertiza medico-legala supliment A5/10652/2020/2022 din 28.12.2022, avizat prin Avizul Comisiei de Avizare si Control din cadrul INML nr. E2/10652/31.01.2023 si inainte de a fi atasate adresa nr. 9785/28.03.2024 emisa de dr. Deaconescu Roberta Gratiela ori raspunsurile inainte de Directia de Sanatate Publica Bucuresti, Colegiul National al Medicilor, Colegiul Ginecologilor, Catedra de Obstetrica-Ginecologie a U.MF. Carol Davila, Societatea Romana de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Spitalul Universitar Central, Spitalul Malaxa, Spitalul Cantacuzino), ceea ce a condus la o incalcare a dreptului la aparare si la o ancheta penala incompleta.

In dreptul procesual penal roman, organelor de urmarire penala le revine obligatia de a efectua o ancheta efectiva, avand rol activ in aflarea adevarului, conform art. 5 si art. 100 Cod procedura penala, aceasta obligatie presupunand analizarea tuturor cererilor de administrare a probelor.

Ministerul Public are obligatia de a realiza o evaluare proprie si distincta a fiecarui caz in parte, chiar si atunci cand isi insuseste motivele organelor de cercetare penala. Potrivit art. 327 Cod procedura penala, procurorul trebuie sa verifice daca urmarirea penala a fost completa si daca solutia propusa de organele de cercetare penala respecta cerintele de legalitate si temeinicie.

Potrivit principiului aflarii adevarului, consacrat de art. 5 Cod procedura penala, organele judiciare au obligatia de a examina in mod obiectiv toate probele relevante si de a se asigura ca solutiile lor sunt fundamentate pe situatii juridice valide.

In ceea ce priveste infractiunea de ucidere din culpa, fapta prev. de art. 192 alin. (1) si (2) C. proc. penala, din concluziile Raportului de expertiza medico-legala necropsica nr. A3/128/2017, ale Raportului de noua-expertiza medico-legala nr. A5/10652/2020 din 27.11.2020, avizat prin Avizul Comisiei de Avizare si Control de pe langa INML Bucuresti nr. E2/10652/2020 din 05.01.2021, Avizul Comisiei Superioare Medico-legale nr. E1/59999/2021 din 22.12.202 si ale Raportului de noua expertiza medico-legala supliment A5/10652/2020/2022 din 28.12.2022, avizat prin Avizul Comisiei de Avizare si Control din cadrul INML nr. E2/10652/31.01.2023, rezulta ca moartea numitei Scarlet-Matei Andreea s-a datorat insuficientei multiple de organe si sisteme, complicatie finala a starii septice survenite in evolutia unei pancreatite acute necrilitico-hemoragice la o gravida (varsta gestationala 37 de saptamani).

S-a retinut in referatul cu propunerea de clasare ca hipertrigliceridemia si hiperclesteremia au fost factori de risc, iar nu factori declansatori ai pancreatitei acute, factorul declansator fiind reprezentat de nerespectarea recomandarilor medicale de a urma o dieta hipolidica ori luarea unei mese bogate in grasimi, consecintele nerespectarii recomandarilor medicale de catre pacienta neputand fi imputate medicului care a monitorizat sarcina.

De asemenea, s-a mentionat ca nu rezulta din probe ca sarcina nu a fost monitorizata corect si ca dislipidemia, de care medicul Albu Dragos a avut cunostinta la nivel declarativ de la pacienta inca de la inceput, ar fi fost de natura a impune anumite masuri pentru a preveni pancreatita, in afara celor instituite.

In cadrul consulturilor obstetricale, s-a obiectivat o stare fetala buna, iar la momentul aparitiei pancreatitei acute (complicatie ce nu a fost determinata de o patologie a sarcinii) s-a recomandat si s-a efectuat cezariana de necesitate, cu extractia unui nou-nascut sanatos, fiind indeplinit scopul monitorizarii atente si eficiente a sarcinii.

Probele administrate nu au evidentiat nicio deficienta in monitorizarea sarcinii, diagnosticarea, tratamentul aplicat si asistenta medicala numitei Scarlet-Matei Andreea, ci, dimpotriva, s-a concluzionat ca nu se constata deficiente in acordarea asistentei medicale in ceea ce priveste monitorizarea sarcinii numitei Scarlet-Matei Andreea, diagnosticul si tratamentul aplicat cu ocazia internarii in cadrul Spitalului Medlife, diagnosticul si tratamentul aplicat cu ocazia internarii in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Floreasca.

