Presedintii tuturor celor 16 curti de apel din Romania acuza guvernul lui Ilie Bolojan (foto) ca isi bazeaza pe minciuni campania impotriva judecatorilor si procurorilor romani.

In comunicatul emis luni, 14 iulie 2025, cei 16 sefi de CA-uri demonteaza patru astfel de intoxicari. Prima dintre ele este legata de varsta medie de pensionare din magistratura: de 54 de ani, nu de 48 de ani, asa cum a sustinut premierul Bolojan.

A doua dezinformare guvernamentala se refera la salariile magistratilor, care sunt nicidecum unele „nesimtite” (asa cum sustine regimul PSD-PNL-USR-UDMR), ci sunt comparabile unor categorii din sistemul public de pensii care beneficiaza de grupe speciale de munca.

Al treilea neadevar propagat de catre Guvern are in vedere volumul de munca al judecatorilor romani, care, contrar celor afirmate de cabinetul Bolojan, este unul imens, mult mai mare decat in alte state europene, magistratii autohtoni fiind adesea nevoiti sa-si petreaca weekendurile la munca.

In fine, a patra minciuna a Palatului Victoria vizeaza increderea in justitie. Aceasta nu este la cote minime, cum pretinde Executivul, ci la niveluri comparabile cu alte tari europene, mai arata cei 16 presedinti de curti de apel.

Mentionam ca tot luni Consiliul Superior al Magistraturii a demontat manipularea Guvernului privind varsta de pensionare a judecatorilor si procurorilor (click aici pentru a citi).

Iata intregul comunicat al celor 16 judecatori:

„Presedintii Curtilor de Apel condamna ferm discursul public sustinut, bazat pe manipulare si dezinformare, indreptat impotriva judecatorilor, atragand atentia asupra consecintelor nocive ale acestuia cu privire la dreptul cetatenilor la un proces echitabil

Presedintii Curtilor de Apel din Romania atrag atentia asupra faptului ca o dezbatere vizand statutul judecatorului trebuie purtata obiectiv, transparent si responsabil, pentru a prezerva independenta justitiei si, implicit, dreptul fiecarui cetatean la un proces echitabil.

Un stat in care puterea judecatoreasca este atacata constant, este mereu culpabilizata pentru esecurile administrative si legislative ale Guvernului si Parlamentului, nu mai este un stat in care echilibrul dintre cele trei puteri sa fie respectat, ci este un stat in care se tinde spre o justitie slaba si dependenta de executiv. O astfel de justitie va fi, in final, incapabila sa protejeze cetatenii contra potentialelor abuzuri ale statului, sa le apere drepturile si libertatile fundamentale.

Presedintii Curtilor de Apel constata cu ingrijorare ca o dezbatere privind varsta si conditiile de pensionare ale judecatorilor, ce ar fi trebuit sa se poarte responsabil, obiectiv, cu respectarea standardelor europene atat de mult clamate, a fost inlocuita de un demers politicianist, populist si extrem de nociv, prin consecinte, asupra justitiei, dublat de o campanie publica agresiva, bazata pe dezinformare, si de un veritabil discurs al urii indreptat asupra corpului magistratilor.

Este, asadar, datoria judecatorilor de a reactiona la aceste asalturi, prin rostirea adevarului, pentru ca atunci cand magistratura va tacea in fata unor atacuri nedrepte inseamna ca vom avea deja o justitie supusa, incapabila sa mai apere cetatenii.

Ca atare, pentru corecta informare a cetatenilor, vom prezenta mai jos o serie de informatii vadit eronate, care au fost sustinute in mod repetat in ultima perioada:

1. Varsta de pensionare medie in magistratura NU este 48 de ani

Primul Ministru al Romaniei, dl. Ilie Bolojan, a declarat in mod repetat ca: 'Avem cateva realitati care nu pot fi contestate, avem o pensionare prea rapida a magistratilor, in general la 48 de ani. Din pensionarile pe care le-am semnat ca presedinte, majoritatea erau la 48 de ani'.

Aceasta afirmatie este contrazisa de date obiective. In perioada in care domnia sa a indeplinit functia de Presedinte interimar al Romaniei, a semnat 37 de decrete de eliberare din functie prin pensionare pentru judecatori, dintre care doar 5 judecatori aveau, la data pensionarii, varsta intre 48 si 49 de ani. Cu siguranta, 5 din 37 nu reprezinta o majoritate, astfel incat este de neinteles usurinta cu care Prim Ministrul Romaniei face astfel de afirmatii, preluate si raspandite apoi intens de presa. Varsta efectiva la care se pensioneaza magistratii depaseste 50 de ani – pentru majoritatea –, magistratii fiind eliberati din functie prin pensionare si la 60 de ani, la 62 de ani sau chiar la 67 de ani.

In ciuda datelor statistice obiective, puse la dispozitie inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, continua sa se raspandeasca informatia falsa ca judecatorii se pensioneaza, ca regula, la 48 de ani. Varsta medie reala de pensionare este de 54 de ani, comparabila cu categorii din sistemul public de pensii ce beneficiaza de grupe speciale de munca.

Mai mult, este important de subliniat ca, in conformitate cu legea in vigoare, mai exact cu art. 211 alin. 1 din Legea nr. 303/2022, varsta de pensionare a magistratilor a crescut la 60 de ani: 'Judecatorii, procurorii, judecatorii de la Curtea Constitutionala, magistratii-asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie si de la Curtea Constitutionala, precum si personalul de specialitate juridica prevazut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel putin 25 de ani realizata numai in aceste functii, se pot pensiona la implinirea varstei de 60 de ani si pot beneficia de o pensie de serviciu in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si a sporurilor avute in ultimele 48 de luni de activitate inainte de data pensionarii. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii'.

Ca atare, varsta minima de pensionare creste deja progresiv pana la 60 de ani, conform unui grafic validat de Curtea Constitutionala, dupa consultarile avute nu doar cu magistratii, ci si cu reprezentantii Comisiei Europene.

Dupa ce legea mentionata anterior a fost adoptata, dupa multe dezbateri, a fost trecuta prin filtrul Curtii Constitutionale si a fost acceptata de catre Comisia Europeana. Reluarea acestei teme, mai ales in cheia politica agresiva si manipulatoare, are efecte dezastruoase asupra functionarii instantelor, ce se confrunta cu un nou val de cereri de eliberare din functie a unor judecatori cu mare experienta, cereri generate de instabilitatea devenita insuportabila a statutului magistratilor.

2. Salarizarea magistratilor NU este 'nesimtita', de sute de mii de euro anual, ci este similara altor categorii bugetare

Una dintre cele mai raspandite idei, prin presa, este referitoare la asa-numitele venituri 'nesimtite' ale judecatorilor.

In realitate, indemnizatiile judecatorilor (inclusiv sporurile) pornesc de la 4.457 lei pentru perioada cat sunt auditori de justitie la Institutul National al Magistraturii, crescand, apoi, dupa cum urmeaza:

- judecator stagiar – 7.200 lei;

- judecator definitiv (dupa admiterea la un examen extrem de complex) – 11.900 lei;

- judecator de tribunal (vechime minim 7 ani, concurs cu locuri limitate) – 18.504 lei;

- judecator de curte de apel (vechime minim 10 ani, concurs cu locuri limitate) – 20.902 lei;

- judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie (vechime minim 18 ani, selectie extrem de riguroasa, cateva locuri anual) – 27.252 lei.

Or, acest tip de venituri se regaseste in zona bugetara la categorii profesionale care nu au incompatibilitatile si interdictiile profesiei de magistrat.

3. Volumul de activitate, conditiile de munca din instante

Judecatorii romani se confrunta cu un deficit cronic de resurse umane, cu scheme de personal vadit insuficiente, atat la nivelul judecatorilor, cat si al personalului auxiliar, in conditiile unei cresteri constante a numarului de dosare, pe fondul unei instabilitati legislative excesive.

