Consiliul Superior al Magistraturii – condus de catre judecatoarea Elena Costache (foto) – a transmis vineri, 11 iulie 2025, o scrisoare deschisa catre doi directori din Comisia Europeana, solicitandu-le o intrevedere pentru a clarifica imensele presiuni pe care guvernantii romani le fac asupra intregii autoritati judiciare, prin amenintarea de a taia pensiile judecatorilor si procurorilor.

In fata acestor presiuni, magistratura va fi lovita de noi si noi valuri de pensionari – ceea ce va agrava deficitul de judecatori nu doar pe termen scurt, ci si pe termen lung, din moment ce solutia rapida (reprezentata de admiterea in magistratura prin concurs) va fi blocata de catre Guvern incepand cu 1 ianuarie 2026, explica CSM in mesajul adresat catre Julien Mousnier si Diane Angermuller (directori din CE responsabili cu domeniul justitiei). Iar cea mai grava situatie este la ICCJ, unde 83 dintre cei 109 de judecatori supremi se pot pensiona oricand pana la finalul acestui an, subliniaza Consiliul.

Iata intreaga scrisoare deschisa a CSM (vezi facsimil):

„Referitor la:

- informatii suplimentare privind ultimele evolutii referitoare la propunerea legislativa de modificare a actelor normative in domeniul pensiilor ocupationale pentru magistrati;

- invitatie pentru participare la o intalnire, in format fizic sau online, cu reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii

Stimate domnule Julien Mousnier,

Stimata doamna Diane Angermüller,

In continuarea vizitei in cadrul misiunii de evaluare a Comisiei Europene din data de 10 martie 2025, organizata in contextul elaborarii Raportului privind statul de drept, precum si al discutiilor ulterioare referitoare la propunerea legislativa de modificare a actelor normative in domeniul pensiilor ocupationale pentru magistrati, dorim sa va transmitem informatii suplimentare privind ultimele evolutii.

Procedura de elaborare si dezbatere a propunerii legislative mentionate este marcata de deficiente grave din perspectiva dialogului interinstitutional si a lipsei oricarei raportari la principiile si celelalte exigente care rezulta din Constitutia Romaniei si din documentele internationale relevante.

Demersul normativ este ab initio lipsit de o justificare reala, ratiunile promovarii acestuia tinand exclusiv de considerente electorale.

Solicitarea Comisiei Europene din 25 martie 2025 (invocata drept temei al acestei initiative legislative) nu a vizat modificarea conditiilor de pensionare a magistratilor stabilite prin Legea nr. 282/2023, ci solutia de impozitare. De altfel, reforma realizata prin Legea nr. 282/2023 cu privire la conditiile de pensionare a fost evaluata pozitiv de catre Comisie, potrivit comunicarii realizate de aceasta la data de 15 octombrie 2024.

Prin Legea nr. 282/2023, au fost modificate substantial conditiile de pensionare a judecatorilor si procurorilor, fiind majorata varsta de pensionare la 60 de ani si impusa conditia unei vechimi de 25 de ani doar in functiile de judecator, procuror, judecator de la Curtea Constitutionala, magistrat-asistent si personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, fiind eliminate vechimile in alte functii juridice prevazute de legislatia anterioara. Baza de calcul a fost stabilita ca fiind 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni, iar pensia a fost plafonata la venitul net. De asemenea, pentru o trecere fireasca la noile conditii de pensionare, in acord cu exigentele stabilite de Curtea Constitutionala, a fost prevazuta o crestere etapizata a varstei de pensionare.

In ce priveste noul demers legislativ initiat dupa doar un an de la reforma realizata prin Legea nr. 282/2023, nu a existat niciun fel de consultare a sistemului judiciar in perioada premergatoare elaborarii propunerii legislative, iar avizul negativ transmis de Consiliul Superior al Magistraturii (n.r. click aici pentru a citi) a fost complet ignorat, contrar oricarei bune practici pe care o implica principiul colaborarii loiale.

In avizul sau, Consiliul Superior al Magistraturii a subliniat gravele deficiente ale propunerii legislative, referitoare, in esenta, la afectarea stabilitatii cadrului normativ, cu consecinta destabilizarii resursei umane din sistemul judiciar, incalcarea principiului securitatii juridice si al increderii legitime si crearea unor discriminari intre generatii de magistrati, lipsa unei etapizari reale pentru cresterea conditiei de varsta pentru pensionare si reducerea semnificativa a cuantumului pensiei fata de veniturile nete din perioada de activitate, cu afectarea independentei justitiei sub aspectul securitatii financiare a magistratilor.

In pofida aspectelor evidente semnalate de Consiliul Superior al Magistraturii, procedura parlamentara nu a adus nicio imbunatatire, ba, mai mult, forma adoptata de prima Camera sesizata a accentuat deficientele, eliminand total etapizarea aplicarii conditiei referitoare la noua varsta de pensionare si, in acelasi timp, prevazand un cuantum si mai mic al pensiei de serviciu.

