Decizie extrem de importanta luata, marti 9 mai 2017, de Curtea Constitutionala a Romaniei, condusa de Valer Dorneanu (foto). Nu este o hotarare care priveste Codurile penale, asa cum ne-am obisnuit in ultima perioada, ci Legea 303/2004 privind organizarea judiciara. Anomalia gasita de CCR se refera la imposibilitatea de a formula recurs fata de hotararea de respingere a unei cereri de sesizare a Curtii Constitutionale, daca aceasta este data de ultima instanta din ierarhia instantelor judecatoresti.

CCR a analizat dispozitiile articolelor 21 si 24 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, raportate la art. 29 alin. (5) teza a II-a din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Art. 21 din Legea 304/2004:

„Sectia I civila, Sectia a II-a civila si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege, precum si recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nicio alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel”.

Art. 24 din Legea 304/2004:

„Completele de 5 judecatori judeca apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judeca recursurile in casatie impotriva hotararilor pronuntate in apel de completele de 5 judecatori dupa admiterea in principiu, solutioneaza contestatiile impotriva incheierilor pronuntate in cursul judecatii in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, solutioneaza cauzele in materie disciplinara potrivit legii si alte cauze date in competenta lor prin lege”.

Art. 29 din Legea 47/1992:

„Art.29. - (1) Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia.

(2) Exceptia poate fi ridicata la cererea uneia dintre parti sau, din oficiu, de catre instanta de judecata ori de arbitraj comercial. De asemenea, exceptia poate fi ridicata de procuror in fata instantei de judecata, in cauzele la care participa.

(3) Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.

(4) Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o incheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi insotita de dovezile depuse de parti. Daca exceptia a fost ridicata din oficiu, incheierea trebuie motivata, cuprinzând si sustinerile partilor, precum si dovezile necesare. Odata cu incheierea de sesizare, instanta de judecata va trimite Curtii Constitutionale si numele partilor din proces cuprinzând datele necesare pentru indeplinirea procedurii de citare a acestora.

(5) Daca exceptia este inadmisibila, fiind contrara prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanta respinge printr-o incheiere motivata cererea de sesizare a Curtii Constitutionale. Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la instanta imediat superioara, in termen de 48 de ore de la pronuntare. Recursul se judeca in termen de 3 zile”.

CCR a decis, cu majoritate de voturi, ca „in ipoteza in care cererea de sesizare a Curtii Constitutionale este respinsa de ultima instanta in ierarhia instantelor judecatoresti, care, in materie civila, corespunde cu sectiile inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar, in materie penala, cu Completul de 5 judecatori, avand in vedere continutul normativ al art.21 si art.24 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, incheierea astfel pronuntata nu mai poate fi supusa recursului reglementat de art.29 alin.(5) teza a doua din Legea nr.47/1992, ceea ce incalca prevederile constitutionale ale art.16 privind egalitatea in drepturi, art.21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, precum si ale art.129 privind folosirea cailor de atac”. Asadar, CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate formulata, stabilind ca dispozitiile art.21 si art.24 din Legea nr.304/2004, raportate la art.29 alin.(5) teza a II-a din Legea nr.47/1992 sunt constitutionale doar daca nu exclud posibilitatea formularii recursului impotriva hotararii judecatoresti de respingere a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale pronuntate de ultima instanta in ierarhia instantelor judecatoresti.

Prezentam comunicatul CCR:

„In ziua de 9 mai 2017, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul art.146 lit.d) din Constitutia Romaniei si al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor 'art.24/1' din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara.

Examinand exceptia, Curtea Constitutionala a stabilit ca, in realitate, obiectul acesteia il reprezinta dispozitiile art.21 si ale art.24 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara – texte care reglementeaza competenta de judecata in materie civila si penala a sectiilor, respectiv a Completului de 5 judecatori - prin raportare la art.29 alin.(5) teza a doua din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.

Curtea Constitutionala a statuat ca recursul formulat, in temeiul dispozitiilor art.29 alin.(5) teza a doua din Legea nr.47/1992, impotriva incheierii de respingere a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale, constituie o cale de atac cu o fizionomie juridica proprie si cu un obiect specific constand in verificarea legalitatii solutiei de respingere a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale prin prisma conditiilor de admisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate prevazute la art.29 alin.(1)-(3) din Legea nr.47/1992.

In ipoteza in care cererea de sesizare a Curtii Constitutionale este respinsa de ultima instanta in ierarhia instantelor judecatoresti, care, in materie civila, corespunde cu sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, iar, in materie penala, cu Completul de 5 judecatori, avand in vedere continutul normativ al art.21 si art.24 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, incheierea astfel pronuntata nu mai poate fi supusa recursului reglementat de art.29 alin.(5) teza a doua din Legea nr.47/1992, ceea ce incalca prevederile constitutionale ale art.16 privind egalitatea in drepturi, art.21 privind accesul liber la justitie si dreptul la un proces echitabil, precum si ale art.129 privind folosirea cailor de atac.

In aceste conditii, Curtea Constitutionala, cu unanimitate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate formulata si a constatat ca dispozitiile art.21 si art.24 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, raportate la cele ale art.29 alin.(5) teza a doua din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale sunt constitutionale in masura in care nu exclud posibilitatea formularii recursului impotriva hotararii judecatoresti de respingere a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale pronuntate de ultima instanta in ierarhia instantelor judecatoresti.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si instantei de judecata care a sesizat Curtea Constitutionala, respectiv inaltei Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 judecatori”.