Din coroborarea opiniilor medicale detaliate mai sus (in acord si cu concluziile raportului de noua expertiza medico-legala si cu suplimentul la acest raport), rezulta, in esenta, ca acestea sunt concordante in a retine ca nu exista protocoale la nivel national, european sau american care sa reglementeze conduita obstetricala corecta in astfel de cazuri.

De asemenea, nu exista o conduita terapeutica universal valabila in astfel de cazuri care sa implice medicul obstetrician, medicul ATI, gastroenterolog, medicul endocrinolog, nutritionist. Medicatia necesara se stabileste in functie de forma si tipul de hipertrigliceridemie in echipa pluridisciplinara – majoritatea medicamentelor fiind partial sau total contraindicate in sarcina –, dar este citat si cazul descris de Eskand O et all de hipertrigliceridemie severa gestationala manageriat doar prin control dietetic strict, dieta fiind un element esential.

In speta, nu se poate sustine prin probe certe ca medicul Albu Dragos nu a initiat o abordare multidisciplinara a monitorizarii sarcinii.

Pentru a retine aceasta, s-a avut in vedere de catre organele de urmarire penala ca i-a recomandat pacientei la doua dintre prezentari sa efectueze consult de nutritie (la datele de 22.09.2016 si 14.11.2016) – recomandari carora, din datele cazului, nu rezulta ca pacienta li s- a conformat.

De asemenea, medicul Albu Dragos sustine ca a instruit-o pe pacienta sa tina regim, fara grasimi, dulciuri, alcool si sa mearga la nutritionist, recomandari ce sunt trecute in registrul de consultatii (nu rezulta din datele cazului ca pacienta s-ar fi conformat acestor recomandari) si ca a discutat cu pacienta despre posibilitatea cresterii lipidelor in mod fiziologic in trimestrul 3 de sarcina, care poate sa duca, in conditiile nerespectarii regimului alimentar, la pancreatita.

De asemenea, la una dintre consultatiile din trimestrul 3, medicul i-a recomandat pacientei sa mearga sa o vada si anestezistul. In acelasi sens este si declaratia anestezistului Costandache, ce confirma ca acest consult s-a facut cu cateva saptamani inainte de data anticipata a operatiei de cezariana, iar la momentul respectiv nu se impuneau alte masuri terapeutice.

Mai mult, cand se analizeaza modul cum medicul a monitorizat sarcina trebuie sa se analizeze, in oglinda, si complianta pacientei recomandari / investigatii / tratament.

Astfel, se are in vedere, in plus fata de cele aratate mai sus, ca in consultul de nutritie efectuat la Regina Maria (15.07.2016, saptamana 18 de sarcina) i s-a recomandat efectuarea testului de toleranta la gluco. (TTGO in saptamana 24), care se efectueaza in vederea depistarii diabetul gestational si evident (desi nu scrie expres aceasta) revenirea la nutritionist:-pentru interpretarea rezultatelor si adaptarea recomandarilor, or, din acte medicale nu rezulta ca aceasta s-a conformat acestor recomandari.

Drept urmare, in acest context, neexistand norme concretizate in ghiduri sau protocoale care sa reglementeze aceasta situatie particulara, consecinta logica este ca nu i se poate retine medicului Albu Dragos ca malpraxis imprejurarea ca a ales o anumita conduita terapeutica, si nu alta, care sa fi avut sanse mai mari sa impiedice declansare pancreatitei acute. De altfel, probele nici nu indica o alta conduita terapeutica diferita radical de cea urmata de medic, astfel ca ar fi pur speculativ si in afara exigentei ce o presupune formularea unei acuzatii penale sa i se retina medicului Albu Dragos ca a incalcat masurile de prevedere ale profesiunii de medic.

Prin urmare, au conchis organele de urmarire penala ca fapta sesizata nu realizeaza cerintele de tipicitate ale infractiunii de ucidere din culpa, prev. de art. 192 C. pen. alin. (1) si (2) C. pen., sub aspectul laturii obiective a infractiunii, respectiv elementului material, fiind incident cazul de impiedicare a punerii in miscare sau exercitare a actiunii penale prev. de art. 16 alin. 1 lit. b) teza I C. proc. pen.

Judecatorul de camera preliminara nu isi poate insusi argumentele invocate de organele de urmarire penale in sprijinul solutiei de clasare cu privire la infractiunea de ucidere din culpa, fapta prev. de art. 192 alin. (1) si (2) C. proc. penala, intemeiata pe dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. penala, din analiza Raportului de expertiza medico-legala necropsica nr. A3/128/2017, ale Raportului de noua-expertiza medico-legala nr. A5/10652/2020 din 27.11.2020, avizat prin Avizul Comisiei de Avizare si Control de pe langa INML Bucuresti nr. E2/10652/2020 din 05.01.2021, Avizul Comisiei Superioare Medico- legale nr. E1/59999/2021 din 22.12.202 si ale Raportului de noua expertiza medico-legala supliment A5/10652/2020/2022 din 28.12.2022, avizat prin Avizul Comisiei de Avizare si Control din cadrul INML nr. E2/10652/31.01.2023 si a opiniilor expertului parte (fila 191, vol. III, d.up.) / a punctului de vedere exprimat de dr. Deaconescu Roberta – medic specialist obstetrica ginecologie (fila 57 – volumul XIV), ori a raspunsurilor inainte de Directia de Sanatate Publica Bucuresti, Colegiul National al Medicilor, Colegiul Ginecologilor, Catedra de Obstetrica-Ginecologie a U.MF. Carol Davila, Societatea Romana de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Spitalul Universitar Central, Spitalul Malaxa, Spitalul Cantacuzino reiesind aspecte diferite, de natura sa puna la indoiala concluziile organelor de urmarire penala.

Judecatorul subliniaza ca, prin jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat ca dreptul la sanatate nu este un drept protejat de catre Conventie si protocoalele sale (Cauza Fiorenza c. Italiei, nr. 44393/98, 28 noiembrie 2000), dar statele au obligatia pozitiva ca, sub imperiul dispozitiilor art. 8 CEDO, sa adopte legislatie adecvata astfel incat sa se asigure respectarea drepturilor pacientilor atat in spitalele publice cat si in spitalele private si sa creeze mecanisme care sa permita victimelor cazurilor de malpraxis medical sa obtina despagubiri materiale pentru prejudiciile suferite (Cauzele Trocellier c. Frantei, nr. 75725/01; Benderskiy c. Ucrainei, nr. 22750/02, 15 noiembrie 2007; Codarcea c. Romania, nr. 31675/04; S.B. c. Romania, nr. 24453/04, 23 septembrie 2014).

Se impune, astfel, obligatia autoritatilor nationale de a efectua anchete efective si in timp rezonabil, in cadrul carora sa poate fi solicitata expertiza unor experti in materie, experti care sa se bucure de independenta necesara furnizarii unor opinii obiective care, in cele mai multe cazuri, vor cantari decisiv in decizia organelor judiciare (Cauza Bajić c. Croatiei, nr. 41108/10, 13 noiembrie 2012).

Judecatorul de camera preliminara retine ca in jurisprudenta Curtii s-a aratat ca, in principiu, un sistem legislativ in cadrul caruia opinia unei institutii specializate este privita in mod automat ca fiind proba exclusiva concludenta, fara apelarea la alti experti independenti, nu intruneste conditiile necesare unei anchete efective (Cauza Eugenia Lazar c. Romania, nr. 32146/05, 16 februarie 2010). Cu toate acestea, Curtea a subliniat ca autoritatile nationale se bucura de o marja proprie de apreciere pentru a stabili modul in care respecta principiile prezentate (Cauza Lambert si altii c. Frantei [MC], nr. 46043/14) si se bucura de un nivel ridicat de libertate pentru a alege mijloace prin care sunt intrunite obligatiile pozitive prevazute de art. 8 CEDO sub acest aspect.

De asemenea, Curtea a subliniat ca simplul fapt ca o procedura judiciara ce vizeaza un caz de malpraxis a fost finalizata cu o solutie defavorabila pacientului nu insemna per se ca autoritatile nationale nu si-au exercitat obligatiile pozitive prevazute de art. 8 CEDO (in acest sens, a se vede Cauza Besen c. Turciei, nr. 48915/09, 19 iunie 2012).

Dreptul pacientului la protectia sanatatii sale este reglementat prin Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului si reprezinta pilonul central al constructiei juridice privind malpraxisul profesional. Specificitatea activitatilor medicale confera noi valente regulilor aplicabile raspunderii civile, activate ori de cate ori se reclama existenta unui prejudiciu datorat indeplinirii defectuoase a atributiilor specialistului. (...)

Judecatorul de camera preliminara nu neaga concluziile Raportului de expertiza medico-legala necropsica nr. A3/128/2017, ale Raportului de noua-expertiza medico-legala nr. A5/10652/2020 din 27.11.2020, avizat prin Avizul Comisiei de Avizare si Control de pe langa INML Bucuresti nr. E2/10652/2020 din 05.01.2021, Avizul Comisiei Superioare Medico-legale nr. E1/59999/2021 din 22.12.202 si ale Raportului de noua expertiza medico- legala supliment A5/10652/2020/2022 din 28.12.2022, avizat prin Avizul Comisiei de Avizare si Control din cadrul INML nr. E2/10652/31.01.2023, reluate in referatul cu propunerea de clasare si ulterior in ordonanta prin care s-a dispus clasarea, respectiv cauza decesului numitei Scarlet-Matei Andreea la data de 17.01.2017: insuficienta multipla de organe si sisteme survenita in evolutia unei pancreatite acute necrotico-hemoragice de etiologie hipertrigliceridemica.

Insa diagnosticul care a generat decesul – pancreatita acuta necrotico-hemoragica – reprezinta forma morfologica a pancreatitei, care trebuie neaparat pusa in corelatie cu cauza etiologica a pancreatitei – respectiv: pancreatita acuta determinata de hipertrigliceridemie.

In literatura de specialitate – si are in vedere aici judecatorul de camera preliminara materialul depus la dosar de medicul Beuran Mircea (filele 45-56 vol. VI) – se sustine ca pancreatita acuta reprezinta o patologie inflamatoare acuta cu evolutie severa. Hipertrigliceridemia (HTG) reprezinta a treia cauza de pancreatita acuta dupa cea biliara si alcoolica.

Hipertrigliceridemia este raspunzatoare de pana la 10% din cazurile de pancreatita acuta, iar in graviditate HTG reprezinta o cauza frecventa de pancreatita acuta si este raspunzatoare de 56% din toate cazurile de pancreatita acuta gestationala.

Daca pancreatita acuta se instaleaza in trimestrul II si III, creste mult riscul de mortalitate materna, mai ales in pancreatita necrotizanta (pana la 60%). (...)

In legatura cu conduita medicala abordata, judecatorul de camera preliminara nu poate ignora ca ar fi existat deficiente de ingrijiri medicale evidentiate pe perioada monitorizarii sarcinii, manifestate in nedepunerea tuturor diligentelor in vederea stabilirii diagnosticului si a tratamentului corect, respectiv nici medicul Albu Dragos si nici medicul Constandache Florin-Mihai nu au recomandat efectuarea de investigatii medicale suplimentare celor din fisa de baza gravidei, monitorizarea sarcinii in mediu spitalicesc – internare cu monitorizare fetala continua si urmarirea modificarilor biochimice in dinamica, operatia cezariana putand deveni iminenta la orice moment in interes matern si fetal.

In acest sens, face trimitere judecatorul de camera preliminara la punctul de vedere exprimat de medicul Deaconescu Roberta (fila 57, vol. XIV d.up.), medic de specialitate obstetrica – ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Colentina, care a sustinut ca, la momentul luarii in evidenta a gravidei, se efectueaza anamneza meticuloasa privind istoricul familial si personal de analize modificate in contextul lipidemiei, a consumului de alcool si al calculilor biliari.

A specificat acestea intrucat reprezinta cauze principale in patologia expusa mai tarziu pe parcursul sarcinii.

Trimestrul I de sarcina este momentul cel mai important in descoperirea patologiilor asociate sarcinii, situatie ingreunata ulterior de cresterea in volum a uterului gravidei.

Investigatiile recomandate in momentul preluarii cuprind pe langa analizele uzuale si profilul lipidic complet (colesterol total, HDL, LDL, TGL, lipide totale), ulterior repetarea acestora lunar in trendul ascendent al valorilor lor.

Avand in vedere evolutia serologiei se recomanda efectuarea ecografiei abdominale, cel mult RMN; nu se pot efectua RX sau CT in sarcina.

Se completeaza monitorizarea cu consult diabet si boli de nutritie, hematologie (profil de trombofilie), boli interne si gastroenterologie, cu posibilitatea actuala de teste genetice pentru identificarea unei hiperlipemii familiale preexistente sarcinii.

In urma investigatiilor se poate recomanda dieta (inca din primul trimestru), alaturi de insulina si anticoagulant (recomandari facute doar de medicul specialist diabetolog / gastroenterolog / hematolog, obstetricianul neavand calificarea necesara instituirii acestor tratamente).

Atunci cand pacienta acuza crampe usoare la nivelul uterului, se impune diagnosticul diferential intre contractii uterine dureroase si colica abdominala, atentia fiind canalizata catre sarcina si bunastarea fatului.

Se recomanda Utrogestan (tratament hormonal cu Progesteron), fiind utilizat in calmarea contractiilor uterine dureroase, sustine sarcina, avand totusi ca efecte adverse importante de mentionat tromboza venoasa si icterul.

O valoare modificata a trigliceridelor >600 mg-dl impune o atentie deosebita, riscul de aparitie a pancreatitei acute crescand direct proportional cu valoarea trigliceridelor.

Este momentul ideal pentru efectuarea unor investigatii suplimentare: amilaza, lipaza, gama GT, fosfataza alcanica.

Totodata, peste aceasta valoare a trigliceridelor, in prezenta unei ecografii abdominale modificate, cu o sarcina in evolutie cu fat viabil, se recomanda monitorizarea sarcinii in mediu spitalicesc – internare cu monitorizare fetala continua si urmarirea modificarilor biochimice in dinamica, operatia cezariana putand deveni iminenta la orice moment in interes matern si fetal.

Mai mult, in referatele solicitate diferitelor institutii medicale, se arata ca valorile unei femei insarcinate in saptamana 32 de 1866.5 mg/dl, lipide totale 2243 mg/dl si observatia ser lipemic reflecta prezenta unei hipertrigliceridemii severe si nu sunt normale, depasind limita superioara a intervalului normal, riscurile materne fiind legate de aparitia imediata a unor complicatii litiazice si pancreatice, la distanta cardio-renale si cardio-vasculare, ficat gras nonalcoolic etc. Valorile crescute ale parametrilor indicati mai sus comporta urmatoarele riscuri: pancreatita acuta, sindrom de hipervascozitate, preeclampsie si deces fetal. Riscurile materne sunt pancreatita acuta (rata de mortalitate materna este de 7,5-21% si cea fetala de 19-20%. Valorile prezentate depasescu cu mult pragurile considerate normale pentru o sarcina sanatoasa.

Nivelurile de trigligeride care depasesc 1000 de mg/dl cresc exponential riscul de pancreatita acuta, o complicatie severa ce poate pune in pericol viata mamei si poate afecta grav dezvoltarea fatului.

Riscurile fetale sunt in principal legate de prematuritate in cazul complicatiilor acute materne si de patologia genetica familiala poligenica sau monogenica cu manifestari variate. (...)

In acordarea asistentei medicale / ingrijirilor de sanatate, personalul medical are obligatia aplicarii standardelor terapeutice, stabilite prin ghiduri de practica in specialitatea respectiva, aprobate la nivel national sau, in lipsa acestora, standardelor recunoscute de comunitatea medicala a specialitatii respective.

Or, comunitatea medicala din specialitatea respectiva prin punctele de vedere mentionate mai sus a recomandat monitorizarea sarcinii in comisie multidisciplinara, care sa implice o echipa de medici de specializari diferite pentru a adopta o conduita terapeutica completa asupra afectiunii manifestata clinic de catre pacient, conditii in care s-ar fi impus in sarcina organelor de urmarire penala investigarea tuturor masurilor luate in vederea eliminarii oricarui risc potential asupra vietii si integritatii potentiale a pacientei Scarlet-Matei Andreea, standardul de diligenta aplicabil fiind unul foarte ridicat, nefiind nevoie de un ghid clinic pentru a justifica o eventuala lipsa de diligenta manifestata.

Mai mult, s-a consemnat in referatul cu propunere de clasare ca atunci cand se analizeaza modul cum medicul Albu Dragos a monitorizat sarcina trebuie analizat in oglinda si complianta pacientei la recomandari, tratament. Astfel s-a avut in vedere ca, din datele cazului, nu rezulta ca pacienta s-ar fi conformat recomandarilor mentionate in registrul de consultatii.

Judecatorul de camera preliminara constata ca nici aceasta ipoteza nu a fost cercetata si analizata in mod aprofundat de catre organele de urmarire penala, din moment ce pacienta a mers din proprie initiativa la un consult de nutritie la Regina Maria la data de 15.07.2016 si nu la recomandarea vreunui medic iar la ingrijorarile manifestate de aceasta privind modificarea liniei lipide i s-a raspuns ca 'sunt bune', 'sunt ok', 'nu e nevoie de hematolog'.

Imprejurarea ca aceasta nu a revenit la nutritionist pentru efectuarea testului de toleranta la glucoza (TTGO in saptamana 24), care se efectueaza pentru depistarea diabetului gestational se poate explica si prin faptul ca aceasta ar fi intrat incepand cu saptamana 18 de sarcina in supravegherea constanta a unui medic obstetrician care monitoriza sarcina si recomanda investigatiile necesare, iar analiza care se impunea a fi repetata atunci la indicatia medicului nutritionist– testul de toleranta la glucoza se realiza pentru depistarea diabetului gestational (afectiune de care pacienta Scarlet-Matei Andreea nu a suferit) iar nu pentru identificarea unor eventuale complicatii ale unei linii lipidice modificate.

