Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti – condus de procurorul Adrian Tirlea (foto 1) – a hotarat marti, 26 august 2025, sa declanseze protestul impotriva proiectului de lege prin care guvernul PSD-PNL-USR-UDMR al lui Ilie Bolojan planuieste sa creasca varsta de pensionare pentru magistrati.

---

Toti cei 60 de procurori prezenti la adunarea generala de marti (din totalul de 64 de procurori ai PTB) au votat suspendarea activitatii pe durata nedeterminata, pana cand cabinetul Bolojan va retrage initiativa de act normativ. Mentionam ca 32 de magistrati au fost prezenti fizic la adunarea generala, iar restul de 28 prin videoconferinta.

PTB a facut aceasta mutare in aceeasi zi in care curtile de apel au votat si ele suspendarea activitatii (click aici pentru a citi).

Hotararea PTB se axeaza pe sapte argumente:

- proiectul nu rezolva inechitatile sociale;

- proiectul contravine PNRR si Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar;

- instabilitate legislativa;

- lipsa studiului de impact;

- lipsa etapizarii reale;

- se vor goli instantele si parchetele;

- proiectul incalca jurisprudenta CJUE in materie de pensii ale magistratilor.

 

 

La randul lor, toti cei 10 procurori de la Parchetul Tribunalului Brasov prezenti la adunarea generala de marti (din totalul celor 13 magistrati ai unitatii; un procuror a fost prezent online) au votat suspendarea activitatii. Gasiti comunicatul PT Brasov la finalul articolului, semnat de prim-procurorul Adrian Radu (foto 2).

Iata intreaga hotarare, semnata de adjunctul PTB Calin Dumbraveanu:

„Adunarea Generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti a fost convocata de catre Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in conformitate cu dispozitiile art. 108 cu referire la art. 55 alin. (4) din Legea nr. 304 din 2022 privind organizarea judiciara, coroborate cu dispozitiile art. 17 din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor (in continuare ROI), aprobat prin Hotararea nr. 1106/2023 a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, publicata in M. Of. nr. 794 bis din 04 septembrie 2023, in contextul in care, la data de 20 august 2025, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului si Solidaritatii Sociale a transmis Consiliului proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, in vederea comunicarii unui punct de vedere.

Adunarea generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti a fost prezidata de domnul Calin Dumbraveanu, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, avand ca unic punct pe ordinea de zi exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu si la masurile necesare in vederea protejarii statutului magistratilor si a independentei justitiei.

In conformitate cu dispozitiile art. 17 alin. (3) din ROI s-a verificat daca adunarea generala este legal constituita, ocazie cu care s-a constatat ca din cei 64 de procurori in functie, sunt prezenti fizic un numar de 32 de procurori, restul de 28 participand online.

***

In acest context, a fost exprimat si adoptat urmatorul punct de vedere cu privire la propunerea de modificare legislativa:

I. Proiectul de lege nu rezolva niciuna dintre inechitatile sociale la care actorii politici fac referire in discursul public.

Corpul magistratilor a semnalat in permanenta inechitatile sociale existente, care au fost generate prin adoptarea de catre legiuitor a unor reglementari legale fara o previzionare a efectelor acestora. Toate acestea au creat o presiune si o incarcatura suplimentara a sistemului judiciar care a fost nevoit sa suporte efectele unor reglementari legale care, in esenta, au incurajat pensionarea masiva.

Aceste inechitati au fost rezolvate prin modificarea legislativa din 01.01.2024, astfel incat proiectul de lege propus se dovedeste incoerent in raport cu solutiile legislative adoptate foarte recent privind acelasi domeniu. Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, astfel cum a fost modificata substantial prin Legea nr. 282/2023, constituie cadrul legal actual care deja aliniaza sistemul pensiilor de serviciu ale magistratilor la exigentele constitutionale si europene. Toate aceste modificari au fost rezultatul unor consultari extinse cu sistemul judiciar si au fost apreciate de Comisia Europeana ca reforme satisfacatoare, indeplinind cerintele asumate de Romania in cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), obiectivul 215. In aceste conditii, revenirea asupra acelor solutii la nici doi ani distanta apare in mod vadit nejustificata.

