Iata cifrele care confirma inca o data ca intreaga asa-zisa reforma a pensiilor de serviciu ale magistratilor nu este altceva decat o operatiune prin care se urmareste punerea sub control a Justitiei, prin vulnerabilizarea totala a judecatorilor si procurorilor, prin slabirea statutului acestora, prin stigmatizarea lor si prin aducerea lor intr-o stare de dependenta fata de factorul politic. Prezentate in mod fals de factorul politic si de aparatul de propaganda al Guvernului drept raul absolut, dar si o principala cauza a dezastrului economic in care se afla Romania, pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor reprezinta in realitate un procent infim din totalul pensiilor de serviciu care se platesc in Romania.

Conform datelor oferite de CSM miercuri, 3 septembrie 2025, pensiile magistratilor inseamna doar 4% din totalul pensiilor de serviciu. Mai exact, din cele 215.000 de pensii de serviciu, cele ale magistratilor sunt aproximativ 5.000: „In ceea ce priveste pensia de serviciu, reamintim ca in Romania exista astazi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care doar in jur de 5000 sunt cele ale magistratilor. Astfel, acestea ocupa un procent de maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu, desi sunt prezentate constant ca fiind cele care impovareaza sistemul public de pensii. In ceea ce priveste cuantumul pensiei de serviciu, reamintim ca prin Legea nr. 282/2023 s-au corectat anomaliile anterioare, astfel incat pensia de serviciu stabilita potrivit acestui act normativ nu mai depaseste salariul net in plata”.

Pe langa aspectele de mai sus, un alt argument ca pretinsa reforma a pensiilor de serviciu ale magistratilor ascunde de fapt o tentativa de controlare a Justitiei este in opinia noastra acela ca Guvernul Romaniei nu s-a atins de nicio alta categorie de pensii de serviciu, tinta fiind doar pensiile judecatorilor si procurorilor.

Manipiulare pe salarizare

In afara de problema pensiilor de serviciu, manipularea din partea politicului si a presei de casa a Guvernului a atins si nivelul de salarizare a magistratilor. In acest sens, mesajul transmis insistent de premierul Romaniei Ilie Bolojan (foto) si colaboratorii acestuia a fost ca judecatorii si procurorii ar castiga 4-5.000 euro lunar, bani in mana.

Nici aceste cifre aruncate in spatiul public nu au insa vreo legatura cu realitatea. Vehicularea unor asemenea sume nu are ca scop decat invrajbirea romanilor si crearea unei stari de ura fata de magistrati.

Romania se situeaza pe locul 20 in randul tarilor UE din punct de vedere al salarizarii unui judecator aflat la inceput de cariera, venitul fiind similar cu cel din Lituania, dar mai mic decat cel din Polonia si Bulgaria.

Concret, un magistrat care activeaza la judecatorie sau parchet de pe langa judecatorie castiga circa 10.000 lei la inceput de cariera, ajungand dupa 20 de ani la un venit de 16.000 lei.

Nivelul de salarizare creste odata cu promovarea la instantele si parchetele superioare, dar nu cu mult, ci cu 11% in cazul tribunalelor si parchetelor de pe langa tribunale fata de judecatorii si parchete de judecatorii, si cu 16% in cazul curtilor de apel si parchetelor de pe langa curtile de apel fata de tribunale si parchete de pe langa tribunale.

Redam datele oferite de CSM in legatura cu salarizarea judecatorilor:

„Reamintim ca, in ceea ce priveste venitul brut si cel net al unui judecator la inceput de cariera, analiza datelor comunicate de 27 de state indica faptul ca Romania se situeaza pe locul 20, cu un venit similar celui din Lituania. Pozitiile aflate in fata Romaniei prezinta deja o diferenta de salarizare de peste 20-30% in plus net/luna, respectiv Polonia si Bulgaria.

Din schema nationala de posturi, sunt alocate judecatorilor de la judecatorii aproximativ 45% dintre acestea, iar la parchetele de pe langa judecatorii activeaza 49% din numarul total al procurorilor.

Salariul net al unui judecator la judecatorie sau procuror la parchetul de pe langa judecatorie se situeaza in intervalul 6990 lei/net pentru un stagiar, 10.486 lei/net in primii ani de cariera si ajunge, dupa 20 de ani vechime in functie, pana la suma de 16.157 lei/net la judecatorie sau la parchetul de pe langa judecatorie.

Salarizarea judecatorilor cu grad de tribunal si a procurorilor de la parchetele de pe langa tribunal este superioara cu 11% celei de la nivelul judecatoriilor, iar cea a judecatorilor cu grad de curte de apel sau a procurorilor de la parchetele de pe langa curtile de apel este cu 13% superioara celei de la nivelul tribunalului”.

La acest capitol trebuie facuta o precizare importanta, credem noi. Si anume ca este cat se poate de normal ca magistratii sa aiba venituri salariale mai mari, avand in vedere interdictiile pe care acestia le au pe perioada activitatii, dar mai ales pentru a fi feriti de orice fel de tentatie si pentru a avea o siguranta financiara care sa ii fereasca de orice fel de grija ce le-ar putea afecta rationamentul. Caci de cele mai multe ori deciziile magistratilor au un impact decisiv asupra vietii oamenilor.

Minciuna cu varsta de pensionare

In fine, ultima minciuna propagata de Guvernul Romaniei, in frunte cu prim-ministrul Ilie Bolojan este ca in prezent media varstei de pensionare a magistratilor ar fi de 48-49 de ani. Si in acest caz CSM a oferit o serie de explicatii si de date exacte care demonstreaza ca realitatea este cu totul alta decat cea prezentata de factorul politic:

„Varsta de pensionare a magistratilor in Romania este in prezent 60 de ani potrivit Legii nr. 282/2023, aceasta crescand etapizat.

La nivelul anului 2021, varsta de pensionare a magistratilor era de aproximativ 54 de ani, aceasta scazand ca urmare a initierii si adoptarii legislatiei care a destabilizat statutul magistratului incepand cu anul 2022.

Contrar celor afirmate constant si nereal in spatiul public, in prima parte a anului 2025, varsta medie de pensionare se mentine la judecatori la 52 de ani, comparativ cu perioada de maxima stabilitate legislativa cand, la nivelul anilor 2010-2011, varsta medie de pensionare era de peste 58 de ani.

In ceea ce priveste varsta medie de pensionare pentru procurori, din datele statistice deja prezentate public de Consiliu, reiese ca aceasta este de aproximativ 55 de ani in intervalul de timp 2010 - 2025, pentru judecatori fiind de aproximativ 56 de ani in acelasi interval de timp.

Prin urmare, informatia reiterata constant in spatiul public ca magistratii se pensioneaza la 47-48 de ani este o informatie falsa”.