Asa fiind, era evidenta obligatia ce incumba organelor de urmarire penala in aflarea adevarului prin efectuarea unei urmariri penale complete bazate pe strangerea dar si coroborarea tuturor probelor, ce ar fi condus la realizarea obiectivului urmaririi penale si care, in final, constituie fundamentul unei solutii dintre cele prevazute de art. 327 din Codul de procedura penala.

In ordonanta prim-procurorului nr. 419/II-2/2024 din data de 29.01.2025, s-a retinut ca, in mod just, s-a concluzionat de catre organele de urmarire penala ca medicii din cadrul Clinicii Medlife si Spitalul Clinic de Urgenta au avut o conduita medicala corecta, acestia depunand toate eforturile si cunostintele lor in scopul indeplinirii obligatiilor profesionale de diligenta.

Cu toate acestea, judecatorul de camera preliminara identifica in referatul cu propunerea de clasare (f. 39 verso) un singur paragraf in care se mentioneaza de organul de cercetare penala ca atitudinea terapeutica a fost corecta si prompt instituita din momentul prezentarii pacientei la data de 22.11.2016, la Spitalul Medlife, punerea in repaus a pancreasului fiind luata imediat, valorile foarte crescute ale trigliceridelor, chiar obtinute dupa efectuarea cezarianei de necesitate, nu a fost de natura sa impuna schimbarea atitudinii terapeutice conservatoare, interventia chirurgicala a avut ca obiectiv principal extragerea fatului si nu pancreatita acuta. Atitudinea de expectativa si monitorizare asociata cu tratamentul conservator s-a adoptat si in cadrul Spitalului Clinic de Urgenta Bucuresti, unde prima interventie chirurgicala s-a efectuat la data de 12.12.2016, in momentul constatarii constituirii necrozelor pancreatice.

Astfel, judecatorul retine ca pentru a putea efectua un control, in procedura prevazuta de art. 340 si urm. Cod Procedura Penala, este necesar a se cunoaste starea de fapt retinuta de catre procurorul de caz a carui ordonanta este atacata si pe baza caror probe s-a ajuns la aceasta stabilire, acest lucru neputand fi verificat decat pe baza motivarii actului procesual atacat.

Motivarea solutiei trebuie sa fie reala si completa, cuprinzatoare, fundamentata intr-o maniera concreta pe materialul probatoriu al cauzei, oferind imaginea clara a eforturilor depuse in vederea aflarii adevarului, si convingand in legatura cu justetea solutiei adoptata. In egala masura, o ordonanta motivata corespunzator chiar si in situatia insusirii argumentelor cuprinse in propunerea de clasare formulata de organele de cercetare penala cum este cazul de fata, cu indicarea elementelor de fapt si de drept, va permite judecatorului de camera preliminara sa verifice in conditii procesuale adecvate legalitatea si temeinicia solutiei adoptate de catre procuror.

Ordonanta nu este un act discretionar, ci rezultatul unui proces logic de analiza stiintifica a probelor administrate in faza de urmarire penala in scopul aflarii adevarului, proces de analiza necesar stabilirii starii de fapt desprinse din acestea prin inlaturarea unor probe si retinerea altora, urmare a unor rationamente logice facute de procuror sau de catre organele de cercetare penale si insusite de catre procuror si care isi gasesc exponentialul in motivarea ordonantei.

Examinand referatul cu propunere de clasare dar si ordonanta de clasare, judecatorul de camera preliminara constata ca, in cuprinsul acestuia, nu se regasesc motivele de fapt care sa releve ca medicii din cadrul Clinicii Medlife si Spitalul Clinic de Urgenta au avut o conduita medicala corecta, fara sa realizeze o coroborare a probelor si, aspect esential, fara sa expuna argumentele concrete, intemeiate pe probe, pentru care a apreciat ca in cauza este incident un caz de clasare, revenind organelor de urmarire penala sarcina de a clarifica structura argumentativa a solutiei propuse, apreciind judecatorul de camera preliminara ca nu au fost lamurite toate aspectele in ceea ce priveste internarea pacientei Scarlet Matei-Andreea, iar in cauza probatoriul nu a fost epuizat.

Ca forma a vinovatiei, in sfera dreptului penal, culpa este acea forma de vinovatie ce consta in aptitudinea usuratica a faptuitorului fata de rezultatul socialmente periculos ori neprevederea acestui rezultat de catre faptuitor. Referitor la culpa medicala, in literatura de specialitate, s-a apreciat ca o conduita culpabila poate include atat o culpa medicala propriu- zisa (erori in realizarea actului medical), dar si incalcarea unei obligatii de informare sau erori organizatorice.