II. Proiectul de lege este in contradictie vadita cu obiectivele asumate prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022-2025.

Motivele care au stat la baza redeschiderii jalonului 215 se refera la pensiile aflate in plata, chestiune care nu face obiectul propunerii de modificare legislativa. Proiectul de lege propus nu va conduce la deblocarea fondurilor aferente transei a III-a de finantare din PNRR, intrucat nu constituie o economie adusa bugetului de stat pana la data de 28.11.2025.

Nu trebuie omis faptul ca in Romania exista astazi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care putin peste 5.000 sunt cele ale magistratilor (sub 2%). Desi acestea din urma sunt prezentate ca fiind cele care impovareaza sistemul public de pensii in cea mai mare masura, in realitate acestea ocupa un procent de maxim 4% din total.

Pe de alta parte, prin Planul National de Redresare si Rezilienta, la componenta C14 – Buna guvernanta, reforma R5, Romania si-a asumat garantarea independentei justitiei, cresterea calitatii si eficientei acesteia, prin adoptarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025.

Or, discursul public, dar si proiectul de lege propus care nu are niciun alt scop decat cresterea varstei de pensionare a magistratilor la varsta de 65 de ani si reducerea cuantumului pensiei (dispozitii care vor avea un efect bugetar abia incepand cu anul 2030), nu vor conduce la garantarea independentei justitiei si la cresterea calitatii si eficientei acesteia, ci vor avea un efect contrar evident.

Este cunoscut faptul ca urmare a atacurilor politice asupra justitiei din ultimii 10 ani, a conditiilor si volumului de munca, magistratura a devenit pentru foarte multi juristi o profesie neatractiva, iar masurile preconizate vor spori aceasta perceptie. Astfel, este evident faptul ca obiectivele asumate de catre Guvernul Romaniei prin PNRR, atat fata de cetateni in general, cat si fata de corpul magistratilor in special, nu vor putea fi indeplinite.

III. Proiectul de lege este expresia instabilitatii legislative si a lipsei de predictibilitate.

Initiativa actuala se inscrie in seria modificarilor frecvente si succesive ale statutului magistratilor din ultimii ani. Volatilitatea normativa, cu schimbari majore la intervale scurte, contravine principiului stabilitatii si predictibilitatii legislative in materie de statut al magistratilor. Practic, magistratii asista la o repunere periodica in discutie a unor elemente esentiale ale statutului lor profesional, ceea ce erodeaza increderea in cadrul legal si afecteaza capacitatea acestora de a-si proiecta cariera pe termen lung. O atare instabilitate legislativa este de natura sa submineze insasi securitatea raporturilor de serviciu si sa creeze incertitudine institutionala, chestiuni incompatibile cu exigentele statului de drept. Aceste aspecte au fost subliniate si in Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025 (pag. 22).

IV. Proiectul de lege este elaborat in lipsa unei fundamentari reale si a unor studii de impact.

Proiectul de lege a fost promovat fara o fundamentare obiectiva solida, nefiind insotit de analize aprofundate privind necesitatea si consecintele sale reale, ceea ce va genera cel mai probabil inechitati sociale.

Or, in cazul de fata, nu s-a demonstrat cu date concrete ca actualul sistem (reformat in 2023) ar fi nesustenabil financiar sau ca ar impune ajustari suplimentare imediat, mai ales in conditiile in care reforma mentionata nu avea cum sa isi produca efectele in doar un an si jumatate de aplicare. Dimpotriva, exista indicii ca situatia financiara este adesea prezentata distorsionat.

De exemplu, in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, aproximativ 80% din efortul bugetar pentru pensiile fostilor magistrati este deja acoperit din contributiile procurorilor activi (prin mecanismul de asigurari sociale), doar circa 20% reprezentand efectiv subventie de la bugetul de stat. La nivelul acestei unitati de parchet se afla in plata un numar de 85 de procurori pensionari, cu un efort bugetar lunar de aproximativ 2.110.000 lei, din care suma de aproximativ 1.680.000 lei este suportata din contributiile CAS ale procurorilor in activitate.