Incarcatura medie pe judecator a fost, in 2024, de 1.519 dosare la nivel de judecatorie, 982 dosare la nivel de tribunal, 606 dosare la curtile de apel si 619 dosare la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Gestionarea unui singur dosar implica, de la primirea cererii de chemare in judecata si pana la finalizarea motivarii hotararii, multiple operatiuni: verificarile si rezolutiile initiale, studierea dosarului inaintea fiecarei sedinte, audierea partilor, administrarea probelor, deliberarea, pronuntarea si motivarea hotararii. In mod evident, un program normal de 8 ore pe zi, cinci zile pe saptamana este insuficient, motiv pentru care larga majoritate a judecatorilor efectueaza in mod constant ore suplimentare. Acestea nu sunt nici salarizate suplimentar, nici compensate cu timp liber, pentru ca munca unui judecator nu este normata si tot acest efort ar trebui sa fie compensat prin nivelul indemnizatiilor si conditiilor de pensionare.

Volumul de munca al unui judecator roman depaseste de pana la zece ori volumul din alte state europene, cu care suntem comparati atunci cand se discuta chestiunea conditiilor de pensionare. Or, cresterea varstei de pensionare, pentru a ajunge la nivelul mediei europene, ar fi trebuit corelata cu scaderea numarului de dosare, pentru a ajunge tot la nivelul mediei europene.

In ceea ce priveste conditiile de munca specifice, multiplele expertize efectuate in instante au relevat prezenta a numerosi factori de risc, precum: suprasolicitare neuro-psihica, vizuala, expunere la alergeni si iritanti ai sistemului respirator, alaturi de alte conditii de munca ce pot duce la uzura prematura a organismului din cauza gradului foarte mare de expunere la stres ocupational, volumului mare de munca, caracterului activitatii judecatoresti si fenomenului de izolare sociala inerent functiei.

4. Increderea in justitie NU este la cote minime, ci la nivel similar altor state europene, precum Italia sau Spania

Una din cele mai des rostogolite afirmatii false se refera la increderea in justitie, despre care se afirma ca ar fi la cote minimale.

Dimpotriva, rapoartele europene releva un nivel de incredere la nivelul mediei Uniunii Europene. In anul 2024, perceptia asupra independentei justitiei era buna si foarte buna pentru 52% din populatia generala si pentru 56% din companii. In 2025, procentele au scazut, in contextul campaniei electorale prelungite si a campaniei publice indreptate impotriva magistratilor, la 44% pentru populatia generala si 51% pentru companii, ramanand, chiar si in aceste conditii, la un nivel similar cu al altor state, precum Italia. Interferenta politicului si a guvernului in justitie este principalul factor de neincredere, conform datelor prezentate de Eurobarometru.

In perioada urmatoare, curtile de apel vor prezenta cetatenilor realitatea privind volumul de activitate specific al instantelor, problemele legate de infrastructura, conditii de munca si resurse umane cu care se confrunta, pentru o corecta informare.

Independenta justitiei nu este un privilegiu al magistratilor, ci un drept fundamental al fiecarui cetatean, ultima bariera in apararea libertatii si a democratiei, ce trebuie protejate permanent, de catre cetateni si judecatori deopotriva.

Judecator Oana Maria Petrascu, presedinta Curtii de Apel Alba Iulia

Judecator Ionela-Diana Patrasc-Balan, presedinta Curtii de Apel Bacau

Judecator Daniela Niculeasa, presedinta Curtii de Apel Brasov

Judecator Liana Nicoleta Arsenie, presedinta Curtii de Apel Bucuresti

Judecator Dana Cristina Girbovan, presedinta Curtii de Apel Cluj

Judecator Alina-Gabriela Jurubita, presedinta Curtii de Apel Constanta

Judecator Manuela Cristina Berceanu, presedinta Curtii de Apel Craiova

Judecator Doru Benescu, presedintele Curtii de Apel Galati

Judecator Diana-Mihaela Cheptene-Micu, presedinta Curtii de Apel Iasi

Judecator Florica Roman, presedinta Curtii de Apel Oradea

Judecator Emilia Raluca Trandafir, presedinta Curtii de Apel Pitesti

Judecator Paul Mihail Fratilescu, presedintele Curtii de Apel Ploiesti

Judecator Titiana Ilies, presedinta Curtii de Apel Suceava

Judecator Maria Cristina Dica, presedinta Curtii de Apel Timisoara

Judecator Ioana Delia Lucaci, presedinta Curtii de Apel Targu Mures

Judecator Petre Valentin Badita, presedintele Curtii Militare de Apel”.