De asemenea, judecatorul de camera preliminara arata ca se poate retine culpa medicala in cazul in care nu au fost luate toate masurile necesare in vederea eliminarii oricarui risc potential asupra vietii si integritatii potentiale a pacientului, standardul de diligenta aplicabil fiind, intr-adevar, unul foarte ridicat.

Judecatorul subliniaza ca atat doctrina, cat si practica in aceasta materie au subliniat ca, pentru a exclude culpa medicala este necesar a fi indeplinite conditiile cazului fortuit, respectiv vatamarea pacientului sa fi survenit in urma unei afectiuni imprevizibile, a unei afectiuni care nu putea fi descoperita de medic, raportat la criteriul subiectiv, respectiv la pregatirea profesionala. De asemenea, s-a aratat ca pentru a fi in prezenta cazului fortuit este necesar ca afectiunea care constituie cauza vatamarii sa nu poata fi descoperita in urma analizarii cu constiinciozitate a tuturor datelor medicale privitoare la petent.

Neprevederea rezultatului constituie o forma simpla a culpei medicale care implica incalcare unei capacitati medii, normale de prevedere a profesionistului precum si posibilitatea concreta pe care acesta o avea in raport cu specialitatea si experienta sa in domeniu, de a prevedea rezultatul faptei sale.

Greseala imputabila, apta a antrena raspunderea penala, este prezenta doar in situatiile in care, in aceleasi conditii de lucru, orice alt medic era in masura sa evite prejudiciul ivit din cauza nepriceperii, neglijentei, nerespectarii normelor tehnice, necunoasterii, indoielii omisive, aprecierii superficiale a cazului sau inaptitudinii.

Judecatorul subliniaza ca prin jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca dreptul la sanatate nu este un drept protejat de catre Conventie si protocoalele sale (Cauza Fiorenza c. Italiei, nr. 44393/98, 28 noiembrie 2000), dar statele au obligatia pozitiva ca, sub imperiul dispozitiilor art. 8 CEDO, sa adopte legislatie adecvata astfel incat sa se asigure respectarea drepturilor pacientilor atat in spitalele publice cat si in spitalele private si sa creeze mecanisme care sa permita victimelor cazurilor de malpraxis medical sa obtina despagubiri materiale pentru prejudiciile suferite (Cauzele Trocellier c. Frantei, nr. 75725/01; Benderskiy c. Ucrainei, nr. 22750/02, 15 noiembrie 2007; Codarcea c. Romania, nr. 31675/04; S.B. c. Romania, nr. 24453/04, 23 septembrie 2014).

Astfel, se retine ca se impune obligatia autoritatilor nationale de a efectua anchete efective si in timp rezonabil, in cadrul carora sa poate fi solicitata expertiza unor experti in materie, experti care sa se bucure de independenta necesara furnizarii unor opinii obiective care, in cele mai multe cazuri, vor cantari decisiv in decizia organelor judiciare (Cauza Bajić c. Croatiei, nr. 41108/10, 13 noiembrie 2012).

Astfel, desi temeiul de clasare retinut de catre organele de urmarire penala in ceea ce priveste infractiunea de ucidere din culpa, fapta prevazuta de art. 192 alin. (1) si (2) C. pen., nu este corect, judecatorul de camera preliminara nu urmeaza a dispune restituirea cauzei la procuror in vederea completarii urmarii penale, ci va schimba temeiul de clasare incident.

Judecatorul de camera preliminara urmeaza sa constate ca a intervenit un impediment la exercitarea actiunii penale, si anume prescriptia raspunderii penale, urmand sa faca aplicarea disp art. 340 alin. (6) lit. c) din Codul de procedura penala.

Cu titlu prealabil, instanta observa ca prescriptia raspunderii penale este acea cauza care inlatura raspunderea penala ca urmare a trecerii unei perioade de timp prevazuta de lege si prin care se instituie, pe de o parte, un termen de decadere a organelor judiciare din dreptul de a trage la raspundere penala persoanele care savarsesc infractiuni, iar, pe de alta parte, un termen, apreciat de legiuitor ca fiind suficient de mare pentru ca societatea sa uite faptele de natura penala savarsite si efectele acestora, ca urmare a diminuarii treptate a impactului lor asupra relatiilor sociale. Tot astfel, se asigurata securitatea juridica si termenul rezonabil al procesului. Dupa trecerea unui anumit interval de timp de la momentul savarsirii infractiunii, represiunea penala nu-si mai atinge scopul, nemaiexistand necesitatea social-politica ce determina mecanismul juridic al angajarii raspunderii penale.

Conform art. 153 alin (1) din C. pen., prescriptia inlatura raspunderea penala.

Examinand situatia din prezenta cauza, instanta retine urmatoarele:

Obiectul judecatii este referitor la savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, prev. de art. 192 alin. 1 si 2 C. pen., cu un maxim special al pedepsei de 7 ani inchisoare (determinat potrivit art. 187 din C. pen). Din analiza de ansamblu a materialului probator administrat, nu rezulta date care sa antameze necesitatea schimbarii incadrarii juridice, contrar sustinerilor aparatorului ales al petentului.

Raportat la aceasta pedeapsa maxima prevazuta de lege, instanta retine ca termenul de prescriptie este de 8 ani, potrivit art. 154 alin (1) lit. c) din C. pen.

Avand in vedere ca savarsirea presupusei fapte este plasata de acuzare la data de 17.01.2017, calculand termenul de prescriptie conform art. 186 alin. (1) din C. pen, acesta s-a implinit cel mai tarziu la data de 16.03.2025. Nu au fost administrate probe care sa releve o alta data a comiterii infractiunii, care sa presupuna neimplinirea termenului. (...)

Procedand in continuare la reanalizarea actelor de cercetare penale efectuate in cauza si a materialului probator, prin prisma dispozitiilor textelor de lege incriminatorii, judecatorul de camera preliminara constata ca solutia procurorului de caz de clasare dispusa in temeiul dispozitiilor art. 16 alin. (1) teza I C. proc. penala, in ceea ce priveste infractiunile de fals, este legala si temeinica, iar situatia de fapt reclamata este pe deplin lamurita si nu necesita administrarea altor probe, motiv pentru care va respinge ca nefondata plangerea formulata de catre petentul Matei Radu Alexandru in ceea ce priveste infractiunile de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. penal, fals material in inscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) C. penal si uz de fals, fapta prev. de art. 323 C. penal.

In legatura cu sustinerea petentului, prin aparator ales, referitoare la nemotivarea ordonantei raportat la infractiunile de fals, judecatorul de camera preliminara arata ca, in referat, organul de cercetare penala a expus, pe larg, motivele de fapt si de drept ce au stat la baza solutiei de clasare, procurorul insusindu-si acest referat, mentionand in mod expres ca: 'apreciez ca este legala si temeinica propunerea motivata a organelor de cercetare penala, cu urmatoarele precizari...'

Precizarile suplimentare ale procurorului au vizat doar infractiunea de ucidere din culpa, in privinta infractiunilor de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. penal, fals material in inscrisuri oficiale, prev. de art. 320 alin. (1) C. penal si uz de fals, fapta prev. de art. 323 C. penal, procurorul insusindu-si integral concluziile organelor de urmarire penala expuse in referat.

Aceasta solutie rezulta si din interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 315 alin. (5) C. proc. penala, care prevad obligativitatea motivarii ordonantei numai daca procurorul nu isi insuseste argumentele cuprinse in propunerea organului de cercetare penala.

Pentru toate aceste motive, va admite, in parte, plangerea formulata de petentul Matei Radu-Alexandru impotriva ordonantei de clasare nr. 2711/160/P/2017 din data de 13.11.2024 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, mentinuta prin ordonanta prim- procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti nr. 419/II-2/2024 din data de 29.01.2025 iar, in baza art. 341 alin. (6) lit. c) C. proc. pen., va desfiinta, in parte, ordonanta de clasare nr. 2711/160/P/2017 din data de 13.11.2024 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si va schimba temeiul in baza caruia s-a dispus clasarea cauzei cu privire la infractiunea de ucidere din culpa, fapta prevazuta de art. 192 alin. (1) si (2) C. pen., din art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. (fapta nu este prevazuta de legea penala) in art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. (a intervenit prescriptia).

In baza art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., va respinge in rest ca neintemeiata plangerea formulata de petent impotriva ordonantei de clasare nr. 2711/160/P/2017 din data de 13.11.2024 a Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, mentinuta prin ordonanta prim-procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti nr. 419/II-2/2024 din data de 29.01.2025.

In temeiul art. 275 alin. 3 C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului”.

* Cititi aici plangerea penala din 2017 impotriva ginecologului Dragos Albu

* Cititi aici declaratia de parte vatamata din 2018, unde apar ceilalti medici

* Cititi aici referatul cu propunerea de clasare din 2023

* Cititi aici referatul cu propunerea de clasare din 2024

* Cititi aici intreaga incheiere de desfiintare a clasarii