Imprejurarea ca valoarea pensiilor in plata o depaseste pe cea a salariilor in plata reprezinta o inechitate pe care magistratii au sesizat-o in repetate randuri, fiind cauzata de trecerea contributiilor aferente drepturilor salariale de la angajator la angajat, ceea ce a dus la o crestere artificiala a salariului brut, prin OUG nr. 79/2017. Aceasta inechitate a fost corectata prin Legea nr. 282/2023, intrata in vigoare la data de 01.01.2024, care a plafonat valoarea pensiei la nivelul salariului net. Conform legii mentionate, in prezent niciun magistrat nu mai poate beneficia de o pensie mai mare decat salariul.

V. Din proiectul de lege lipsesc o etapizare reala si masuri tranzitorii adecvate.

Unul dintre cele mai problematice aspecte ale proiectului este faptul ca se prevede o crestere esalonata a varstei de pensionare pana in anul 2036, plecand de la varsta de 47 de ani si 8 luni (necesara pentru anul 2025), care creste cu un an si 6 luni in fiecare an, pana la atingerea varstei de 65 de ani. Mecanismul de etapizare propus in proiect este unul iluzoriu intrucat intr-un interval de 9 ani se prevede o crestere a varstei de pensionare cu 17 ani si 4 luni, aspect care nu este de natura sa asigure o aplicare echitabila a principiilor unui sistem de pensii unitar. Aceasta modalitate de stabilire a conditiilor de pensionare este de natura sa genereze situatii inechitabile in privinta magistratilor cu vechimi asemanatoare, in functie de varsta la care au intrat in magistratura.

Mecanismul de etapizare propus in proiect este unul profund discriminatoriu intre generatiile de magistrati, care si-au desfasurat activitatea in aceleasi conditii. Cresterea abrupta a varstei de pensionare incalca principiului independentei justitiei in substanta sa, ca urmare a nerespectarii previzibilitatii statutului judecatorilor si procurorilor, fiind create discrepante majore in conditiile de pensionare ale magistratilor. De altfel, acesta este motivul pentru care in Legea nr. 282/2023 s-a propus o crestere a varstei de pensionare cu 4 luni pe an, fiind satisfacute criterii stabilite in jurisprudenta Curtii Constitutionale a Romaniei. Majorarea acestei cresteri anuale de la 4 luni la 18 luni, dupa nici 2 ani de la recenta modificare (Legea 282/2023, in vigoare de la 01.01.2024) reprezinta in concret o incalcare a standardului impus de Curtea Constitutionala a Romaniei si anume ca legiuitorul sa gaseasca o solutie legislativa rationala care sa permita trecerea treptata si fireasca la noul sistem, fara sa fie afectate securitatea juridica si previzibilitatea normativa.

Pentru a exemplifica modul in care Legea nr. 282/2023 (in vigoare de la 01.01.2024), prin mecanismul etapizat de crestere a varstei de pensionare, deja a eliminat situatiile in care magistratii se puteau pensiona la varste sub 50 de ani, aratam urmatoarele doua ipoteze:

• Un magistrat care a intrat in profesie in anul 2020, avand varsta de 23 de ani (varsta minima de accedere in profesie), ar indeplini conditiile de pensionare in anul 2054, la varsta de 57 de ani si 4 luni, cu o vechime de 34 de ani in magistratura;

• Un magistrat care a intrat in anul 2024 in profesie, avand varsta de 23 de ani, ar indeplini conditiile de pensionare in anul 2060, la varsta de 59 de ani, cu o vechime de 36 de ani in magistratura.

De asemenea, consideram ca introducerea conditiei referitoare la vechimea in munca de 35 de ani, fara ca pentru diferenta de 10 ani activitatea desfasurata sa aiba vreo legatura cu sistemul judiciar, este in contradictie vadita cu tocmai ratiunea pensiei de serviciu a magistratilor.

VI. Instabilitatea legislativa si masurile propuse nu sunt, nici pe departe, apte sa conduca la ramanerea in sistem a magistratilor, in conditiile in care, conform proiectului de lege propus, la atingerea pragului de 25 de ani in functia de procuror sau judecator, magistratii isi pot da demisia si, cu toate acestea, sa beneficieze in continuare de pensia de serviciu la implinirea varstei standard de pensionare. Pot fi identificate alte masuri complementare care sa duca la ramanerea in activitate a magistratilor la implinirea vechimii necesare pentru pensionare, printre care, interdictia cumulului pensiei de serviciu cu salariul.

VII. In acord cu dispozitiile obligatorii ale Curtii de Justitie a U.E., apreciem ca pensia magistratului nu trebuie sa fie contributiva, ci trebuie sa aiba un cuantum cat mai apropiat de ultimul salariu in plata al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025).

Reafirmam cu tarie ca orice reforma in domeniul justitiei – cu atat mai mult una care priveste statutul magistratilor – trebuie sa se realizeze in deplin respect al valorilor constitutionale fundamentale si al locului justitiei intr-o societate democratica. Independenta justitiei, ca pilon al statului de drept, stabilitatea si previzibilitatea statutului magistratilor, ca garantie a impartialitatii si eficientei actului judiciar, precum si principiul cooperarii loiale intre puterile statului trebuie sa ramana repere nenegociabile in acest demers legislativ. In spiritul acestor valori, facem apel la un dialog interinstitutional loial si responsabil: oricare modificare legislativa cu impact asupra sistemului judiciar trebuie precedata de o consultare reala si efectiva a reprezentantilor sistemului (Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Public, asociatiile profesionale), pentru identificarea celor mai bune solutii.

Magistratii isi reafirma constant disponibilitatea de a solutiona toate inechitatile existente in sistemul judiciar, inechitati care, asa cum am aratat, afecteaza in primul rand activitatea tuturor magistratilor in functie.

Subliniem ca, in locul unei noi interventii asupra statutului, sunt necesare masuri imediate si verificabile pe zona operationala: adoptarea unei legislatii penale si procesual penale coerente, completarea schemelor de personal, imbunatatirea conditiilor de munca, simplificarea, respectiv accelerarea procedurilor judiciare, desfiintarea parchetelor cu o schema mai mica de 5 procurori. Aceste obiective au fost asumate prin Strategia pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2022 – 2025, dar constatam ca nu reprezinta o preocupare a factorilor decidenti.

***

Fata de cele de mai sus, Adunarea Generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti s olic ita Cons iliului S upe r ior a l M a gis tr a tur ii s a a vize ze negativ proiectul de act nor ma tiv pr ivind modif ic a r ea s ta tutului ma gis tr a tilor. In lumina reformei recente prin Legea nr. 282/2023 — care a introdus plafonarea pensiilor, clarificarea bazei de calcul si calendarul de crestere a varstei de pensionare — nu se impune nicio noua interventie legislativa in acest moment, inainte de a evalua riguros impactul masurilor deja adoptate.

De asemenea, avand in vedere cele aratate anterior, faptul ca proiectul de lege propus nu rezolva inechitatile sociale, ci reprezinta o presiune suplimentara si nenecesara asupra sistemului de justitie si o diversiune menita sa distraga atentia opiniei publice de la celelalte masuri fiscal – bugetare adoptate in cursul acestui an, devin inevitabile si iminente masuri institutionale, menite sa protejeze integritatea si independenta sistemului judiciar, astfel:

Adoptarea unei forme de protest fata de modificarile legislative propuse prin proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, transmis Consiliului Superior al Magistraturii la data de 20 august 2025 de catre Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului si Solidaritatii Sociale, prin:

1. Suspendarea activitatii de urmarire penala a procurorilor, cu exceptia activitatilor necesare in dosarele de urmarire penala in care s-au dispus sau se preconizeaza dispunerea masurilor preventive privative de libertate;

2. Suspendarea activitatii de supraveghere a urmaririi penale de catre procuror in dosarele penale, cu exceptia celor in care s-au dispus sau se preconizeaza dispunerea masurilor preventive privative de libertate;

3. Suspendarea activitatii de primire a dosarelor penale in care organele de cercetare penala formuleaza propuneri de terminare a urmaririi penale, respectiv de luare a unor masuri procesuale;

4. Suspendarea activitatii procurorilor din cadrul sectiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor si formularea concluziilor, cu exceptia concluziilor privind masurile preventive si concluziilor in dosarele civile avand ca obiect emiterea ordinelor de protectie;