Modul in care se deruleaza procedura parlamentara referitoare la aceasta propunere legislativa nu a ramas fara consecinte, ci a condus deja la o reluare a trendului ascendent al solicitarilor de eliberare din functie. In conditiile in care demersul normativ se va finaliza prin adoptarea acestor solutii inacceptabile, sistemul judiciar va ajunge intr-un blocaj, intrucat un numar urias de judecatori si procurori va formula cereri de eliberare din functie. Numai pana la finalul anului 2025 se pot pensiona un numar de 628 judecatori, din care 83 judecatori sunt doar de la Inalta Curte de Casatie si Justitie din totalul de 109 judecatori pe care ii are in prezent instanta suprema.

De altfel, in contextul incertitudinilor generate de acest demers legislativ, in ultimele zile, un numar de aproximativ 200 judecatori au notificat deja Consiliului Superior al Magistraturii intentia de a solicita eliberarea din functie prin pensionare.

Toate acestea trebuie avute in vedere in conditiile in care gestionarea resurselor umane reprezinta deja o provocare critica pentru sistemul judiciar (asa cum este mentionat si in rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind statul de drept), mai ales dupa perioada 2021-2023, cand aproximativ 1.000 de judecatori (dintr-un total de aproximativ 4.000 de posturi) s-au pensionat in contextul unei instabilitati legislative similare.

Situatia generata de noul demers normativ va avea consecinte si mai grave, intrucat vor fi afectate major gradele superioare de jurisdictie (curtile de apel si instanta suprema), fara posibilitatea de a compensa intr-un termen rezonabil deficitul major de judecatori care s-ar crea prin plecarile din sistem, in conditiile in care nu mai exista suficienti judecatori care sa indeplineasca conditiile necesare pentru promovare.

Situatia prezentata pune in lumina un demers concertat al factorului politic menit sa destabilizeze autoritatea judecatoreasca. Consecintele grave pe care acest demers le va avea asupra resurselor umane in sistemul judiciar vor greva pentru mult timp eficienta si calitatea actului de justitie, in detrimentul cetateanului, iar o astfel de realitate pare a fi urmarita de factorul politic. Informatiile vehiculate constant in spatiul public, avand ca sursa chiar exponenti importanti ai factorului politic, au condus la stigmatizarea sociala a magistratilor romani, in conditiile in care sunt prezentati doar ca niste beneficiari ai unor privilegii nejustificate, in antiteza cu dificultatile economice si sociale pe care le traverseaza societatea. In mod deliberat este ignorat faptul ca independenta justitiei, esentiala pentru existenta unui stat de drept, implica si securitatea financiara a magistratilor si tot in mod deliberat este omisa prezentarea efortului sustinut al magistratilor romani care, in pofida unor conditii de munca deseori necorespunzatoare, gestioneaza un volum de munca urias.

In acelasi timp, nu trebuie ignorat nici faptul ca magistratii romani trebuie sa se supuna unuia dintre cele mai severe regimuri de interdictii si incompatibilitati din statele Uniunii Europene. In acest fel, in mod nedrept increderea societatii in justitie este stirbita, iar denigrarea magistratilor reprezinta o constanta in multe luari de pozitie, dobandind astfel dimensiunea unei veritabile campanii indreptate impotriva acestora.

In aceste conditii, este evidenta necesitatea unui cadru legislativ stabil si predictibil cu privire la statutul judecatorilor si procurorilor, care sa ofere, totodata, certitudinea necesara privind evolutia resurselor umane in sistemul judiciar. Aceasta cu atat mai mult cu cat, asa cum am aratat, o proportie semnificativa a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, dar si numerosi judecatori si procurori din celelalte instante si parchete indeplinesc deja conditiile de pensionare. Orice noua incertitudine privind statutul lor va declansa un nou val de plecari din sistem, cu consecinte grave asupra functionarii instantelor si parchetelor.

In acelasi timp, este incontestabil faptul ca tot contextul prezentat va avea repercusiuni asupra atractivitatii profesiilor de judecator si procuror. Incertitudinile referitoare la statutul magistratilor, accentuate de evenimentele normative recente si de campaniile concertate impotriva sistemului judiciar, vor conduce, fara indoiala, la scaderea semnificativa a interesului tinerelor generatii pentru accederea in aceste functii, cu consecinta reducerii substantiale a bazei de selectie pentru magistratura romana si afectarea grava, pe termen mediu si lung, a calitatii actului de justitie.

In acest context, consideram necesara o reflectie comuna cu institutiile europene asupra implicatiilor majore ale acestei propuneri legislative – adoptate in regim de urgenta, fara o consultare reala a sistemului judiciar si fara o evaluare adecvata a impactului sau sistemic – asupra functionarii si independentei justitiei, precum si asupra statului de drept.

Reprezentantii Consiliului Superior al Magistraturii sunt pe deplin pregatiti sa contribuie, printr-un dialog deschis si constructiv, la identificarea celor mai adecvate solutii pentru asigurarea stabilitatii statutului magistratilor, evitarea unei crize sistemice si garantarea continuitatii functionale a actului de justitie.

In acest sens, o intrevedere directa, fizic sau online, ar putea oferi cadrul optim pentru clarificarea tuturor aspectelor semnalate.

Va rugam sa primiti expresia consideratiei noastre depline, precum si asigurarea angajamentului nostru continuu fata de principiile care fundamenteaza statul de drept, dialogul institutional si independenta justitiei.

Cu deosebita consideratie,

Judecator Elena COSTACHE

Presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii”