Ministerul Justitiei – condus de ministrul PSD Radu Marinescu (foto) – a prezentat marti, 8 iulie 2025, sinteza celui de-al saselea raport anual privind statul de drept, elaborat de catre Comisia Europeana cu privire la Romania.

In esenta, MJ remarca faptul ca UE lauda noile sectii speciale de anchetat magistratii (constituite la nivelul PICCJ si al parchetelor de curti de apel – urmasele SIIJ), procurorii din aceste sectii reusind sa reduca semnificativ numarul de dosare nesolutionate.

De asemenea, executivul european evidentiaza faptul ca Uniunea Europeana a eliminat recomandarea privind ameliorarea crizei de personal din instante si parchete – ceea ce inseamna ca gradul de ocupare din sistemul judiciar a atins un nivel satisfacator.

Redam postarea de pe Facebook a Ministerului Justitiei:

„Publicarea celei de-a sasea editii a Raportului privind Statul de Drept

Astazi, 8 iulie, Comisia Europeana a publicat cel de-al saselea Raport privind Statul de Drept. Reamintim faptul ca Ministerul Justitiei a sustinut de la bun inceput instituirea acestui mecanism general aplicabil, care evalueaza statele membre ale Uniunii Europene pe baza acelorasi standarde.

Mecanismul privind statul de drept este un instrument util de evaluare a principalelor componente ale unei societati democratice: sistemul de justitie, cadrul anticoruptie, pluralismul si independenta mass-media, aspecte legate de sistemul de control si echilibru al institutiilor statului. Raportul de anul acesta introduce, in mod suplimentar, evaluarea unor aspecte privind piata unica.

Ca si in anii precedenti, Ministerul Justitiei a cooperat in mod transparent si loial cu Comisia Europeana si cu partenerii institutionali interni pentru indeplinirea recomandarilor din domeniul justitiei, fapt reflectat in Raportul privind Statul de Drept – editia 2025.

Sistemul judiciar:

Raportul de anul acesta noteaza o serie de progrese semnificative in indeplinirea recomandarilor din anul 2024, cu privire la sistemul judiciar, respectiv:

- Romania a facut pasi semnificativi catre finalizarea procesului initiat in vederea luarii in considerare a recomandarilor Comisiei de la Venetia privind legile justitiei, care au abordat preocuparile legate de independenta, calitatea si eficienta sistemului de justitie. In prezent, se exploreaza demersuri legislative menite sa consolideze si mai mult garantiile referitoare la independenta procurorilor de rang inalt si a politiei judiciare, iar Ministerul Justitiei va analiza oportunitatea unei evaluari a punerii in aplicare a legilor justitiei dupa trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, tinand seama de necesitatea de a mentine stabilitatea cadrului juridic;

- imbunatatirea transparentei jurisprudentei privind sanctiunile disciplinare in sistemul judiciar, prin publicarea unui rezumat al hotararilor pronuntate in materie disciplinara in perioada 2021-2024, precum si buletine anuale privind principalele decizii adoptate pe site-ul ICCJ si prin dezvoltarea de catre CSM a unei aplicatii informatice in scopul diseminarii jurisprudentei;

- disponibilitatea Ministerului Justitiei pentru ca reforma privind digitalizarea sistemului judiciar sa garanteze independenta judiciara;

- adoptarea unor acte normative menite sa faciliteze accesul cetatenilor la asistenta juridica;

- eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv prin noi recrutari, in pofida restrictiilor bugetare.

Recomandarea privind continuarea eforturilor in ceea ce priveste asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru parchete, tinand seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar, s-a regasit in rapoartele privind Statul de Drept din 2023 si 2024.

In Raportul de anul acesta, Comisia Europeana a luat act de eforturile depuse de autoritatile nationale care au condus la asigurarea unui grad suficient de ocupare si, prin urmare, aceasta recomandare a fost eliminata, fiind considerata indeplinita.

Cadrul anticoruptie

Raportul noteaza elemente de progres si in ceea ce priveste cadrul anticoruptie, precum:

- implementarea in grafic a Strategiei Nationale Anticoruptie (2021-2025), precum si initierea unor demersuri pentru pregatirea unei noi Strategii Nationale Anticoruptie, care se va baza pe evaluarea ex-post a strategiei actuale;

- mentinerea unui bilant pozitiv in combaterea coruptiei, inclusiv in ceea ce priveste cazurile de coruptie la nivel inalt;

- s-au luat masuri suplimentare in ceea ce priveste sistemul de investigare si urmarire penala a infractiunilor din sistemul judiciar. Raportul noteaza ca de la instituirea, in martie 2022, a noului sistem de investigare si urmarire penala a infractiunilor de coruptie in sistemul judiciar, procurorii desemnati au reusit sa reduca numarul semnificativ de cauze nesolutionate;

- este in discutie actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind in curs de elaborare un proiect de lege menit sa abordeze practica 'usilor turnante' (interdictii pre- si post-angajare);

- activitatea ANI in gestionarea conflictelor de interese si declaratiilor de avere este mentionata de asemenea in cheie pozitiva, retinandu-se inregistrarea de rezultate in continuare;

- au fost facuti cativa primi pasi inspre introducerea de norme privind activitatile de lobby pentru senatori si deputati.

Comisia a constatat ca pentru domeniul justitiei si cadrului anticoruptie au fost inregistrate progrese, ceea ce arata preocuparea pentru asigurarea stabilitatii si eficientei sistemului judiciar.

Pluralismul si independenta mass-media:

Proiectul de lege de transpunere a Directivei anti-SLAPP (Directiva 2024/1069 privind protectia impotriva cererilor vadit neintemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive impotriva persoanelor implicate in actiuni de mobilizare publica), elaborat de Ministerul Justitiei, a parcurs procedura transparentei si au fost organizate consultari publice. Acesta extinde protectia si garantiile procedurale cuprinse in directiva la cauzele interne.

Cu privire la Raportul privind statul de drept de anul acesta, Ministrul Justitiei, domnul Radu Marinescu, a declarat urmatoarele:

'Raportul privind statul de drept – editia 2025 noteaza in mod obiectiv progresele substantiale inregistrate de Romania in domeniul justitiei si al cadrului anticoruptie.

In mandatul meu, voi mentine ritmul reformelor initiate in scopul mentinerii stabilitatii si independentei sistemului judiciar, precum si pentru asigurarea unei inalte calitati a actului de justitie, in beneficiul cetatenilor. In acest sens, consultarea sistemului judiciar si dialogul onest si deschis cu Comisia Europeana vor ramane repere constante in cadrul exercitiului privind Statul de Drept'.

Background:

Mecanismul privind statul de drept a fost introdus de Comisia Europeana in anul 2020. Romania a sprijinit in mod activ instituirea acestui mecanism, care trateaza statele membre pe picior de egalitate si realizeaza, anual, o analiza a realitatilor din teren, pe baza celor 4 piloni monitorizati (sistemul judiciar, cadrul anticoruptie, pluralismul si libertatea mass-media, sistemul de control si echilibru al institutiilor statului).

Raportul UE privind statul de drept reprezinta un instrument preventiv, menit sa ajute la abordarea provocarilor privind statul de drept din toate statele membre si sa impulsioneze reformele necesare la nivel national.

Incepand cu anul 2022, Raportul privind statul de drept include recomandari pentru fiecare stat membru, a caror indeplinire este urmarita in fiecare an de Comisia Europeana.

Ministerul Justitiei este coordonatorul, la nivel national, al Mecanismului anual privind Statul de Drept”.

* Cititi aici intregul raport al Comisiei Europene