5. Suspendarea activitatii de solutionare a plangerilor formulate impotriva solutiilor de netrimitere in judecata;

6. Suspendarea activitatii de solutionare a cererilor formulate de parti sau de alte institutii.

7. Suspendarea oricaror alte activitati conexe activitatii de urmarire penala (inclusiv a solutionarii cererilor de prelungire a dreptului de circulatie);

8. Suspendarea activitatii cu publicul si de primire in audienta.

In urma rezultatului voturilor exprimate de catre procurorii din cadrul Pachetului de pe langa Tribunalul Bucuresti,

In temeiul art. 108 cu referire la art. 56 alin. (3) din Legea nr. 304 din 2022,

Adunarea generala, cu unanimitate,

HOTARASTE:

Art. 1 – Transmiterea catre Consiliul Superior al Magistraturii a punctului de vedere anterior detaliat si adoptat, cu solicitarea de avizare negativa a proiectului de act normativ privind modificarea statutului magistratilor.

Art. 2 – Adoptarea, incepand cu data de 26.08.2025, a unui protest constand in suspendarea activitatii conform celor exprimate anterior si mentinerea acestuia pe durata nedeterminata, pana la retragerea propunerii legislative de catre initiatorii acesteia.

Art. 3 - Prezenta hotarare va fi comunicata Sectiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ([email protected])”.

 

Prezentam comunicatul PT Brasov:

„Azi, 26 august 2025, orele 12:00, la sediul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov s-a intrunit Adunarea Generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.

Adunarea Generala a fost convocata de catre Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in baza art.23 alin. 1 din Legea nr. 305/2022, art.108 comb. cu art. 55 alin.4 din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciara si art. 17 alin. 6 din Regulamentul de Ordine Interioara al Parchetelor, aprobat prin Hotararea nr.1106/2023 a Sectiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

La Adunarea Generala au participat 9 procurori, dintre care unul on-line, din totalul de 13 procurori aflati in activitate in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, constatandu-se intrunita conditia de cvorum prev. de art. 17 alin. 3 din Regulamentul de Ordine Interioara al Parchetelor, aprobat prin Hotararea nr.1106/2023 a Sectiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Adunarea generala a fost prezidata de catre d-nul prim procuror Adrian RADU. Ordinea de zi stabilita de Sectia de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a fost exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si la masurile necesare in vederea protejarii statutului magistratilor si a independentei justitiei.

In cadrul dezbaterilor, procurorii au exprimat urmatorul punct de vedere:

In mod nejustificat dar recurent, in ultimii ani, magistratii reprezinta o tinta a atacurilor diferitelor forte politice si multor institutii media care cauta solutii de redresare economica si de imbunatatire a vietii sociale prin culpabilizarea magistratilor, promovand eronat dar tendentios si insistent ideea ca din cauza magistratilor exista dificultati economice si bugetare in tara, respectiv ca magistratii ar fi o categorie sociala privilegiata in timp ce restul cetatenilor ar fi desconsiderati. Nu se tine deloc seama de responsabilitatile, de interdictiile si incompatibilitatile pe care magistratii le au fata de restul cetatenilor! Tot ce conteaza sunt doar trei intrebari-lozinca: ce salariu are judecatorul X?; la ce varsta s-a pensionat procurorul Y?; cu ce pensie a iesit procurorul Y?.

Inainte de toate, trebuie reamintit ca Romania, prin Constitutie, recunoaste separatia si echilibrul puterilor in stat, acestea fiind: puterea executiva, puterea legislativa si puterea judecatoreasca. Daca fortele politice exercita primele doua puteri, puterea judecatoreasca este exercitata de magistrati judecatori si procurori. Daca primele doua puteri sunt responsabile cu calitatea vietii din punct de vedere economic si social, preocupandu-se de sporul economic, prin atragerea investitiilor si protejarea agentilor economici, si de instituirea unor reguli sociale care sa protejeze drepturile cetatenilor si sa asigure respectarea obligatiilor luate fata de ei, puterea judecatoreasca este cea care mentine sau reface echilibrul in societate atunci cand el este pus in pericol de diversi actori. Ca toate cele 3 puteri sa isi atinga menirea lor constitutionala este nevoie, ca intre ele, sa existe respect, iar principala cale de a respecta pe cineva este dialogul. In acelasi timp este nevoie sa primeasca increderea cetatenilor, aceasta fiind fundamentul unui stat de drept si democratic. Niciuna dintre cele 3 puteri nu trebuie sa se impuna celorlalte doua prin forta si niciuna nu trebuie subminata (de dragul unor castiguri de moment) pentru ca mai devreme sau mai tarziu se va pierde increderea cetatenilor, inclusiv de catre puterea 'agresoare'. Dar pentru a se bucura de increderea cetatenilor reprezentatii celor 3 puteri este nevoie de predictibilitatea legislativa si de securitate juridica.

Revenind la scopul convocarii, se constata ca la acest moment dispozitiile din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, referitoare la pensiile de serviciu, ca urmare a modificarilor aduse prin Legea nr. 282/2023, corespund atat exigentelor constitutionale privind necesitatea asigurarii independentei sistemului judiciar, a previzibilitatii statutului judecatorilor si procurorilor si securitatii raporturilor de serviciu ale magistratilor, cat si cerintelor Comisiei Europene pentru indeplinirea angajamentelor din Planul National de Redresare si Rezilienta (P.N.R.R.): varsta de pensionare creste gradual (cate 4 luni pe an) pana la 60 de ani; baza de calcul este 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni; vechimea necesara pensionarii este de 25 de ani doar in functiile de judecator, procuror, judecator de la Curtea Constitutionala, magistrat asistent si personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, fiind eliminate vechimile in alte functii juridice prevazute de legislatia anterioara. Modificarea aceasta, pentru noi, este consecinta unui dialog constructiv si reprezinta predictibilitate legislativa si securitate juridica.

Din motive care cu greu pot fi justificate si mai ales intelese (chiar si de catre specialisti obiectivi in drept sau in economie), a fost readusa in spatiul public necesitatea unei noi reforme a pensiilor de serviciu ale magistratilor. Este prematur sa fie analizate consecintele reformei de la finalul anului 2023 si care se aplica de numai 1 an si aproape 8 luni! Este contraproductiv sa se refaca calculele acestor pensii cand totalul pensiilor de serviciu din sistemul judiciar reprezinta un procent de maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu din Romania, iar magistratii pensionari insumeaza putin peste 5.000, adica numai 2,81% din numarul total de peste 215.000 de beneficiari ai pensiilor de serviciu si doar 0,0001% din numarul total de pensionari. De aceea principalul efect al acestei noi initiative a fost acela ca multi dintre magistratii care se aflau inca in activitate dar care indeplinisera deja conditiile de pensionare potrivit legii anterioare s-au temut pentru situatia lor si de cateva luni au creat un nou val de pensionari care pune presiune pe noi, cei care nu ne putem pensiona pana la 55-60 de ani potrivit legii in vigoare.

De fapt, prin acest proiect legislativ se defiinteaza de facto, atat din punct de vedere al cuantumului pensiei cat si din punct de vedere al varstei de pensionare, pensia de serviciu pentru magistrati, ceea ce intra in contradictie cu jurisprudenta Curtii Constitutionale si cu reglementarile europene care statueaza ca nivelul pensiei magistratilor trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneratii primite pentru activitatea jurisidictionala si care stabilesc ca este nevoie de o etapizare suficient de lunga pentru implementarea unei astfel de modificari. Amintim aici Decizia C.C.R. nr. 900/15.12.2020 cu privire la stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu a magistratilor, in care Curtea a statuat ca 'legiuitorul este tinut sa respecte principiul independentei justitiei, sub aspectul securitatii financiare a magistratilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea in perioada in care era in activitate', Hotararea Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) din 5 iunie 2025 din cauza C-762/23, Curtea de Apel Bucuresti, obligatorie erga omnes, instanta europeana a stabilit un nou principiu propriu, respectiv 'garantarea unui nivel al pensiilor judecatorilor cat mai apropiat de ultimul salariu incasat', dar si Decizia nr. 467/2023, din care rezulta obligatia constitutionala a legiuitorului vizand vechimea efectiva in functie de 25 de ani care 'trebuie realizata in timp si treptat in functie de criterii rationale, tinandu-se seama in mod tranzitoriu - ca vechime asimilata - de vechimea necesara stabilita de lege la data la care s-a realizat accesul in functiile prevazute de art.I pct.1 [cu referire la art.221 alin.(1)] din legea criticata. Ca atare, norma analizata sub aspectul stabilirii unei vechimi efective in functie de 25 de ani (fara perioade asimilate) nu contravine componentei institutionale a independentei justitiei, dar lipsa reglementarii unor norme tranzitorii rationale care sa conduca treptat la finalitatea urmarita, corelata cu pierderea iremediabila a perioadei asimilate antereferite, conduce la incalcarea componentei institutionale a independentei justitiei, cu referire directa la conditiile necesar a fi indeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu'.

Pe de alta parte, aceasta asa-zisa reforma risca sa creeze, pe termen mediu si lung, probleme pe care observam ca nici fortele politice aflate la putere si nici institutiile media implicate in campania 'impotriva privilegiilor magistratilor' nu le observa ori refuza cu obstinatie sa le ia in seama dar care erodeaza ceea ce afirmam la inceput ca fiind fundamentul tuturor celor 3 puteri: INCREDEREA CETATENILOR.

In clipa de fata, celelalte 2 puteri constitutionale, executiva si legislativa, si cea de-a 'patra putere in stat', mass-media, desfasoara un atac concertat asupra celei de-a treia puteri (judecatoreasca) influentand publicul prin campanii virulente, folosind informatii scoase din context sau chiar gresite, riscand echilibrul in stat. Orice parere care vitupereaza magistratii este validata prin distribuiri nenumarate!

Fata de aceste nedreptati si de initiative brauniene, magistratii au obligatia sa reziste si sa ramana ultimul obstacol constitutional impotriva destabilizarii tarii. Ei trebuie sa utilizeze doar caile si masurile permise de legislatie pentru a-si respecta statutul si obligatiile de rezerva, respectiv incompatibilitatile. Insa aceste lucruri nu trebuie sa ii opreasca adopte forme de protest prin care sa isi manifeste public ingrijorarea pentru directia catre care se indreapta societatea si sa indemne celelalte puteri constitutionale, mass-media si cetatenii tarii sa reconsidere modul in care se raporteaza la magistrati si la rolul pe care acestia il au in societate.

In raport cu cele ce preced, Adunarea Generala a procurorilor din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, in unanimitate,

HOTARASTE:

Art.1. Adoptarea urmatoarelor forme de protest pe perioada nedeterminata:

a) Suspendarea activitatii Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov, urmand a fi solutionate doar cauzele cu caracter urgent (cauzele in care se impune luarea masurilor arestarii preventive sau a arestului la domiciliu, cauzele cu inculpati fata de care au fost dispuse masuri preventive, cauzele privind confirmarea ordinelor de protectie provizorie emise de catre organele de politie) si alte situatii operative care nu suporta amanare;

b) Suspendarea activitatii de relatii cu publicul si primire in audienta;

c) Sustinerea formelor de protest ce vor fi adoptate de catre instantele judecatoresti.

Art.2. Publicarea prezentei hotarari pe pagina de internet a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Brasov si la sediul Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov in vederea preluarii de catre institutiile de presa si a aducerii continutului ei la cunostinta cetatenilor.

Art.3. Prezenta hotarare va fi comunicata Presedintelui Romaniei, Guvernului Romaniei, Senatului Romaniei, Camerei Deputatilor a Romaniei in vederea indemnarii la un dialog constructiv intre reprezentantii puterilor executive si legislative si cei ai puterii judecatoresti.

Art.4. Prezenta hotarare va fi comunicata Consiliului Superior al Magistraturii si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, institutii centrale care reprezinta interesele procurorilor, pentru a fi avuta in vedere in cadrul dialogului interinstitutional”.

 

* Cititi aici hotararea PTB

* Cititi aici hotararea PT Brasov

 

sursa foto: Agerpres